2,400 matches
-
logica for mală a identității, revine când se are în vedere apariția a ceva din nimic. „Dar, te întrebi unde [se află] trupul porum be lului după ce Duhul a revenit la cer? La fel ca și [trupul] înge rilor, sa topit, în același chip în care a luat ființă. Dacă ai fi văzut când sa ivit din nimic, ai fi știut și când sa reîntors în ni mic.“ Accesul la acest gen nou de antinomie, transfigurată, cum inspirat sa spus la
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
locomotivele cele vechi și frumoase. A înțeles copilul de la un nene-ceferist bătrân că locomotivele cu aburi erau luate cu o locomotivă Diesel care avea o macara puternică și erau duse și tăiate bucăți și aruncate într-un cazan cu oțel topit, erau topite acolo într-un loc ascuns, ca să facă alte locomotive noi, Diesel, din fierul lor. Copilul a luat-o în direcția indicată, pe calea ferată și tot mergând el așa prin locuri pustii, a ajuns într-o gară-fantomă. Și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
apoi s-a dus acolo. Și când se topeau... au văzut niște... niște umbre urcând, care semănau cu-o locomotivă. Na... Dar nu se vedea nimic acolo... pentru că ele se făceau după ce ieșeau din topitorie, din ligheanul ăla cu fier topit, din cazanul ăla mare cu fier topit, ele erau invizibile și apoi nu au mai fost invizibile, dar erau locomotive Diesel, nu mai erau cu aburi. Copilul a mers așadar și a găsit topitoria de locomotive. Acolo le ieșea sufletul
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
se topeau... au văzut niște... niște umbre urcând, care semănau cu-o locomotivă. Na... Dar nu se vedea nimic acolo... pentru că ele se făceau după ce ieșeau din topitorie, din ligheanul ăla cu fier topit, din cazanul ăla mare cu fier topit, ele erau invizibile și apoi nu au mai fost invizibile, dar erau locomotive Diesel, nu mai erau cu aburi. Copilul a mers așadar și a găsit topitoria de locomotive. Acolo le ieșea sufletul care arăta ca niște aburi, din acele
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pe geamul ce dădea în curtea din spatele casei. Soarele apunea fără vlagă dincolo de ograda lăsată în paragină. Se întuneca în cameră și privirea îi zbură ca un fluture de noapte spre flacăra singurei lumânări care ardea între mâinile moartei. Ceara topită picura pe degetele descărnate ale fetei. Un rictus crispa fața Bătrânului la fiecare nouă picătură de ceară încinsă. Se gândi o clipă să schimbe poziția lumânării, dar își înăbuși gestul, realizându-i inutilitatea. în vârful flăcării se contura chipul supt
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
înalte de-o palmă, cărora lesne le bănuiai conținutul după aromele de vanilie, mac, chimion sau susan pe care le lăsau în urmă. Ca într-un ritual, țigani gabroveni cu cercel în ureche, cu plete negre, lucioase, unse cu unt topit, goi până la brâu sau doar în vestă peste bustul fibros și nădușit, forjau și ciocăneau cuțite, topoare, foarfece, vătraie sau potcoave, acționând în același timp, cu piciorul burduful unor foale uriașe. Meșteșugarii nu-și vindeau numai marfa, dar o și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
melancolici, care nu priveau niciodată la ceva anume. Obrajii supți și pielea pală și străvezie lăsau să se vadă mici vinișoare de sânge și să se bănuie forma oaselor craniene. Purta părul strâns la ceafă și bluze simple, de pânză topită, care lăsau să i se ghicească bustul cu sânii mari, ușor leneviți de alăptare. Avea ceva din simplitatea și liniștea unei icoane. Părea că respiră lumină, pe care o sorbea cu toți ochii porilor, ca pe un abur străveziu. Cămașa
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
țarului. Era ca un blestem. În cele din urmă, blestemul s-a Întors Împotriva prigonitorilor. Și Patria Mumă a fost pedepsită pentru fărădelegile ei. Venirea a doua a lui Anticrist a scăldat Rusia În sânge. Icoanele au fost arse, clopotele topite, bisericile transformate În posturi de miliție, În băi publice și crescătorii de păsări sau În cocine. Locul crucii l-a luat steaua cu cinci colțuri. Atunci vechea Rusie s-a prăbușit, dar În curând noul Anticrist a prins puteri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ne aflăm la o răspântie de drumuri, vom Încerca pe fiecare până ce, vom ajunge la ținta călătoriei noastre...!!” Atena surâse mulțumită. Reuși-se Însfârșit să-l facă să rostească unele cuvinte imaginare de o așa manieră Încât fata era aproape topită de dragul lui. Mai mult, Îi admirase cuvintele meșteșugit construite adresate muncitorilor precum și a altor persoane care venise la el cu diferite treburi, Încât ea sărmana, se simțise mică - mică de tot. Pe loc, imaginația ei o transformase Într’o frunză
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu Petruș în oraș. Nebunul n-avea bani la el dar tot a luat păpușa pe care și-o dorea Elena... A furat-o, pricepi? și i-a scris pe talpă ,, AB4"... O iubește, e clar... și ea e la fel de topită. Ieri, la discotecă, când a început melodia lor preferată, a luat-o pe sus strângând-o tare la piept. S-au rotit toată sala și nu i-a dat drumul decât atunci când s-a terminat cântecul. Mi-a spus că
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
se aude, iarna, suflarea crivățului viforos într-un pustiu fără sfârșit, pe o nemărginire de zăpadă, sub care zac, triste și rare, sate zvârlite în întindere; iar vara privești ori pământuri goale, ori lanuri mari, în care soarele varsă aur topit, în care oamenii lucrează din greu, încovoiați ca sub poveri dureroase. Totuși, în aceste locuri zgârcite în obișnuite frumuseți, am simțit fiorii zărilor fără sfârșit, când calul mă ducea în zbor vulturesc, pe întinderi fără drumuri, și melancolia amurgurilor m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-te cu ulei înainte să te dai cu săpun. Săpunește-te bine, Sampath. Căldarea se înclina când funia era smucită de jos, iar apa curgea din ea sub forma unui jet care prindea lumina zorilor și se prelingea ca lava topită. Apoi, bucurându-se de timpul liber, Sampath stătea înfofolit în pătură și își usca părul la soarele din ce în ce mai puternic, în timp ce îi era pregătit micul dejun. Când venea vorba de mesele sale, toate eforturile lui Pinky de a se cățăra în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
atât de alarmant că până și maimuța asta îngrozitoare, dezgustată că nu găsise alune și puțin intimidată, lăsă cornetul să-i cadă, goni nebunește peste acoperișurile magazinelor și dispăru. Băiatul de la Hungry Hop recuperă proteza dintr-o băltoacă de ciocolată topită și i-o înapoie, echilibrată cu grijă de capătul unui băț, lui Ammaji. Pinky nu-și amintea să mai fi fost paralizată de groază în asemenea hal vreodată în viață. Iat-o, arătând ca o măturătoare, cu proteza bunicii expusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
și m-am pierdut în vacarm. Se spune că New York-ul e o junglă. Se poate merge și mai departe, spunând că New York-ul e o junglă. New York-ul e o junglă. Pe sub coloanele bătrânei păduri tropicale făcută din macadam topit, mocirlosul Ninth Avenue, asemenea unui jalnic Limpopo 1, cară în cârcă lui o flotă amenințătoare de crocodili și dragoni, rechini-tigru, mașini zgomotoase, paparude asudate. Pe la, colțuri stau vraci și vânători de capete, vrăjitori ce-și bombănesc descântecele - băștinași, băștinașii cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu o coadă galbenă de cal. Lumea se uita la el - doar se dădea un spectacol -, dar fața blocată și fără buze spunea lucruri ultime, de final. Noi sesizam mugetul greu al lanțului care tăia aerul, și șuieratul de oțel topit când fierul spărgea botul și spinările mașinilor prinse în blocaj, care urlau și se ghemuiau ca niște animale ce se zvârcoleau îndurerate în grajd sub izbitura de bici. Ne-am apropiat. Prin cacofonia bubuitoare se strecura acum chițăitul, ciripitul excitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
caute loc chiar în vagonul și în compartimentul acela în care B. dormea pe genunchii mei? Trenul era arhiplin și, ca o pedeapsă, Ester a stat mai tot timpul, până în București, în ușa compartimentului. Cojocul vișiniu, cu fulgi de zăpadă topiți, lipit de geamul compartimentului lățise picurii aceia de apă, dându-le contururi de petale sângerii. Ne-am privit doar în străfulgerarea clipei cât Ester a vârât capul pe ușă, căutând un loc liber. A spus doar „pardon“, cu o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
iluzia că-mi fac datoria și azi constat că toată munca mea, tot entuziasmul și avântul meu s-au risipit zadarnic“. La o masă vecină, o fetișcană frumoasă, cu plete lungi negre, bust drept, trapezoidal, cu o bluză de pânză topită albă, sub care i se vede sutienul cu bretele lungi, susținând sânii pietroși, cu sfârcurile spărgând cupele și țâșnind prin urzeală, răsfoiește o colecție din Scânteia. Remarc, peste umărul ei, articole decupate. Mă apropii în treacăt și văd din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de la podul lui. Și am început să-i înșir toate bucatele care-mi veneau în minte. Fără o ordine anume, pe sărite, pe amestecate, băuturi de-a valma, cu prăjituri, salate, cafele, fructe, toate. Din când în când Paul exclama topit. — Dezastru! Nici în cartea de bucate nu le găsești. — Iar la plecare ne-au dat și la pachet. Am și anșoa acolo. Dacă vrei, îți dau o bucată, să duci și copiilor. A virat brusc pe dreapta și a oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vreun Înger pe nume Zacarías În rîndurile legiunilor cerului, ascultă cu atenție viziunea Jacintei și, după ce cîntări bine subiectul, bizuindu-se pe descrierea unui soi de catedrală care, În cuvintele văzătoarei, părea un mare pieptene de podoabă făcut din ciocolată topită, Îi zise: „Jacinta, ceea ce ai văzut tu e cetatea Barcelonei, marea fermecătoare și tempul ispășitor al Sfintei Familii...“. Două săptămîni mai tîrziu, Jacinta o pornea spre Barcelona, convinsă că tot ce Îi descrisese Îngerul avea să devină realitate. Trecură luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
putere, ca și cum astfel ar fi vrut să-și reducă la tăcere lacrimile, În timp ce cuvintele goale ale unui preot cădeau În groapa aceea de marmură În care trei ciocli fără chip Împingeau un coșciug cenușiu peste care aversa luneca precum ceara topită și din care mi se părea că aud glasul mamei chemîndu-mă, implorîndu-mă să o eliberez din temnița aceea de piatră și de beznă, În vreme ce eu nu reușeam decît să tremur și să-i șoptesc tatei, fără glas, să nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
termen tipografic. El desemnează un „text cules cu litere de plumb și așezat În forme de dimensiunile paginilor, gata pentru tipărit“, adică un obiect care, chiar Înainte ca dumneavoastră să ajungeți cu lectura la sfârșitul acestei fraze, a fost deja topit și a devenit din nou o bucată informă de plumb. * Dacă În cuprinsul acestui roman veți recunoaște cazuri și situații reale, nu uitați că În observarea și prezetarea lor au fost folosite mijloace ale literaturii de ficțiune. (n.a.). Versurile aparțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de unelte pentru a-și curăța și însămânța grădinile. Atunci, am să chem apa să te stingă, spuse vrăbiuța, îmbufnată că nimeni nu-i dădea dreptate. Zbură către un pârâu învolburat a cărui undă se îmbogățise cu apa din zăpezile topite și curgea năvalnic și zglobiu. Apă, hai să stingi focul! Apa nu mai stătu să întrebe de ce trebuie să stingă focul. În curgerea sa tumultuoasă și repezită, nu avea timp să mai stea pe gânduri și urmă zborul vrăbiuței către
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
-mi mai găsi frământul în gândurile tale, Nu-mi mai aprinde jarul, de mult mocnit sub zări Și răsfirându-ți mâna, cu degetele pale, Nu-mi arăta cangrena acelor întâmplări; Departe-i nordu-n care zăluda tragedie Și-a consumat feștila, topită strop cu strop, Chiar dacă-n veacuri umbra-i se-ntinde și-ntârzie, De mult s-au șters pe cale, copitele-n galop; În mine, dacă stărui, răstălmăcesc părelnic Povestea depănată din firul rupt demult Și-Ofelia-ngenunche cu-același gest sfielnic, Durerea ta
ASCULT?-M?, TU, HAMLET! by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83746_a_85071]
-
mâncării. Ceea ce făcea să pară și mai ciudat faptul că Penelope a comandat ce mâncam noi de obicei - o omletă din trei ouă cu brânză, cartofi cu ceapă, apoi un maldăr de clătite cu ciocolată și un pumn de unt topit. Își arcui sprâncenele când mă auzi comandând omletă din albuș cu spanac și roșii și două felii de pâine din făină integrală, dar se abținu cu amabilitate de la orice comentariu, În afară de un murmur: „Chiar așa mult te influențează Elisa?“ I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
aproape imposibilă, o rază de soare. 13. Înfrângerea 21 martie 1476, Cetatea de Scaun a Sucevei De pe meterezele cetății, coloana Apărătorilor care se apropiau Învăluiți de mantiile lor albe cu semnul scutului și spadei părea o reamintire a zăpezilor proaspăt topite, care transformaseră nordul Moldovei Într-un ținut alb, legănat de dealuri și străjuit de păduri. Până la mijlocul lui martie iarna oprise, parcă, orice freamăt, drumurile fuseseră Înecate de nămeți și biciuite de viscole. Nimeni nu se Încumetase să călătorească dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]