1,605 matches
-
latinești el apare sub forma Ordesόs. Localizarea este aproximativă, teritoriul prin care curge actualul Argeș fiind doar una dintre posibilități. Ambele forme străvechi diferă de forma romînească prin accent. În diverse epoci și părți ale teritoriului romînesc au fost înregistrate toponimele Arghiș, Argheș, Argiș, Argyas, Argies, Arghish, Arges, Argias, Ardesh, Ardyasz, Mardesch, Ordesch, Mardisch, care arată cît de divers pot fi „auzite“ și transcrise în diverse limbi formele „străine“ celui care le consemnează, fenomen care s-a petrecut, probabil, și în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fenomen care s-a petrecut, probabil, și în cazul lui Herodot. Unii cercetători consideră că, împotriva dificultăților de localizare și a diferențelor mari dintre forma antică și cea actuală, între cele două există o continuitate. A fost reconstruită, din unele toponime grecești (Argissa) și trace (Arcidava, Argidava), o bază traco-frigiană *Argesis (în care sis ar fi sinonim cu dava, „cetate“) din care, prin evoluția firească limbii romîne (si > și, i final dispărut), s-ar fi ajuns la forma actuală. Au fost
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu dava, „cetate“) din care, prin evoluția firească limbii romîne (si > și, i final dispărut), s-ar fi ajuns la forma actuală. Au fost introduse în ecuație, (cam hazardat din punct de vedere lingvistic, limba armeană nefiind înrudită cu traca), toponimele armene Argaens (în prezent Argish-dagh), Arsesa, Arzes, Arjish. Între Ordessos și formele traco-dacice avute în vedere rămîn diferențe fonetice greu de explicat (deși alternanța o/a este întîlnită și în variantele altor nume: Orgame - Arganum), ceea ce i-a determinat pe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Orgame - Arganum), ceea ce i-a determinat pe unii cercetători să renunțe la reconstituirea tronsonului ipotetic de forme intermediare (Argessis etc.) ale formei Argeș, chiar dacă acest fapt nu este imposibil (alternanța o - a este întîlnită și în transcrierea antică a altor toponime, de exemplu Orgame - Arganum, iar palatalizarea lui d+e la ghe s ar fi putut produce într-una dintre cele cîteva limbi mai vechi sau mai noi care au „filtrat“ fonetic vechile nume). În favoarea continuității dintre Ordessos și Argeș pledează
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
armenesc al unui oraș-colonie din secolul al XIII-lea sau al unei persoane de aceeași origine (nu au fost prezentate documente istorice care să sprijine această teorie), consemnăm ipoteza unei baze pecenego-cumane argis, „înălțime, ridicătură de teren“ (susțin această ipoteză toponimele destul de apropiate geografic, care au aceeași origine: Teleorman, Călmățui, Derlui, Covurlui, Teslui, Turlui etc.). În limba turcică respectivă (cel mai probabil cumană, avînd în vedere zona), fie vechiul toponim existent în limba romînă într-o formă apropiată de atestările medievale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unei baze pecenego-cumane argis, „înălțime, ridicătură de teren“ (susțin această ipoteză toponimele destul de apropiate geografic, care au aceeași origine: Teleorman, Călmățui, Derlui, Covurlui, Teslui, Turlui etc.). În limba turcică respectivă (cel mai probabil cumană, avînd în vedere zona), fie vechiul toponim existent în limba romînă într-o formă apropiată de atestările medievale Argheș, Argyas, Arghish etc. a fost modificat și retransmis romînilor în noua formă (în care, de pildă, ghe > ge), fie a fost contaminat cu un toponim creat în propria
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
zona), fie vechiul toponim existent în limba romînă într-o formă apropiată de atestările medievale Argheș, Argyas, Arghish etc. a fost modificat și retransmis romînilor în noua formă (în care, de pildă, ghe > ge), fie a fost contaminat cu un toponim creat în propria limbă, foarte asemănător cu numele găsit de cumani la sosire, dar cu diferențele care au dus la forma de astăzi. Arnota Este numele unui munte care face parte din Munții Căpățînii și al unei mănăstiri, numită astfel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Este numele unui munte care face parte din Munții Căpățînii și al unei mănăstiri, numită astfel prin transfer de la numele muntelui (după modelul Cozia, Moldovița, Putna, Sucevița etc.), la ale cărui poale este situată. Vasile Bogrea crede că la baza toponimului s-ar afla etnonimul maghiar arnot, „arnăut“, care nu se mai găsește în alte toponime și nu are nici susținere geografică sau istorică. Hasdeu intuiește că este vorba de o bază antroponimică, Arnotă, dar se complică presupunînd că aceasta ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
astfel prin transfer de la numele muntelui (după modelul Cozia, Moldovița, Putna, Sucevița etc.), la ale cărui poale este situată. Vasile Bogrea crede că la baza toponimului s-ar afla etnonimul maghiar arnot, „arnăut“, care nu se mai găsește în alte toponime și nu are nici susținere geografică sau istorică. Hasdeu intuiește că este vorba de o bază antroponimică, Arnotă, dar se complică presupunînd că aceasta ar proveni dintr-un apelativ reconstituit prin comparația gr. arnos, lat. arnum, „miel“, căruia i s-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etc. Numele de munți formați de la nume de persoane (probabil proprietarii străvechi ai acestora) sunt numeroase. Unele au în structură chiar sufixul -otă: Albotă, Breotă, Leaota, Șerbota etc. În ceea ce privește sufixul (de fapt, infixul) -n-, el se regăsește și în alte toponime cu bază antroponimică: Borniș, Bozna, Boznea, Coșna, Moșna, Stoina etc. Ascura Este un unicat toponimic în teritoriul romînesc și nu are corespondență nici în teritoriile romanice sau sud-est europene. Apare în Dicționarul toponimic al Banatului (1984) ca numele unui deal
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Banatului (1984) ca numele unui deal din hotarul comunei Armeniș, județul Caraș-Severin. Dicționarul geografic (2009) consemnează un deal Ascuri la nord-est de Armeniș, ceea ce însemnează că e același nume, decupat defectuos din context. (V. Frățilă a găsit în zonă un toponim compus, Drumu Ascurii). Eugen Beltechi notează, în NALR-Banat (1980), toponimul sub forma Ascora. În dialectul aromîn există un apelativ ascur, ră, -ri, -re cu sensul „aspru“, în corelație cu care V. Frățilă presupune că un romînesc ascur (deși nu e
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
județul Caraș-Severin. Dicționarul geografic (2009) consemnează un deal Ascuri la nord-est de Armeniș, ceea ce însemnează că e același nume, decupat defectuos din context. (V. Frățilă a găsit în zonă un toponim compus, Drumu Ascurii). Eugen Beltechi notează, în NALR-Banat (1980), toponimul sub forma Ascora. În dialectul aromîn există un apelativ ascur, ră, -ri, -re cu sensul „aspru“, în corelație cu care V. Frățilă presupune că un romînesc ascur (deși nu e cuprins în nici un dicționar), cu același sens, ar putea sta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Ascora. În dialectul aromîn există un apelativ ascur, ră, -ri, -re cu sensul „aspru“, în corelație cu care V. Frățilă presupune că un romînesc ascur (deși nu e cuprins în nici un dicționar), cu același sens, ar putea sta la baza toponimului. Fiind foarte apropiat fonetic de aspru, care putea deveni prin epenteza lui u în grupul consonantic (ca lucru > lucuru, agru > aguru) aspuru, s-a făcut referire și la acest paronim, dar evoluția p > c nu este cunoscută în limba romînă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
alte denumiri sub care este cunoscută această plantă (caltha palustris): bilbor, bolboci, bulbucă, bulbuci, bulbuci de baltă, canjană, căriciu, ceapă nemțească, chelcheză, gălbinele, gloanță, grînișoare, jarea galbenă, laba gîștii, ochiul boului, scîlci. Cea mai apropiată formal de baza apelativă a toponimului este chelcheză (cu ă > e și c > che, ca în cămașă > chemașă > chimașă, încap > închep). În dialectul aromîn există numele de plantă călcadza, iar în albaneză këlkaxë, ambele referindu-se la ceea ce se numește popular la noi rodul pămîntului. Tache
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ă > e și c > che, ca în cămașă > chemașă > chimașă, încap > închep). În dialectul aromîn există numele de plantă călcadza, iar în albaneză këlkaxë, ambele referindu-se la ceea ce se numește popular la noi rodul pămîntului. Tache Papahagi înregistrează un toponim Călcază, care ar desemna o baltă, în județul Mehedinți. Toponimul albanez foarte apropiat formal de apelativul și toponimul dacoromîn și de apelativul albanez recomandă căutarea provenienței apelativului în substrat. V. Frățilă crede că numele plantei poate fi format în limba
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
încap > închep). În dialectul aromîn există numele de plantă călcadza, iar în albaneză këlkaxë, ambele referindu-se la ceea ce se numește popular la noi rodul pămîntului. Tache Papahagi înregistrează un toponim Călcază, care ar desemna o baltă, în județul Mehedinți. Toponimul albanez foarte apropiat formal de apelativul și toponimul dacoromîn și de apelativul albanez recomandă căutarea provenienței apelativului în substrat. V. Frățilă crede că numele plantei poate fi format în limba romînă de la calce (foarte apropiată de majoritatea variantelor prezentate mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
plantă călcadza, iar în albaneză këlkaxë, ambele referindu-se la ceea ce se numește popular la noi rodul pămîntului. Tache Papahagi înregistrează un toponim Călcază, care ar desemna o baltă, în județul Mehedinți. Toponimul albanez foarte apropiat formal de apelativul și toponimul dacoromîn și de apelativul albanez recomandă căutarea provenienței apelativului în substrat. V. Frățilă crede că numele plantei poate fi format în limba romînă de la calce (foarte apropiată de majoritatea variantelor prezentate mai sus), care ar fi urmașul lat. calx, calcem
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
călceză sau mai degrabă calcează (ca în căcărează, spetează), Frățilă recunoaște că, între timp, a renunțat el însuși la ipoteza avansată. Frățilă formulează, în schimb, o altă variantă etimologică pentru apelativul călcadză, pe care o vom prezenta sumar, întrucît în raport cu toponimul Călcadză este etimologic indirectă și depășește teritoriul toponimiei. Limba romînă ar fi putut moșteni din latina populară (așa cum s-a întîmplat și cu multe alte cuvinte din latina orientală) apelativul *chalcada, preluat (printr-o filieră fonetică justificată în mod amă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al altui sat din județul Olt. Sunt probabil corelate etimologic, direct sau indirect, Bîrcaciu (sat în județul Gorj), Bîrcea Mare și Bîrcea Mică (sate aparțină toare orașului Simeria, județul Hunedoara), Pădurea Bîrcului (rezervație forestieră în Subcarpații Gorjului), Bărcăneasa, Bărcănești (șase toponime), Pădurea Bîrcului, Bercoiu, Bercu (opt toponime), Dealu Bercuților, precum și numeroase microto ponime (circa o sută numai în Oltenia, potrivit DTRO). Un grup atît de numeros de toponime înrudite formal și, în ultimă instanță, și semantic nu poate să nu trezească
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Sunt probabil corelate etimologic, direct sau indirect, Bîrcaciu (sat în județul Gorj), Bîrcea Mare și Bîrcea Mică (sate aparțină toare orașului Simeria, județul Hunedoara), Pădurea Bîrcului (rezervație forestieră în Subcarpații Gorjului), Bărcăneasa, Bărcănești (șase toponime), Pădurea Bîrcului, Bercoiu, Bercu (opt toponime), Dealu Bercuților, precum și numeroase microto ponime (circa o sută numai în Oltenia, potrivit DTRO). Un grup atît de numeros de toponime înrudite formal și, în ultimă instanță, și semantic nu poate să nu trezească interesul lingviștilor, geografilor și chiar al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Simeria, județul Hunedoara), Pădurea Bîrcului (rezervație forestieră în Subcarpații Gorjului), Bărcăneasa, Bărcănești (șase toponime), Pădurea Bîrcului, Bercoiu, Bercu (opt toponime), Dealu Bercuților, precum și numeroase microto ponime (circa o sută numai în Oltenia, potrivit DTRO). Un grup atît de numeros de toponime înrudite formal și, în ultimă instanță, și semantic nu poate să nu trezească interesul lingviștilor, geografilor și chiar al marelui public. Numele satului din Dolj (pronunțat și Bîrca, alternanța ă/î fiind frecventă în termenii regionali) provine din antroponimul Bîrcă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
componență pe prima poziție, probabil, entopicul, în timp ce Bărcanu, Bărcănești, Bărcești, Bîrcaciu, Bîrcani, Bîrceni etc. provin mai degrabă din antroponime. Sunt exemple de omonime topice cu etimoane diferite, nu întotdeauna ușor de precizat, fără documentare istorică, de teren și lingvistică. Bîrlad Toponimul desemnează în prezent un municipiu din județul Vaslui și un rîu, afluent al Siretului, precum și cîteva nume rezultate prin polarizare de la primele: Culoarul Bîrladului, Podișul Bîrladului, Bîrlădeanca (o colină din zonă), Bîrlădel (afluent al Siretului). Consemnarea într-un document rusesc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
latum/late, „mlaștină“), numele tribului celtic al britologilor, vechiul nume germanic *Berlad (< goticul *bourlad, „teritoriu nou căpătat“). Defectuoase lingvistic și istoric sunt și alte soluții sugerate: sufixul maghiar local -d atașat numelui localității ardelene Bîrla (< sl. berla, „nuia“) sau unui toponim cu baza turanică Bîrl (regăsibilă în Bîrlui); sufixul slav colectiv -ad, atașat temei *berl, „nuia“. S a observat de către adversarii acestor soluții că sufixul -d a funcționat în maghiară numai pînă în secolul al XII-lea, cu mult înainte de emigrarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
denominative (cum să desemnezi un topic important în funcție de un reper ca nuiaua?). S-a apelat și la surse antroponimice, pornindu se de la prezența destul de frecventă în documentele din secolele al XV-lea și următoarele a unor nume de persoane similare toponimului (Bîrlad, Bărlad). A fost reconstituit și un hipocoristic *Brlat (alături de scr. Brlan, Brlek, Brlic) al lui Bernardus, neatestat însă în documentele romînești, ceea ce i-a făcut pe unii cercetători să considere că antroponimele Bîrlad, Bărlad au putut proveni de la toponimul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimului (Bîrlad, Bărlad). A fost reconstituit și un hipocoristic *Brlat (alături de scr. Brlan, Brlek, Brlic) al lui Bernardus, neatestat însă în documentele romînești, ceea ce i-a făcut pe unii cercetători să considere că antroponimele Bîrlad, Bărlad au putut proveni de la toponimul Bîrlad, nu invers. În schimb, prin combinarea temei scr. brlaga, „mocirlă, mlăștinos“, cu sufixul colectiv scr. -ad, a rezultat *brlad, „loc mlăștinos“, care poate fi asociat toponimului Bîrlad, chiar dacă se află într-o zonă îndepărtată de slavii de sud, întrucît
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]