1,417 matches
-
și ne însoțește întreaga viață. În ceea ce mă privește, sunt un împătimit și incurabil sentimental. Tânjesc și acum, la venerabila vârstă pe care o am, după satul natal, după casa părintească și familia în care mi-am petrecut copilăria, după tovarășii de joacă și de năzbâtii, împreună cu care mi-am însușit alfabetul vieții, după școala friguroasă și sărăcăcioasă în care am deprins buchea cărții, și care a constituit pentru mine rampa de lansare spre învățătura înaltă, după câmpurile pe care pășteam
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
în Hristos Isus, Domnul nostru. 32. Dacă, vorbind în felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu înviază morții, atunci " Să mîncăm și să bem, căci mîine vom muri." 33. Nu vă înșelați: "Tovărășiile rele strică obiceiurile bune." 34. Veniți-vă în fire cum se cuvine, și nu păcătuiți! Căci sunt între voi unii, care nu cunosc pe Dumnezeu: spre rușinea voastră o spun. 35. Dar va zice cineva: "Cum înviază morții? Și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
a celui care îl apăra în ședință publică de atacurile spiritului primar agresiv, zicînd: "Tovarășe... pe ce drum vrei să mă împingi?" Cu alte cuvinte, cum de îndrăznea apărătorul să-l abată de pe drumul "sănătos" pe care se afla în tovărășia spiritului primar agresiv, care stârnea în el nehănuite porniri masochiste? Luarea unei atitudini era deci în primul rând blamată chiar de victimă. Scena a avut loc aievea și riscă să se înece în uitare dacă eroii ei nu-i vor
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
întrerupă. - Îți iei, fără să-i ceri voie, semenul de braț pentru ca să treci strada. Ai spus de fiecare dată că vrei fericirea omenirii. Dar binele cu sila provoacă un resentiment. Nu protesta. Colaborarea între oameni dăinuie atîta vreme cît, în tovărășie, treaba merge bine. - Domnu’ pictor, la dumneata fapta nu seamănă cu vorba și ăsta a fost norocul meu. Știi ce cred eu? Că ții prea tare la ideile pe care le născocești. Dar, cînd ajungi să crezi că nu însemni
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
au făcut viața amară în trecut. Mulți bârlădeni poate l-au uitat: a ieșit la pensie acum 32 de ani, după 37 de ani în care a pus condeiul în mână atâtor generații de elevi. Profesorului însă nu-i lipsesc tovărășiile. „Îmi place muzica clasică, tot ceea ce este frumos, citesc și lucrez la o autobiografie. Eu am lumea cărților, a amintirilor, iar aici, acasă, am un colț de rai”, a mărturisit bătrânul profesor, care se mândrește cu pomii înfloriți din curte
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
alăture cu mănăstire Dancul”. Și Aristarh Hrisoscoleu mare spătar neavând ce face cu ele le vinde lui Toader Cantacuzino biv vel stolnic la 13 martie 1751 (7259). Înaintăm în susul uliței. Din stânga se ițesc turlele singuratice aleTrei Sfetitelor. Nu le ține tovărășie decât turnul clopotniță cu ceasornicul ce anunță crucea zilei. După un timp, bătrânul se oprește și, privindu-mă cu zâmbetul pe buze, mă întreabă: Îți mai aduci aminte de Locman gerahul? Am stat o clipită să-mi aduc aminte... „Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
împușcatului, la cei din Caracal le-a venit ideea ca să construiască un metrou și în orașul lor. Bineînțeles, că pe timpul acela orice mișcă în țara asta, în materie de construcții, trebuia să aibă aprobarea și binecuvântarea celui mai tovarăș, dintre tovarășii olteni, ai tuturor timpurilor, așa că o delegație din Caracal, s-a prezentat la București pentru a-și expune proiectul. Metroul din Caracal a fost aprobat, numai că mai trebuia rezolvată o singură piedică, de natură tehnică, ce să facă pe parcursul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mângâie obrazul cu multă căldură. Arunc, așa cum fac întotdeauna, sandalele peste gard, în tufa de regina-nopții și pornesc desculț, să simt țărâna și ierburile uscate. Alergăm, alergăm și ne umplem de viață. De ce oi fi vrut să-mi supăr mereu tovarășii de joacă, nu știu. Trup tuciuriu și cu tălpile înspinate, chiar nu te puteai opri? Spre seară ne întorceam acasă. Cu mâna mică pipăiam florile parfumate Găseam sandalele, și tata era mulțumit că nu m-am înspinat. După două trei
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
și roșea, scurt, provocator. „Chiar n-a venit încă profesorul?“, avea să întrebe, ca de obicei, șoricuța salariată, încheindu-și ultimul nasture al bluzei. Nimeni nu-i va răspunde, pușlamalele arboraseră deja măștile blazate. Gina trebuia să rămână, așa deciseseră tovarășii, neglijabilă. Să-și vadă lungul nasului, țigăncușa!... Degeaba încerca să le intre în voie, să se alieze antipatiei lor față de bufon. „Încă n-a venit profesorul?...“ Nepăsarea lor mocnită și rea nu accepta această complicitate. „Mai taci și tu, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu funcționari țepeni, nefăcând altceva decât să-l urmărească pe intrus. — Nu este o simplă asociație obștească, un oarecare colectiv de... înțelegeți ce vreau să spun, reîncepu, în șoaptă, ghidajul, tovarășul Papașa sau Iopo sau cum i-or fi spunând tovarășii. Este un model. Un model, înțelegeți... și își frecă, nervos, sprâncenele. Simultan, cu ambele mâini, ambele sprâncene zbârlite. — Mulți, oh, da, prea mulți ar avea de învățat. Ar trebui să învețe de la... de la membrii noștri, asta vreau să spun. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
voiai să-l găsești, trebuia să mergi într-unul din orașele acelea mari, unde viața adevărată începe abia după ce se întunecă. Poate New York, poate Havana sau vreo străduță dubioasă a Parisului. Intrarea în Hotelul Existența presupunea să cunoști cuvinte precum tovărășie, chiaroscuro și destin. Presupunea bărbați și femei care te măsurau discret din priviri în hol. Presupunea parfumuri, costume de mătase și piele fierbinte, și toată lumea umbla de colo-colo ținând un pahar de whisky cu sifon într-o mână și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o permanentă fandare și eschivă. Eu nu cred în reincarnare, dar, dacă aș crede, aș putea să jur că, într-o viață anterioară, a fost negustor de covoare marocan. Miercuri era ziua liberă a Marinei. Fără Tom să-mi țină tovărășie, așteptam cu mare nerăbdare să o văd joi, dar, când am intrat la Cosmic Diner la ora unu, n-am găsit-o acolo. Am vorbit cu Dimitrios, patronul restaurantului, iar el mi-a explicat că sunase dimineață ca să spună că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
-mi spui... Uite că n-am venit pentru Turcia, am venit pentru litoralul românesc, numai că am picat fără să-l anunț pe Ilie - cum îmi vin mie ideile crețe dimineața, când îmi beau în bucătărie cafeaua fierbinte și fără tovărășie. (Ilie ar fi vrut să-mi fie, când eram mici, un fel de maestru în ale amorului, iar legătura asta nu s-a rupt de tot, chiar dacă l-am dezamăgit puternic când prietena mea din copilărie i-a făcut cunoștință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de la TV îmi dă sentimentul unei victorii à la Pyrrhus: m-am abținut să aprind o țigară - dar de ce Dumnezeu trebuia să mă abțin? Se sfârșea un weekend care chiar nu fusese searbăd, dacă mă gândesc că sâmbătă băusem cu tovărășie, ca o ființă socială, iar duminică, pe-o vreme frumoasă care mi-e greu să ghicesc cât o să mai țină, am ieșit cu autobuzul din București, vreo stație lungă pe drumul spre Alexandria; pe urmă, n-am ratat șansa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și de vreo două ori toamna, Înainte de cules. Știu cum miroase Raiul: ca dealurile Manei când Înfloresc viile. Nu degeaba umblă vorba cântată că, de cum Înflorește via, / iese la șăzut Maria... - am văzut eu, cu ochii mei (dar nu În tovărășia lui Moș Iacob, ci În a copiilor), flăcăi și fete-mari fugărindu-se prin vii, În chelea goală, ca Adam și Eva lui - așa se vorbea; noi vorbeam despre ei, dar ei nu prea vorbeau, doar chicoteau și râdeau și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ajunge apa, și refuza să admită că totul se sfârșise și că nu se va mai întoarce niciodată la fântâna și la palmierii lui sau alături de familia și animalele sale, pentru simplul fapt că invizibilului duh răufăcător îi era dragă tovărășia sa. „Pleacă! îl imploră încă o dată. Am obosit să te port cu mine și să ucid fără să știu de ce o fac.“ Știa însă că, chiar dacă gri-gri-ul ar fi vrut să plece, sufletele chinuite ale lui Mubarrak, căpitanului și soldaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu invitația asta, Tom? am Întrebat. Adică, abia ieri te-am văzut. Tânjești după companie mai mult ca de obicei? Tom goli cam jumătate din halba de Guinness, dintr-o singură Înghițitură. Are origini irlandeze și, când se află În tovărășia altor irlandezi, are tendința să scoată foarte tare În evidență acest lucru. Trăgeam nădejde că, În seara asta, se va abține totuși. Accentul pe care găsește de cuviință să-l adopte În astfel de ocazii mă scoate din sărite. — De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
peste umăr, dar nu era nimeni În spatele meu. — Vrei să urci odată În nenorocita asta de mașină? striga el. Bănuiesc că asta spunea, pentru că zgomotul ploii te asurzea. Șoferul era sergentul Hawkins. N-am vrut să par prea dornică de tovărășia lui, așa că am coborât agale scările, În loc să alerg, și m-am udat mai rău decât era nevoie. În timp ce demara, se uită la mine cu dispreț. — Dacă mi-ar fi trecut prin cap că nu te deranjează ploaia, nu m-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Alcoolul Încă nu-și făcea efectul asupra mea. Am băut amândoi În tăcere. Hawkins privea drept Înainte, În gol, iar eu eram nespus de recunoscătoare pentru această atitudine rezervată. În acel moment, nimic n-ar fi fost mai rău decât tovărășia cuiva care, plin de compasiune, ar Încerca să mă convingă să discut despre cele Întâmplate, iar el, slavă cerului, părea a-mi Înțelege starea de spirit, fără să necesite lămuriri. I-am privit imaginea reflectată În oglinda din spatele barului. Stropii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
și tovarășul de desfătări. Vocea omului cu cicatrice se Înalță puțin: — În ceea ce mă privește, n-aș bea nici o picătură, țin să am un loc În paradis. Tu nu pari prea dornic să mă Însoțești acolo. — O veșnicie Întreagă În tovărășia unor ulema 1 ritoși? Nu, mulțumesc, Dumnezeu ne-a făgăduit altceva. Schimbul se replici s-a oprit acolo, Omar a grăbit pasul ca să-l prindă din urmă pe cadiul care-l cheamă. — Trebuie ca locuitorii orașului să te vadă călărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lăsat să se Înțeleagă că mergeam să stau la o verișoară măritată cu un negustor bogat din Samarkand. De obicei, când mă deplasez Împreună cu curtea, Îmi găsesc un loc de dormit Împreună cu haremul, am acolo câteva prietene, ele Îmi prețuiesc tovărășia, sunt Însetate de istorisirile pe care li le povestesc, nu văd În mine o rivală, știu că nu aspir la a deveni soția hanului. Aș fi putut, dar am cunoscut prea Îndeaproape soțiile regilor pentru ca un asemenea destin să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Cu toate acestea, Khayyam Îi zărește, sub barbă, doi mușchi care se Întind și freamătă. — Ți-l Înfățișez pe Hasan Sabbah, niciodată atâta știință n-a fost cuprinsă sub un turban așa de strâns. Nizam surâde. — Iată-mă, deci, În tovărășia Înțelepților. Nu se spune oare că stăpânitorul care are legături cu cărturarii este cel mai bun dintre cârmuitori? Hasan este cel care răspunde: — Se spune și că Înțeleptul care are legături cu stăpânitorii este cel mai prost dintre cărturari. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
tuturor tainelor. E Înconjurat de o mână de misionari-propagandiști, dai-i, Între care trei locotenenți, unul pentru Persia Răsăriteană, Khorasan, Kuhistan și Transoxiana, altul pentru Persia Apuseană și Irak, și un al treilea pentru Siria. Imediat sub aceștia, se găseau tovarășii, rafik, „cadrele” mișcării. După ce primesc Învățătura adecvată, ei sunt Îndrituiți să comande o fortăreață, să conducă o organizație la nivelul unei cetăți sau al unei provincii. Cei mai capabili vor fi Într-o zi misionari. Mai jos În cadrul ierarhiei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de aprobare ale asistenței, cadiul se retrage, mormăind amenințări. După ce a râs, suveranul e cuprins de Îngrijorare, se teme de urmări În anumite cartiere. Cum chipul i s-a Întunecat, oaspeții se grăbesc să se retragă. Întorcându-se acasă În tovărășia lui Vartan, Omar blestemă viața de curte, capcanele și frivolitățile ei, făgăduindu-și să părăsească Mervul cât mai curând; ciracul său nu-l prea ia În seamă, e a șaptea oară când stăpânul Îl amenință cu plecarea; a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Murghab, i-aș Întinde mâna ca să-l salvez. Eu i-aș afunda cu putere capul sub apă! Cu toate acestea, hotărârea ta mă Întărește. Pentru că ești În stare de asemenea cuvinte și de asemenea fapte am hotărât să rămân În tovărășia ta. Și nu-mi pare rău. Khayyam Își strânge Îndelung ucenicul În brațe. — Sunt fericit că Îndoielile În privința ta s-au risipit. Sunt bătrân de-acum, am nevoie să știu că, alături de mine, se află un om de Încredere. Din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]