810 matches
-
Interview Schedule). După criteriile DSM-III, prevalența tulburării depresive majore este de 6,8%. Autorii studiază, de asemenea, frecvența alcoolismului și toxicomaniei, care este de 8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați), constată următoarele procente privind depresia: adolescenți între 13-14 ani (479 cazuri): 31,65%; adolescenți între 16-17 ani (559 de cazuri): 27,37
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe o perioadă de 21 de ani. Problemele legate de suicid reprezintă 9% din cazuri, simptomele depresive 18,6% din cazuri și depresia veritabilă 8% din cazuri. Autorul notează că simptoamele „mascate” ale depresiei (violență, conduite antisociale, tulburări de caracter, toxicomanie) fac rar obiectul unui diagnostic de depresie. Verron și Angel (1986) citează pe scurt diverse studii: Carlson (1979): 102 pacienți spitalizați, 12% cu tulburări depresive majore; Robbins (1982, 1985): 64 de pacienți spitalizați în vârstă de 13-18 ani, depresie majoră
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai frecventă la femei decât la bărbați. Mamele tinerilor deprimați erau ele însele mai tinere atunci când au avut primul lor episod depresiv decât mamele subiecților din grupul de control. Printre alte antecedente familiale semnificative autorii relevă, în ceea ce privește mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit, autorii remarcă faptul că la tinerii cu tulburări de comportament asociat depresiei există mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă”. Printre factorii
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Printre alte antecedente familiale semnificative autorii relevă, în ceea ce privește mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit, autorii remarcă faptul că la tinerii cu tulburări de comportament asociat depresiei există mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă”. Printre factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele legate de șomaj, de invaliditate, de inactivitate a tatălui, de boală de lungă durată. Adolescenții deprimați au, mai des decât ceilalți, sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare a patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Având o problematică atât de vastă, acest tratat este extrem de util și necesar specialiștilor dar și tuturor celor care sunt interesați de domeniu, deoarece igiena mintală, prin valențele sale multiple, reprezintă un important instrument în activitatea psihologului
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
obicei abundentă, dar expunerea ei este confuză. Atitudinea lor este un complex de indiferență și de supunere. Persoana lor îl interesează destul de puțin, iar persoana medicului - deloc. Tendințele lor conservatoare îi fac să ia medicamentele cu regularitate, până la obișnuință sau toxicomanie. Nu caută să influențeze pe medic, nu abuzează de concedii. Suferințele lor banale sunt obezitatea, constipația și tulburările psihosomatice. Profilul patologic seamănă cu cel al sentimentelor. 2.3.1. Tipul de personalitate și boala Cunoașterea tipului de personalitate permite stabilirea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
orientare din cadrul aceleiași instituții. Este cercetător asociat la LEPS (MSH-Paris), la LPS (EHESS-Paris) și LARESCO-ICOTEM (universitatea din Poitiers). Este autorul volumelor Les Vocations rock (Klincksieck, 1988), Les Musiciens underground (PUF, 2001), dar și al altor studii despre minorități, sărăcie și toxicomanie, în colaborare cu alți autori. Face parte din echipa redacțională a revistei Volume și a publicației Cahiers de psychologie politique. Jean-Marie Seca, Les représentations sociales (c) 2002, Armand Colin (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română www
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și Pérez), cea a altor grupuri minoritare, ca, de exemplu, femeile (P.-H. Chombart de Lauwe et al, 1963), feministele (Lortie-Lussier), persoanele cu handicap fizic (H. Paicheler) sau mintal (Giami), copiii (M.-J. Chombart de Lauwe, 1971), imigranții (Doraï) sau toxicomania (Echebarria Echabe et al.; Ferréol; Ravenna, 1997; Seca, 1999a) nu trebuie asimilate cu lucrările privitoare la procedurile sociocognitive de definire a săracului și a situației sale (Abric, 1996; Neculau și Ferréol, 1999; Galli și Fasanelli; Paugam, 1991; Seca, 1999b). Abordarea
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
in Guimelli C., Structures et transformations des représentations sociales, Neuchâtel, Delachaux și Niestlé, 1994, pp. 119-152 4.3. Organizatori ai raportării la droguri la tinerii italieni Acest studiu a fost realizat de Marcella Ravenna de la Universitatea din Ravena (specialistă în toxicomanie, autoarea volumului Psicologia delle tossicodipendenze, Bologna, Il Mulino, 1997) și Nicoleta Cavazza de la Universitatea din Bologna. Rezultatele au fost prezentate la cea de-a 5-a Conferință asupra reprezentărilor sociale de la Montreal din 29 august 2 septembrie 2000. Le mulțumim
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de son développement, Cousset, Del Val, 1985. NECULAU Adrian și FERRÉOL Gilles (coord.). Aspecte psihosociale ale sărăciei, Iasi, Polirom, 1999. SECA Jean-Marie, Les Musiciens underground, Paris, PUF, 2001. "L'emprise rituelle des fêtes rave", in FERRÉOL Gilles (coord.), Adolescence et toxicomanie, Paris, A. Colin, 1999. pp. 54-84. SIMON Patrick, "Les représentations des relations interethniques dans un quartier cosmopolite", in FERRÉOL Gilles (coord.), Intégration, lien social et citoyenneté, Villeneuve d'Ascq, Presses universitaires du Septentrion, 1998a, p. 21-62. Cîteva referințe despre metode
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
demonstreaz( ob(r(ia cosmic(. Nu sunt de acord c( drogurile sunt distructive doar pentru elementul material, conduc(nd la beatitudine (i artificial duc(nd la apropierea de divinitate. Moartea nu este o motiva(ie pentru apropierea de Dumnezeu, nici toxicomania o cale de urmat pentru tinerii (nseta(i de mistic (i metafizic(. Hiperactivitatea acestor centre duce la o bun( dispozi(ie inhib(nd toate celelalte func(ii (a bea, a m(nca, a se ap(ra). În acela(i timp
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
obârșia cosmică. Nu sunt de acord că drogurile sunt distructive decât pentru elementul material, atâta timp cât el conduce la beatitudine, înseamnă că ajută, artificial bineînțeles la apropierea de divinitate. Dar așa cum moartea nu este o motivație pentru apropierea de Dumnezeu, nici toxicomania nu poate fi o scuză, nici cale de urmat, deși sunt predicatori care recomandă tinerilor dornici, înfometați de mistic și metafizică, nepotoliți de religiile tradiționale, obosiți să-l mai aștepte pe Cristos, să încerce apropieri disperate de lumea spirituală. Hiperactivarea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
modalități de apreciere a dezordinii psihice devine condiția definitorie a psihopatologiei moderne desfășurate ca știință 175". Așadar, printre nevroze, vom găsi: neurastenia, nevroza isterică, nevroza obsesivo-fobică, nevroza anxioasă etc. Printre psihoze, ne vom întâlni cu psihoza manico-depresivă, schizofrenia, psihozele din toxicomanii (printre care și alcoolemia), psihoza traumatică (în urma unei lovituri la cap), paranoia, psihozele din epilepsie, psihozele din oligofrenie etc. Psihodiagnosticul se bazează pe observația profesionistă. Psihodiagnosticul expresiei constituie modalitatea cea mai generală (obiectivă sau subiectivă, competentă sau incompetentă) de a
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Riscul de sinucidere este mult mai ridicat la deținuți decît la populația generală, e semnificativ mai ridicat la celibatari și divorțați, precum și la cei care și-au pierdut recent un părinte, un copil sau pe cineva foarte apropiat. Alcoolismul și toxicomania sînt factori favorizanți. Numărul sinucigașilor e mai mare în închisorile cu regim sever (de maximă siguranță) decît în cele cu regim semideschis. Ei își iau viața seara, de regulă, prin spînzurare sau prin tăierea venelor. Manifestă înainte semne vizibile de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în libertate. Închisoarea este locul în care se concentrează problemele de sănătate cele mai diverse, adesea de o gravitate accentuată, ale unor persoane care au acumulat numeroase handicapuri nu numai sociale și culturale, dar și medicale și psihiatrice. Alcoolismul și toxicomania sînt specifice inadaptaților social, iar bolile venerice și hepatice provin din absența igienei și a educației. Cele mai multe persoane au probleme somatice la momentul încarcerării mult mai grave decît cele constatate la populația liberă. Bolile dermatologice, digestive, cardio-vasculare, pulmonare, dentare, psihice
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ea poate avea, În plan psiho-moral, forme accentuate sau mai puțin manifestate. Conservarea se poate prezenta ca o atenție scrupuloasă, permanentă, orientată către sine, sau, dimpotrivă, poate lua aspecte bizare, cu caracter negativ, manifestate În forme mascate (jocul cu moartea, toxicomaniile, căutarea riscului și Înfruntarea pericolelor prin acte de bravură etcă. Grija este o atitudine față de sine care a fost speculată de filosofia existențialistă. Ea este o stare de neliniște interioară, care se poate manifesta uneori sub formă de crize de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este Însă numai o aparență, un construct al conștiinței individului. Eul personal este unic. Când vorbim despre dublu nu ne referim la o stare duală a Eului. Această dedublare a Eului este Întâlnită numai În cazuri patologice (depresie melancoliformă, alcoolism, toxicomanii, schizofrenie etc.Ă. În condiții de normalitate psihică, Eul este unic și indivizibil. Sentimentul dualității acestuia este o chestiune de conștiință, care indică direcția de orientare a pulsiunilor sau aspirațiilor Eului unei persoane dictate de Supra-Eul moral al acesteia. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
facă față, să găsească o soluție la impas. Adesea, apar situații tensionale sau chiar conflicte deschise, prin care persoana respectivă Încearcă să răstoarne sau să Îndepărteze limitele care-i sunt impuse. În alte situații, va adopta conduite de refugiu (alcool, toxicomanii, situații de dependență socială, prostituție etcă. Fiecare tip de persoană-limită este echivalentul situațiilor Închise care au produs-o. Între condițiile nefirești, absurde, Închise ale vieții și formele pe care le adoptă natura persoanei există o strânsă legătură, inteligibilă din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
subiective, psihoindividuale (anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, depresie, oboseală, frustrare, iritabilitate, scăderea stimei de sine, nervozitate, sentimente de inferioritate); cognitive (incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale); comportamentale (predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de alcool sau tutun, râs nervos, plâns zgomotos); psihoorganizaționale (absenteism, scăderea productivității, alienarea la relațiile cu ceilalți membri ai organizației, reducerea implicării, insatisfacții în muncă, scăderea încrederii și loialității în/față de organizație). În legătură cu aceste efecte trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
condiționate ale infractorilor. Aproape imediat, el a fost preluat de Herbert Freudenberger (1974) și Christina Maslach (1976), care îl fundamentează sub raport științific. Freudenberger, ca psihiatru și psihoterapeut, conducea un fel de spital de zi alternativ care primea și asista toxicomanii. Activitatea spitalului se desfășura în principal cu ajutorul unor tineri care își ofereau voluntar serviciile. Urmărind tinerii voluntari, Freudenberger a remarcat un fenomen paradoxal: dacă la început aceștia erau entuziaști, profund implicați în ceea ce făceau, după un an de activitate erau
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
afectează direct integritatea psihofizică a victimei. Printre efectele constatate enumerăm : anxietate, anxietate generalizată cu atac de panică, cu simptomatologie obsesiv-compulsivă, fobică, somatoformă etc.; sindrom posttraumatic de stres (PTSD); deteriorări intense, cumulative, cu ideație recurentă intruzivă; tulburări comportamentale: anorexie, bulimie, alcoolism, toxicomanie (mai frecvent cu medicamente), auto-/heteroagresivitate; pierderea motivației pentru activitate (în speță cea profesională); scăderea satisfacției, performanțelor, randamentului; pensionare medicală prematură; alterarea capacității de adaptare, a echilibrului socioemoțional, a stimei de sine, dezinserție, alienare socioprofesională. Se constată că efectele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nervos central. Când aceste substanțe sunt administrate, ele ajung în creier prin sânge și influențează transferul de stimuli la nivelul celulelor nervoase. Unele substanțe psihoactive, de exemplu narcoticele, stimulează în mod direct receptorii celulelor nervoase ca neurotransmițători artificiali. "Dependența sau toxicomania este o stare de intoxicație cronică, caracterizată prin necesitatea constrângătoare de folosire a unor substanțe medicamentoase sau toxice" (Stroescu, V., 1999, pp. 389-390). Se poate spune că "toxicomaniile sunt sinucideri lente, fără intenție sau accidente prin supradoză" (Drugescu, N., 2001
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
stimulează în mod direct receptorii celulelor nervoase ca neurotransmițători artificiali. "Dependența sau toxicomania este o stare de intoxicație cronică, caracterizată prin necesitatea constrângătoare de folosire a unor substanțe medicamentoase sau toxice" (Stroescu, V., 1999, pp. 389-390). Se poate spune că "toxicomaniile sunt sinucideri lente, fără intenție sau accidente prin supradoză" (Drugescu, N., 2001, p. 74). Potrivit definiției Organizației Mondiale a Sănatații, folosirea excesivă continuă sau sporadică a drogurilor, incompatibilă sau fără legătură cu practica medicală, este considerată drept consum ori abuz
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
adevăr, drogurile sunt în primul rând medicamente, dar folosite atunci când persoana nu este bolnavă ele își modifică statutul. Dacă sunt utilizate în doză puternică sau dacă sunt amestecate cu alte medicamente sau cu alcool, aceste produse schimbă comportamentul obișnuit. Astfel, toxicomanii care își injectează sau inhalează morfină, spre exemplu, caută o senzație de plăcere puternică de scurtă durată, care va fi urmată de o lungă perioadă de liniște și uneori somn. Efectele obținute în urma consumului drogurilor sunt determinate de tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
HIV). S-a constatat că la 100 de victime a SIDA, 10-15 persoane au fost sau sunt toxicomane. Într-un studiu realizat în 1994, s-a constatat că 41% din cazurile SIDA înregistrate în statele Uniunii Europene sunt legate de toxicomanie (Roibu, I., Mircea, Al., 1997, p. 68). Un alt efect al consumului de droguri este diminuarea fertilității, ceea ce duce la o îmbătrânire prematură a populației. Totodată, consumul de droguri în timpul gravidității provoacă, asupra fetusului, mutații genetice grave, depresiuni respiratorii, comă
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]