24,122 matches
-
cu Theodor Ionescu. Dar nu am putut duce pînă la capăt aceste încercări. Ele mi-au inspirat însă nvuela Fugă în paradis și sfîrșitul romanului pe care încă nu l-am refăcut, Hotarul de nisip. În personajul Hemcea am adăugat trăsături ale tatălui meu adoptiv, apoi ale unui maestru de marină, vecinul nostru de pe strada Basarabiei, din Constanța și, desigur, ale subsemnatului, care visam în copilărie, trecînd, mai în fiecare duminică, prin fața vapoarelor ancorate în port, să devin navigator și să
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
l-a dat afară din serviciu, vine la poliție și face o sesizare" (EZ 2310, 2000, 5) etc. Dintre multele expresii românești care conțin cuvîntul om, cred că merită atenție două construcții comparative pe care le diferențiază formal doar o trăsătură gramaticală; e interesant constrastul dintre caracterul aparent neînsemnat al diferenței și distanța pragmatică, de uz, care se creează între cele două formule învecinate. E vorba de ca omu(l) și ca oamenii: comparații care, examinate în afara contextelor, ar putea părea
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
8/21 martie 1895, și l-a ținut pînă în noiembrie 1901, cu mari și frecvente intermitențe. Jurnalul n-are valoare expresivă. E, dimpotrivă, tern, uscat, rar un eveniment deosebit (personal sau politic) mișcînd textul cu emoție. Era aceasta o trăsătură a asprului, aproape ascetului Nicolae Cristea, încălecată de patima luptelor politice, cînd condeiul era mai destins și mai liber să se confeseze. A fost la înmormîntarea fiului său, ca un fel de concediu, s-a înapoiat să-și execute osînda
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Această proză (ca și celelalte din volum) răspunde unui bovarism general, al tuturor personajelor, iar transformarea în melodramă ieftină nu e decît la un pas. Accentele cad pe poveste, nu pe personajele, construite, de altfel, schematic și de aceea fără trăsături memorabile. Ele vorbesc cu o singură voce, aceea a naratorului, dar nu reușesc să dezvolte o idee "înaltă". Se vor chiar personaje cu identitate bine definită, numai că sînt de hîrtie, nu dau impresia că există în carne și oase
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
generând o specie hibridă, o coaliție scripto-existențială.Textul și viața autorului sunt ca niște vase comunicante. Chipul "scribului" devine permeabil și se imprimă pe nisipul literelor, iar textul, mișcare simetrică, fluid din fire, se prelinge și se amestecă, artizan, cu trăsăturile caracterului acestuia, "Ăsta sunt eu!... Rimez cu mine după cum îmi sună sau îmi răsună sau își consună anumite propoziții în diferite poziții. Sînt un ins pozitiv. Consonanța contează! Pozez în mine expozitiv. Rezonanța salvează! Mă expun. Așa pun impozit pe
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
o factură exuberantă, cu o amplitudine prin sine recuperatoare. Nu detaliul îl reține pe autor, deși lucrătura textului d-sale trădează vocația artizanului verbal, ci năzuința spre ansamblu, impulsul îndrăzneț spre o boltă acoperită cu vaste fresce eteroclite. Din absența trăsăturilor unei minime adaptări, se iscă nevoia unei materialități totalizante, frizînd o cosmogeneză. Pornind de la evocarea toposului natal, maramureșean, bardul își etalează sensibilitatea cosmică, expansivă prin intermediul factorilor biologici, neevitînd terminologia de specialitate cu răceala ei sarcastică: "răsar noi zori de ziuă
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Maria, victima victimelor, inocentă și păcătoasă în același timp, încearcă, de la reprezentație la reprezentație să se dezbare de anumite clișee. Și reușește. Nu același lucru îl pot spune despre Mihai Danu în Nikolai (iubitul Mariei), care îngroașă mult prea tare trăsăturile unui tînăr și neliniștit tovarăș milițian la început de carieră. Am văzut cele două reprezentații cu Stele în limina dimineții nu la premieră, ci în seri cu public obișnuit, să spunem. Asta a fost și bine, și rău. Bine, pentru că
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
fi izbutit să-și scrie mai bine memoriile, în românește. O traducere care s-a supus integral originalului, până acolo în a determina și sursa unor citate - numeroase - îmbrăcate în text fără adnotare. Autoportretul moral al memorialistului iese neștirbit din trăsături lirice: "Hotărârea mea de a părăsi liceul militar a căzut ca un trăznet asupra tatălui meu. A rămas în fața mea fără cuvinte, cu ochii ațintiți asupra mea, fără ură, fără mânie. Stupefiat. Chipul i-a devenit palid. Golit de sânge
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
pretinsa dispută între optzeciști și nouăzeciști, autoarea crede că e vorba doar de o firească și încurajatoare diversificare a postmodernismului. În orice caz, optzeciștii nu mai pot fi priviți ca "o grupare literară omogenă" (121), dar nu pot fi ignorate "trăsăturile comune ale reprezentanților postmodernismului românesc" care ar fi: revolta împotriva formelor preconstituite, refuzul convențiilor, deconstrucția sistematică a tiparelor genurilor, toate fiind "indiciile apariției unor noi formule textuale" (104). Postmodernismul, văzut ca o "sinteză barocă între realism și modernism" (111), nu
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
se poate constitui de către o elită și fără unul dintre acești factori (dar nu toți). Raportarea națiunii, consideră dl. Lucian Boia, la etnic este uneori principalul liant al unei construcții naționale (limba fiind expresia ei). Dar, oricum, etnia poate oferi trăsături bine cristalizate în societățile primitive, dar, apoi, către modernitate, limba devine definitorie. Deosebirile între națiuni devin acum sociale și de stadiu istoric, amîndouă exprimîndu-se prin limbă (cel mai puternic liant dintre toți cei utilizabili), creatoare sau purtătoare a unei culturi
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
stilul jurnalistic actual preia numeroase elemente din oralitate, fixînd în scris forme populare și argotice, e un fapt evident, repetat și deja banalizat; caraterul oral este una din principalele inovații produse în acest registru la noi, după 1989. Deși are trăsături specifice, fenomenul nu e însă un caz unic, pentru că în multe alte culturi moderne o parte a presei a optat pentru o asemenea strategie lingvistică, cu avantajele ei indubitabile: accesibilitate, crearea unui sentiment de familiaritate și complicitate cu publicul, expresivitate
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
multe alte culturi moderne o parte a presei a optat pentru o asemenea strategie lingvistică, cu avantajele ei indubitabile: accesibilitate, crearea unui sentiment de familiaritate și complicitate cu publicul, expresivitate, compensare a banalității de conținut prin producerea de surprize lexicale. Trăsături specifice (și discutabile) ale jurnalismului românesc sînt, cum bine se știe, excesul de oralitate, alunecînd în manierism stilistic sau în laxism al exprimării, uneori în vulgaritate, ca și tendința de a nu adapta stilul la temă și situație, folosind un
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
orice domeniu", "locuri de muncă pentru toate meseriile". în profilurile pe care le schițează ofertele de muncă, au apărut însă și cîteva nuanțe noi: se cere distincție - "colaboratori sociabili, distinși" - și mai ales inteligență: "angajăm persoane dinamice și inteligente". Ultima trăsătură e subliniată într-un anunț de natură să ne liniștească și să ne dea speranțe: "Selectăm intelectuali, profituri serioase, suplimentare, pentru persoane inteligente."
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
Bădescu, Miron Pompiliu, Dionisie Miron, Iuliu T. Mera. Grațian Jucan crede că anumite episoade epice din romanul Geniu pustiu i-au fost povestite lui Eminescu de către Ioniță Scipione Bădescu, iar Toma Nour, eroul principal la cărții, ar reține câteva din trăsăturile prietenului ardelean. Există și o direcție tematică pe care am putea s-o punem în legătură cu evocarea "sfintelor firi vizionare" din Epigonii. Chiar dacă nu figurează în poemul eminescian, Cipariu și August Treboniu Laurian ar fi putut fi printre eroii acestuia. Îi
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
adună într-o albie cuprinzătoare. Și "vîrstele comportamentale" și "diacronia devenită sincronie" și "muzeul viu" al formelor și "translația între stimuli" și modificarea relației dintre exterioritate și interioritate și "poliperspectiva", "simultaneitatea", "instantaneitatea" și sinteză feluritelor (i)realități nu sînt decît trăsături ale fenomenologiei onirice. Visul, acea cale regală pentru cunoașterea sufletului, după spusele lui Freud e resimțit (intuit) că arhetip al poeziei. Ni s-ar putea obiectă: visul e absolut spontan, ergo inform, ergo scăpînd oricărei finalități, inclusiv celei estetice. Iată
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
unghi, creația poetica ar corespunde visului vizionar al romanticilor, care ne transpune într-o lume imaginara, în virtutea unor puteri pe care civilizația le-a inhibat, le-a atrofiat. Să dăm din nou cuvîntul autoarei noastre, care, pornind de la poezie, conspectează trăsăturile visului (deși ar fi putut proceda și invers): "O adevarată poezie a realului ar trebui să fie vizionara în simplitatea ei aparentă, simbolică și complexă, construită pe o structură mentală de profunzime, cu grijă ascunsă în straturile textuale. Selecția materialului
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
e și mai și...(...) În mintea mamei îmi tot fac bagaje./ În mintea lui iubita sînt peste mare/ cu fulgi în loc de șolzi/ alene fîlfîind în aer (un fel de înger?)" (Zi). Ni se pare a vedea în această metamorfoza o trăsătură generală a poeticii optzeciste și anume fugă de lirism, care purcede din fugă eului de sine. Așa cum am arătat și alteori, numeroși optzeciști virează spre descripție, anecdota, reportaj că spre o obiectivare salutara. Unor impulsuri structurale anafective, extrovertite, li se
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
își caută de fapt în prezent trecutul, prin grila unui esențial Mimesis, unificator și recuperator. Deși atît de ofertant că studiu de caz, social și psihologic, românul lui N. Catanoy se oprește doar la nivelul potențialității, foarte puține din aceste trăsături fiind într-adevăr "folosite". Altfel stau lucrurile, însă, cu scriitura să. Românul are aspectul unui jurnal travestit, întrerupt din cînd în cînd de mici capitolase - "Vise", amestecuri de absurd liricizat și note suprarealiste cu o semantica deseori ilizibila, oferind un
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
de noi lecturi pătrunzătoare - despre opera marelui poet. Aceasta va propulsa o nouă, poate altă receptare a operei lirice eminesciene. De o neasemuita utilitate astăzi este capitolul "Cultul lui Eminescu". Autorul arată la ce consecințe pernicioase duce ideea "atribuirii unor trăsături care fac din Eminescu un exponent de o mare puritate a ideii naționale, preluată, cum era firesc, nu numai de spiritul public, la noi naționalist prin definitie și prin formație, aproape am zice prin natura, ci și de toate extremismele
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
otrăvit cîntam./ Grecimea Parcelor mai beata/ Lipise poză morții pe fiecare geam" (Mireasă). Sau: "Supliciul stelelor/ Îmi fumega prin oase/ Sfărîmîndu-le cu grație" (Bătuți de lungul deliciu). Dar, în același timp, își îndreaptă privirea spre un Dumnezeu șui generis, cu trăsături naturist-păgîne, panteist, adică spre un Dumnezeu ce l-ar putea salva asumîndu-și lumea integral, fără o prezență specializată în zone privilegiate, fără criterii discriminatorii. Un "abis de azur", cum ar spune Rimbaud, "o fîntînă de foc unde mari și fabule
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
se par efectiv evidente. Vorbele cu care Vernant își încheie prefață spun, după părerea mea totul: "În cele două oglinzi-miraje (arianul și semitul, n.m. ), îngemănate și asimetrice, în care savanții europeni din secolul al XIX lea încearcă, proiectîndu-se, să deslușească trăsăturile propriului lor chip, cum am putea noi, astăzi, să nu vedem, ca pe fundalul întunecat al unui tablou, profilîndu-se umbră lagărelor și înăltîndu-se fumul cuptoarelor?" Maurice Olender, Limbile Paradisului. Arieni și semiți: un cuplu providențial, prefață de Jean-Pierre Vernant, traducere
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
Rodica Zafiu Am vorbit, cu cîtva timp în urmă, de unele trăsături lingvistice ale mesajelor trimise prin poștă electronică. Un subiect de reflecție înrudit îl oferă, evident, Internet-ul: în acest caz, totuși, diversitatea tipurilor de texte e mult mai mare; în plus, multe dintre ele nu sînt scrise exclusiv în și
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
dar nici nu-ți vine să te plîngi/ cînd vezi că pe fiecare calorifer din sală zace cîte un/ nenorocit, bătrîni că vai de capul lor sau monștri tineri,/ puști cu capete de marinari bătrîni. Cel de lîngă casa are trăsături de mulatru. Impertinent, bate pe umăr sau trage de păr pe cei care-ei ajung în apropiere. Rîde, cu un rîs gros și/ puternic, de pe caloriferul lui jegos" (Monstruletul). Dacă la Gabriela Cretan instrumentul liric era hiperbola, aici un atare instrument
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
parte, hiperbola - ca principiu structurant al narațiunii - pune toate faptele narate sub o lupă măritoare, conferindu-le dimensiuni uriesesti, aproape mitice. Și fiindcă tot am apelat la aparatul teoretic al lui Kundera, trebuie spus că prozatorul și eseistul ceh consideră trăsături că cele de mai sus ca aparținând unei epoci ănaiveă și fericite a românului, anterioare etapei propriu-zis moderne a genului, care începe cu realismul ăîntoarcereaă lui Mendoza la asemenea caracteristici - ca și la schemă picaresca - este însă mai degrabă un
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
regelui, condusă de Ernest Urdăreanu și Magda Lupescu, era desigur mult mai influență decît orice ministru al statului. Carol mulțumea dreptei cînd avantajă interesele sale politice și persecuta aripa stînga în același spirit." Așa-numitul anticapitalism gardist "a combinat două trăsături: populistă și antisemita". E discutabila ipoteza autorului că P.N.T. s-a cartelat în alegerile din decembrie 1937 (prin pactul de neagresiune electorală) cu Gardă de Fier pentru a-l forță pe rege să formeze un guvern de uniune națională sau
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]