1,201 matches
-
ale lui Mircea. Să fie într-un ceas bun! Miercuri, 12 noiembrie 2008, ora 14, în Sala Festivă Zi importantă. Ne întâlnim, de dimineață la cancelarie, la prima oră, dar evităm să ne privim în ochi, ca să nu se vadă tracul. Parcă printr-un pact nevăzut, convenit anterior, nimeni nu vorbește despre asta, dar fiecare din echipă nu se gândește decât la asta, la ce și cum va fi la ora două. În Cabinetul de română, în pauza mare, sunt întrebată
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Caratană, Ioan Cutova, Eugen Dorcescu, Teohar Mihadaș, Atanasie Nasta, Marian Papahagi, Vasile Tode (redactor-șef). Fără a-și expune explicit intențiile, D. a realizat un program constând în trezirea conștiinței naționale la românii trăitori în Peninsula Balcanică, urmași direcți ai tracilor romanizați. De asemenea, revista a urmărit și continuă să urmărească reintegrarea culturii și literaturii în grai aromân în cultura și literatura română. Sunt prezenți în paginile periodicului scriitori de origine aromână, care trăiesc fie în țară, fie în locurile lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
să-mi fi vorbit despre ea după propria-i vedere». Herodot a vizitat si orașele Tracici. El spune de mai multe ori: «am auzit de la Grecii ce locuiesc pe țărmurile Helespontului și a Pontului Euxin» (IV, 55), sau: «mai spun tracii că peste Dunăre» (V.10). Tot atât de puțin va fi călătorit el în ăuntrul Traciei precum și în acel al Sciției. Fiindcă asupra acestor vremuri îndepărtate ne lipsește singura garanție a autenticității faptelor istorice, controlul izvoarelor deosebite, apoi cercetarea credinței oare se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
care le vom vedea că se referă la țara Agatirșilor idei foarte confuze. Ele spuneau că: «dincolo de Istru pământul e cuprins de albine, care împiedică pe oameni de a înainta în calea lor.» Vom vedea că Agatirșii cultivau albinele, și Tracii, auzind despre țara cea îndepărtată unde erau albine, scorniră închipuirea că țara de dincolo de Dunăre e așa de plină de albine, încât împiedică pe oameni in drumul lor. Tot astfel spuneau Sciții că la marginile țării lor către nord-răsărit «nu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nici a, vedea ceva din cauza nenumăratei mulțimi de pene ce zboară prin văzduh» (IV, 7), ceea ce Herodot el însuși explică printr-o vecinică și deasă ninsoare (IV, 31). Precum Sciții nu pot pătrunde mai spre nord din cauza penelor, așa și Tracii din cauza albinelor. În ambele cazuri, aceeași transformare extraordinară a unui fapt real, provenită din cauza îndepărtării și a relațiilor nesigure și rare. Despre Sigini, care locuiau in Banat lângă Dunăre, Tracii știu să spună lui Herodot relațiuni adevărate (IV, 9); iar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nu pot pătrunde mai spre nord din cauza penelor, așa și Tracii din cauza albinelor. În ambele cazuri, aceeași transformare extraordinară a unui fapt real, provenită din cauza îndepărtării și a relațiilor nesigure și rare. Despre Sigini, care locuiau in Banat lângă Dunăre, Tracii știu să spună lui Herodot relațiuni adevărate (IV, 9); iar despre Agatirși nu, pentru că erau despărțiți de ei prin toată lățimea Munteniei. Din toate cele spuse s-a demonstrat îndestul că Sciția se întindea înspre partea ei cea mai apuseană
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aceeași finală se regăsește la numele unui alt rege scit, AQicmti&^g (IV, 78). În contra acestei apropieri intre Sciți și Agatirși nu se împotrivește arătarea lui Herodot că «în celelalte, moravurile Agatirșilor ar fi în destul de asemănătoare ca acele ale Tracilor» (IV, 104), întrucât mai întâi am văzut că popoarele cele mai deosebite pot semăna la moravuri; apoi o asemănare a fenomenelor vieții morale la Traci și la Sciți s-ar explica chiar prea bine prin comunitatea originii lor în marele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lui Herodot că «în celelalte, moravurile Agatirșilor ar fi în destul de asemănătoare ca acele ale Tracilor» (IV, 104), întrucât mai întâi am văzut că popoarele cele mai deosebite pot semăna la moravuri; apoi o asemănare a fenomenelor vieții morale la Traci și la Sciți s-ar explica chiar prea bine prin comunitatea originii lor în marele trunchiu al Arilor. Mai trebuie amintită încă și legenda scitică care făcea ca cele trei popoare principale ale Sciției să se tragă din trei frați
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ne atinge de așa de departe au contribuit la făurirea naționalității române. II GETII ȘI DACII 1. AȘEZĂRILE GEȚILOR ȘI ALE DACILOR Pe când Sciții ocupau regiunile de la Dunăre în sus, în jos de acest fluviu se întindea după Herodot țara Tracilor, care se mărginea dinspre nord cu cursul lui până la un loc, apoi cu o linie ce pleca de la un punct al fluviului până la golful din Marea Neagră, care însemna limita Traciei de Sciția (IV, 99). Națiunea Tracilor este arătată, de istoricul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
că el îi întâlni în regiunea dintre Hemus și Istru și îi supuse. Geții după cât se vede, vroiau să îndreptățească reputația de care se bucurau la popoarele de ginta lor, «de a fi cei mai nobili și mai virtuoși dintre Traci» (IV, 93). După mărturisirea lui Herodot, Geții împreună cu toți ceilalți Traci s-ar fi întins în timpurile sale în peninsula balcanică până la Dunăre. Aceeași arătare este întărită și de alte izvoare tot atât de vrednice de credință. Astfel Tucidide (471-400 în. de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
îi supuse. Geții după cât se vede, vroiau să îndreptățească reputația de care se bucurau la popoarele de ginta lor, «de a fi cei mai nobili și mai virtuoși dintre Traci» (IV, 93). După mărturisirea lui Herodot, Geții împreună cu toți ceilalți Traci s-ar fi întins în timpurile sale în peninsula balcanică până la Dunăre. Aceeași arătare este întărită și de alte izvoare tot atât de vrednice de credință. Astfel Tucidide (471-400 în. de Hr.), în istoria războiului Peloponezului, ne spune că: «Sitalces, plecând din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sale în peninsula balcanică până la Dunăre. Aceeași arătare este întărită și de alte izvoare tot atât de vrednice de credință. Astfel Tucidide (471-400 în. de Hr.), în istoria războiului Peloponezului, ne spune că: «Sitalces, plecând din țara Odrisilor, ridică mai întâi pe Tracii din muntele Hemus și Rodop peste care domnea, el, până la marea Pontului Euxin și la Helespont; apoi pe Geții de dincolo de Hemus și alte națiuni, care locuiau mai ales dincoace de Istru (pentru noi dincolo), lângă Pontul-Euxin. Aceștia sunt Geții
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Varna). Geții cucerind Dobrogea, din care respinseră pe Sciți, trecură în curând și pe malul nordic al Dunării și își întinseră domnia asupra câmpiei muntene. Geții erau anume pe atunci un popor pe jumătate nomad, căci Herodot spune îndeobște despre Traci că «ei privesc ca cea mai mare onoare a nu munci; a ara pământul este pentru ei tot ce poate fi mai înjositor și a trăi din pradă socot ei că este îndeletnicirea cea mai nobilă» (V, 6). Asemenea idei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ce poate fi mai înjositor și a trăi din pradă socot ei că este îndeletnicirea cea mai nobilă» (V, 6). Asemenea idei însă trebuiau cu atât mai mult să fi fost împărtășite de «cei mai nobili și mai virtuoși dintre Traci.» Se vede deci că Geții, deși poate cunoșteau agricultura, o practicau puțin și trăiau ca popoare nomade, mai mult din prădăciunile vecinilor. Întărirea regatului macedonian, nemaivoind Geților, nepedepsiți, prădalnicele lor incursiuni către sud, era firesc lucru ca ei să caute
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ca scop a urmări pe Geți mai în ăuntrul țării lor, se întoarce încărcat de prăzi pe malul drept al Dunării, primește ostatici de la toți regii traci și curând după aceea, plecând în Asia împotriva Perșilor, mai multe corpuri de Traci și de Tribali sporesc armată expediționară. Această povestire a bine informatului Arrianus ne arată întâi că pe timpurile lui Alexandru cel Mare, Geții se aflau cu greul poporului lor pe malul nordic al Dunării, că ei începuseră a se deda
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și lui Lizimac căzându-i ca parte Asia-mică și Tracia, el se apucă îndată de supus această de pe urmă regiune, ceea ce izbutește a face după mai multe lupte cu noroc. Fiindcă, după cât se vede, sprijinul cel mai puternic al împotrivirii Tracilor le venea de la Geții de la nordul Dunării, Lizimac se hotărăște a înfrâna și pe aceștia. Trimițând pe un fiu al său în contra regelui get, acesta îl prinde și îl eliberează numai cât în schimb pentru o soră a lui, pe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
atică, după cum ne spune Strabon, numele de Dac se întâlnește sub forma Davus ca apelativ pentru sclavi împreună cu acel de Geta, ceea ce lasă a întrevedea că robii Grecilor se recrutau cu deosebire din aceste popoare, si se explică prin obiceiul Tracilor, amintit de Herodot, de a vinde pe copii lor la neguțitorii străini, care îi duceau afară din țările lor» (V, 6). Din rămășițele comediei atice ce ni s-au păstrat, se constată că, pe timpul lui Menandru (342-290 în. de Hr
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sprijinile lor cele mai puternice stă tocmai în împrejurarea că Dacii se găsesc a se fi coborât către Transilvania și Banat venind din apus, dinspre Germania, când în realitate vom afla patria lor primitivă tot la sudul Dunării, în țara Tracilor, din care și ei nu erau decât un trib alături cu Geții. Astfel se va aduce o împăcare între știrile lăsate de scriitorii vechi care arată pe Daci ca popor de viță tracă și așezarea lor geografică posterioară la nordul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acei ce sunt de această parte (dreaptă) a fluviului sunt vecini cu Tribalii și aparțin de prefectura Misienilor și se numesc Misi. Acei ce locuiesc pe malul nordic al Dunării se numesc Daci, fie că să fi fost Geți sau Traci, de la acei Daci care locuiau cândva în Rodop». Această mărturisire este întărită de autoritatea lui Tucidide care spune și el că: »Sitalces chema din munți pe mulți Traci neatârnați și înarmați cu săbii, care se numesc Dii și locuiesc cei mai mulți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
al Dunării se numesc Daci, fie că să fi fost Geți sau Traci, de la acei Daci care locuiau cândva în Rodop». Această mărturisire este întărită de autoritatea lui Tucidide care spune și el că: »Sitalces chema din munți pe mulți Traci neatârnați și înarmați cu săbii, care se numesc Dii și locuiesc cei mai mulți în Rodop.» Că Dii lui Thucidid nu sunt decât Dacii, dovedește următorul loc din Strabon care identifică aceste două nume; «cred că Dacii a fost numiți Dai în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în Banatul Timișoarei. Vom vedea mai jos că identitatea demonstrată a naționalității gete și dace, ambele de rasă tracă, cere și ea numaidecât această origine a lor comună la sudul Dunării, unde am văzut că era sălășluința marii familii a Tracilor. Arătarea lui Herodot (IV, 104) că Agatirșii ar semăna la moravuri cu Tracii, nu poate avea deci alt înțeles, decât că între Traci și Sciți, precum erau Agatirșii, trebuia să fie o asemănare oarecare, de vreme ce ambele aceste rase, erau numai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și dace, ambele de rasă tracă, cere și ea numaidecât această origine a lor comună la sudul Dunării, unde am văzut că era sălășluința marii familii a Tracilor. Arătarea lui Herodot (IV, 104) că Agatirșii ar semăna la moravuri cu Tracii, nu poate avea deci alt înțeles, decât că între Traci și Sciți, precum erau Agatirșii, trebuia să fie o asemănare oarecare, de vreme ce ambele aceste rase, erau numai cât niște odrasle răzlețite ale unuia și aceluiași trunchi comun, rasa arică. Fără
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
această origine a lor comună la sudul Dunării, unde am văzut că era sălășluința marii familii a Tracilor. Arătarea lui Herodot (IV, 104) că Agatirșii ar semăna la moravuri cu Tracii, nu poate avea deci alt înțeles, decât că între Traci și Sciți, precum erau Agatirșii, trebuia să fie o asemănare oarecare, de vreme ce ambele aceste rase, erau numai cât niște odrasle răzlețite ale unuia și aceluiași trunchi comun, rasa arică. Fără îndoială că Agatirșii, pe care i-am văzut ca popoare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
numirea de Daci pe popoarele ce locuiau de ambele maluri ale Istrului, arătând apoi că mai în special ar purta numele de Daci acei ce locuiesc pe malul nordic al fluviului «fie că să fi fost și aceștia Geți sau Traci» În acest loc vedem un deplin amestec între Geți și Daci și ambele popoare poartă amândouă denumirile date și unuia și celuilalt din ele. Un alt loc tot din Cassius va adeveri și mai mult încă această amestecare a numelor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dorința lor de a scormoni rădăcinile rasei lor în timpurile cele mai vechi, pentru a adăuga astfel și dreptul istoric la predomnirea numerică a neamului lor în părțile Europei răsăritene, se silesc a dovedi că vechea poporație a peninsulei balcanice, Tracii și împreună cu ei Geții și Dacii, ar fi fost de obârșie slavă. Ei invocă mai ales în sprijinul părerilor lor elasticul tărâm al etimologiilor numelor proprii. Nu se poate tăgădui că unele din ele au la prima vedere oarecare aparență
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]