1,017 matches
-
orientarea normativă (printre ale cărei trăsături se reliefează: suportul pentru familia tradițională, religiozitatea, aprecierea puternică a normelor sociale ș.a, ce sunt legate de materialism). Așadar am căutat ca valorile prinse în analize să se distribuie teoretic pe o axă tradiționalism deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca valori de tip tradițional) și modele alternative de familie, echitate, permisivitate, modelul de societate liberal versus
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
opt valori incluse în analiză, precum și dacă se poate vorbi de o preferință pentru un anumit tip de valori. Așa cum era de așteptat, din punct de vedere teoretic, identificările colective cu valorile enumerate mai sus se fac pe două dimensiuni: tradiționalism și deschidere la schimbare. Aceste două dimensiuni (ușor vizibile în Figura 8) au fost determinate în mod practic pe baza analizei cluster 18. Intoleranța, inegalitatea de gen, suportul pentru autoritate și religiozitatea se grupează constant într-un cluster ce desemnează
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și deschidere la schimbare. Aceste două dimensiuni (ușor vizibile în Figura 8) au fost determinate în mod practic pe baza analizei cluster 18. Intoleranța, inegalitatea de gen, suportul pentru autoritate și religiozitatea se grupează constant într-un cluster ce desemnează tradiționalismul în vreme ce suportul pentru echitate, modelele de familie alternativă și modelul de societate liberală se grupează într-un cluster ce desemnează deschiderea la schimbare. Dendogramele din Figura 9 prezintă rezultatele analizelor pentru toate cele trei valori. Figura 9. Gruparea valorilor pe
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
suportul pentru echitate, modelele de familie alternativă și modelul de societate liberală se grupează într-un cluster ce desemnează deschiderea la schimbare. Dendogramele din Figura 9 prezintă rezultatele analizelor pentru toate cele trei valori. Figura 9. Gruparea valorilor pe dimensiunile tradiționalism / deschidere la schimbare în dinamica 1993-2005 Notă. Includerea identificării cu modelul societății liberale / egalitare în clusterul ce desemnează dimensiunea conservare se datorează unei repoziționări abrupte a răspunsurilor pe "axa" liberalism-egalitarism. În 1993 valoarea mediei este de 7,02, ceea ce indică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
indicatori individuali, exceptând universalismul, care e construit pe baza a trei indicatori. Chestionarul WVS/EVS din 2005 include doar 10 itemi (din cei 21), câte unul corespunzător fiecărei valori. În continuare vom încerca așadar să surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între cei doi poli este confirmată și pe datele noastre prin analiză cluster 19 (Figura 10). Figura 10. Gruparea valorilor pe axa tradiționalism-deschidere la schimbare în 2005 pe baza itemilor Schwartz Ierarhia identificărilor valorice, care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Schwartz) Notă: Fiecare dintre cele 5 dimensiuni poate varia de la un minim teoretic de 6 la un maxim de 1. Observăm că, deși diferențele nu sunt întotdeauna semnificative statistic 20, există tendința ca acele trei valori asimilate dimensiunii de tip tradiționalism să se situeze în partea superioară a "piramidei", iar celelate două (de tip deschidere la schimbare) să se poziționeze către baza sa. Această "ierarhizare" ne permite totuși să spunem că în 2005 tinerii se identifică mai puternic cu valori din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cele două axe: a) tradiționalism-deschidere la schimbare și b) rural-urban. Analiza din punct de vedere sincronic, între tinerii din medii de rezidență diferite (primele trei coloane din Tabelul 9), ne relevă faptul că în 1993 diferențele pe cele două dimensiuni, tradiționalism versus deschidere la schimbare, erau date în principal de inegalitatea de gen și permisivitate. În 1999 falia devine mai abruptă, la cele două valori adăugându-se, pe de o parte, autoritatea și religiozitatea, iar pe de altă parte, suportul pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
-se, pe de o parte, autoritatea și religiozitatea, iar pe de altă parte, suportul pentru modelul de familie alternativă și permisivitatea. În 2005, ruptura în tipul identificare valorică între tinerii din rural și cei din urban se păstrează pe dimensiunea tradiționalism în ceea ce privește autoritatea și religiozitatea, iar pe dimensiunea deschidere la schimbare devine totală. Tabel 9. Identificări valorice ale tinerilor din mediile rural și urban Comparația Orientările valorice Rural față de urban Urban Rural 1993 1999 2005 1999 față de 1993 2005 față de 1999
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai puternic cu valori de tip tradițional, în timp ce tinerii din mediul urban se identifică mai puternic cu valori de tip deschidere la schimbare. Plastic, am putea spune că avem un tren care merge, să zicem, de la vest spre est (spre tradiționalism). Pe parcurs, unii tineri coboară din tren (cei care ies din plaja de vârste 18-35 de ani), alții urcă (cei care împlinesc între timp 18 ani). Cei care rămân în tren și cei care se urcă deplasează treptat zonele de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rămân în tren și cei care se urcă deplasează treptat zonele de aglomerație din tren către capetele acestuia. Schimbarea nu este haotică, ci indică o polarizare: tinerii din mediul rural încep să se plaseze mai degrabă către începutul trenului (spre tradiționalism), în timp ce tinerii din urban par a prefera mai degrabă ultimele vagoane. În continuare vom trece la prezentarea rezultatelor analizelor efectuate pe categoriile de tineri construite în funcție de sex. Deși per ansamblu se pare că genul nu scoate în evidență nici o diferențiere
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată tradiționalismul. Valorile pe care le-am identificat ca aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitate, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
5 % Notă: Tabelul prezintă numai răspunsurile valide ("non-răspunsurile" și răspunsurile " Nu știu" au fost eliminate din analiză). Sub rezerva speculativului 34, putem aprecia că rezultatele vin în întâmpinarea celor obținute în urma analizei identificărilor pe dimensiunea axiologică. Altfel spus, întoarcerea către tradiționalism a tinerilor din rural, descoperită în plan axiologic, e reflectată și în reprezentările pe care le au despre ei înșiși. Dacă punem în paralel reprezentarea referitoare la comportamentul comunității cu rezultatele de mai sus, putem spune că, în timp ce tinerii (din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din rural e reflectată și în reprezentările pe care aceștia le au despre ei înșiși. Rezultatele acestea vin în întâmpinarea celor obținute în urma studiului identificărilor pe dimensiunea axiologică. În planul identificărilor pe dimensiunea etnospirituală, interesul pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
este cea "tradițională" (în care valorile de tip religiozitate și autoritate joacă rolul culorilor principale), în vreme ce tușa "deschidere la schimbare" este mai ștearsă. Plastic am putea spune că avem un tren care merge, să zicem, de la vest spre est (spre tradiționalism). Pe parcurs, unii tineri coboară din tren (cei care ies din plaja de vârste 18-35 de ani), alții urcă (cei care împlinesc între timp 18 ani). Cei care rămân în tren și cei care urcă deplasează treptat zonele de aglomerație
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care rămân în tren și cei care urcă deplasează treptat zonele de aglomerație din tren către capetele acestuia. Schimbarea nu este haotică, ci indică o polarizare: tinerii din mediul rural încep să se plaseze mai degrabă către începutul trenului (spre tradiționalism), în timp ce cei din urban par a prefera mai degrabă ultimele vagoane. Cu toate că nu ne-am propus și nu am analizat cauzele care determină aceste tendințe în identificările tinerilor, este rezonabil să presupunem că ele se înscriu în tabloul mai larg
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu bucurie priceperea, care urcă până la măiestr ie, a autorului care pentru fiecare cuvânt reușește să ne lămurească nu numai asupra etimologiei, dar mai ales asupra istoricului termenului, scoțându ne din arhiva lui ceea ce este esențial de înțeles pentru fiecare: tradiționalismul, evoluția lui, realitățile în desfășurare, descriindu-ne moștenirile, împrumuturile, făcându-ne o adevărată școală a lexicografiei românești. A realiza istoricul orașului Dorohoi punându l sub zodia timpurilor, mai ales prin raportare la numele str ăzilor, făcândule istoricul, începând de la numirea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
inclusiv creația populară l ocal ă, să folosim pe mai departe tradițiile și obiceiurile locale care înseamnă exprimarea și menținerea în mentalul viitorimii a însăși identificării noastre istorice ca popor, de care nu trebuie să ne despărțim niciodată. De promovarea tradiționalismului noastru avem foarte mare nevoie, mai ales astăzi. Să nu ne mai intereseze oare versurile de genul acesta, în ce împrejurări au f ost ele rostite?: .ʺCu un dor nespus Mă uit spre apus: Acolo mi-i viața, Acolo-i
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și de către alți intelectuali ai localităților noastre. Mai ales că după cum se știe și se subliniază și în postfață, instituțiile statului nu se prea îngrămădesc să susțină cutezătorii, iar aceștia o fac pe banii proprii, merită să faci istorie promovând tradiționalismul nostru care s a dovedit deosebit de sănătos. Dacă prefațatorul remarcă asemenea lucrări realizate asupra Dăneștilor, Drâncenilor, Crețeștilor și Zăpodenilor - pe care le evidențiază, autorul menționează alte opere ca cele referitoare la comunele Ipatele (M. Ciobotaru), Puiești (Dan Răvaru), la care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prin ocupare primelor două locuri în privința încrederii. Datorită instabilității politice în toată această perioadă, încrederea românilor s-a focalizat spre Biserică, existând și un procent mare în privința religiozității la români. De altfel societatea românească a rămas încă puternic ancorată în tradiționalism și, atunci, nu e de mirare că Biserica încă este una dintre instituțiile care oferă mare credibilitate românilor. Să vedem în Figura 2 cum arată grafic încrederea românilor în instituțiile statului. Figura 2. Încrederea românilor în instituțiile statului Preluare: Claudiu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a vieții moderne; reprezentanți: Ion Minulescu (Romanțe pentru mai târziu, 1908), Traian Demetrescu, Emil Isac, Nicolae Davidescu. - A treia etapă (1914-1920): apogeul simbolismului românesc atins prin creația bacoviană (Plumb, 1916) coincide cu declinul curentului, concurat de mișcări avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3.1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism definește în literatură
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conceptualizate, ci intuirea notei fundamentale a discursului artistic, a lecturilor stratificate (critică impresionistă). - Reprezentanți: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Emil Botta, Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, George Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ci intuirea notei fundamentale a discursului artistic, a lecturilor stratificate (critică impresionistă). - Reprezentanți: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Emil Botta, Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, George Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]