9,719 matches
-
p. 18). Prudentul "se pare", pus după energicul ergo inițial ("de aici rezultă") e doar o floare de stil. Felea va reveni în multe rânduri asupra traducerii poetice, delaungul anilor, mereu în același sens, și va condamna o liotă de traducători; printre ei: Eta Boeriu, cu Petrarca, Leonid Dimov, cu Andrei Belâi, ca să nu mai vorbim de Ion Caraion ("Mulți poeți străini a mai ucis acest contorsionat cântăreț, Caraion!", p. 412). Foarte amuzantă este, în sens invers, parafraza de la pagina 236
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
punctele de vedere. Romanul "cu cheie" al lui Bellow precum și alte cărți anunțate și așteptate n-au mai apărut, în ciuda faptului că se plătiseră drepturile de traducere și editorii obținuseră subvenții anume pentru ele. "Universul" a fost dus de rîpă, traducătorii au rămas neplătiți, pasionații redactori cu experiență au plecat... O jale. Ravelstein va apărea totuși, cu o întîrziere de un trimestru, la Polirom, editură ajunsă, datorită calităților manageriale ale directorului ei, Silviu Lupașcu, în fruntea topului. * "Notele pentru publicul românesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
și postfețelor, ca și excelentele condiții grafice în care au apărut. Numele celor patru autori sunt deja cunoscute ca aparținând unor personalități în domeniu: Michael Heim e profesor la o universitate americană, cunoaște toate limbile Europei Centrale, e un reputat traducător și crede în puterea literaturii. Tom Judt e englez, stabilit în Statele Unite, colaborator permanent al The NewYork Review of Books, profesor la Universitatea din New York și eurosceptic convins și convingător, Jacques Le Rider e profesor la Sorbona, autor al Modernității
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
50-'60, dar și în '40; care au debutat în anii '80-'90, dar și în deceniul 8, sau chiar 7; care au activat în România și Basarabia; prezenți în viața literară, ca poeți, romancieri, eseiști, critici literari, dar și traducători, comparatiști, folcloriști, critici și istorici de artă. Fenomenul literar românesc se deschide pe măsură ce capătă contur, cuprinde și prozatorii sf, și cercetătorii aflați în no man's land-ul interdisciplinarității. Alături de scurtele analize semnificative, articolele conțin prezentări succinte ale vieții personajelor
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
cel puțin ce m-ar împiedica să scriu acest articol. Prima e că Ion Vinea, traducându-l pe Hamlet, la intervenția lui Petru Dumitriu, acesta semnase în locul lui pe afișul teatrului la care se juca piesa, însușindu-și și banii traducătorului. Unui alt traducător, subsemnatul, care din asta trăia în epocă, i se rupsese în patru contractul de traducere numai fiindcă scrisesem ceva neplăcut despre prozator în Gazeta literară. Martora de pe timpuri a ESPLEI, secretara Ioana Lungescu. Ar fi fost de
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
m-ar împiedica să scriu acest articol. Prima e că Ion Vinea, traducându-l pe Hamlet, la intervenția lui Petru Dumitriu, acesta semnase în locul lui pe afișul teatrului la care se juca piesa, însușindu-și și banii traducătorului. Unui alt traducător, subsemnatul, care din asta trăia în epocă, i se rupsese în patru contractul de traducere numai fiindcă scrisesem ceva neplăcut despre prozator în Gazeta literară. Martora de pe timpuri a ESPLEI, secretara Ioana Lungescu. Ar fi fost de ajuns, așadar, s-
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
și nu invers. Așa sînt văzuți, de exemplu, "tîrgoviștenii" sau Petru Dumitriu. Soție a violonistului Mihai Constantinescu, mai tîrziu a lui Ion Frunzetti, scriitor și critic de artă, ea însăși o femeie de carieră, "Mia" scrie despre artiști plastici, muzicieni, traducători și, desigur, scriitori. O lume vie, cu întîmplări senzaționale, cu umor de bună calitate și cu oameni foarte diferiți ca sensibilitate și temperament portretizați cu un acut spirit de observație. Frumosul păr negru al prietenei Mitzi Zehender, cinismul lui Ion
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
ton personal, cald, un fel de înțelepciune și modestie care-i stau foarte bine. Nu-l recomand eu, pentru că se recomandă singur prin cărțile lui, dar cred chiar așa, "cu tărie", în scrisul lui. Autorii români depind în întregime de traducători... Cum e relația dintre un scriitor român și o editură străină? Te întreb asta pentru că știu că ai continuat aici să comunici cu diverse edituri care vor să te publice. Dumnezeu știe cît de mult l-am blamat, împreună cu toată
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
cu un editor în străinătate. Cu toate cărțile care mi s-au tradus pînă acum, n-am ajuns niciodată să sui treptele unei edituri străine! Nu m-a-ntrebat nimeni nici măcar despre mine, darmite despre alții. Autorii români depind în întregime de traducători, care le sînt și un fel de agenți. Iar traducătorii se luptă uneori, cu anii, să facă un manuscris al unui autor român să fie măcar citit. Nici un editor străin nu publică un autor român cu plăcere, pentru că literatura română
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
s-au tradus pînă acum, n-am ajuns niciodată să sui treptele unei edituri străine! Nu m-a-ntrebat nimeni nici măcar despre mine, darmite despre alții. Autorii români depind în întregime de traducători, care le sînt și un fel de agenți. Iar traducătorii se luptă uneori, cu anii, să facă un manuscris al unui autor român să fie măcar citit. Nici un editor străin nu publică un autor român cu plăcere, pentru că literatura română n-are nici o cotă în Occident. Cei mai mulți te publică doar
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
un manuscris al unui autor român să fie măcar citit. Nici un editor străin nu publică un autor român cu plăcere, pentru că literatura română n-are nici o cotă în Occident. Cei mai mulți te publică doar ca să nu-i mai bată la cap traducătorii. Scriitorul român este un om venit din "the middle of nowhere". Nu se știe nimic despre România, sau numai lucruri rele. Cînd se primește un manuscris românesc, se așteaptă să fie despre Ceaușescu și Securitate, iar asta plictisește foarte tare
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
altele al unui autor din New York, publicat într-o revistă de limbă engleză, o cause célèbre națională... New York, decembrie 2001 Traducere și note de Mircea Mihăieș * Pentru a evita eventuale confuzii și speculații, precizăm că titlul interviului este dat de către traducător. Lui îi aparțin și notele de mai jos. 1 Parodiere a primului vers, "Hey, Jude, don't let me down", dintr-un faimos cântec al formației The Beatles. 2 "Academia Cațavencu". 3 Cartea, apărută la Editura Polirom în anul 2000
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Se împlinesc ceva mai mult de două decenii de la apariția uneia dintre foarte puținele cărți de psihanaliză de la noi din anii comunismului, ce cuprindea scrierile lui Freud despre literatură și artă. Traducătorul, Vasile Dem. Zamfirescu, va avea satisfacția un an mai târziu de a-și vedea publicată o altă traducere, de această dată "în coproducție" - și de filosofie: Critica facultății de judecare. O atare coincidență a unor premiere românești nu putea rămâne
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
a preocupat, apoi, obsesiv, pe autor. Tot meditînd la tema sa, a ajuns la alte concluzii, oferind o interpretare nouă, cu totul personală, modalității cum s-a produs vestita convertire, care, pe alocuri, cam contrazicea textele canonice ale Bibliei, el, traducătorul ei. Îl chinuiau nespus concluziile la care ajunsese și, cu siguranță, contradicția în care se instala față de dogmatica creștină tradițională și tradiționalistă. Rămîne, totuși, o enigmă și un paradox aproape ridicol textul profund pe care îl redactează și îl trimite
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
2000, Humanitas a reeditat o carte de succes: Cum văd eu lumea, antologie ce reunește articole ale lui Einstein care, în 1996, la ediția întâi, apăreau pentru prima dată în versiune românească. Sunt scrieri pe teme extrem de diverse, grupate de traducători în trei mari secțiuni - Cunoașterea naturii, Fundamentele fizicii teoretice, Știință și înțelepciune. Articolele, publicate între 1914 și 1955, prezintă expuneri pe teme de fizică adresate publicului profan, meditații asupra vieții și realizărilor unor mari savanți, gânduri despre problemele fizicii teoretice
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
Ion Pop Pe Dl. Patrick Deville am avut plăcerea să-l cunosc în urma unei invitații primite din partea Casei Scriitorilor Străini și a Traducătorilor (Maison des Ecrivains Etrangers et des Traducteurs) de la Saint-Nazaire, de a petrece, în apartamentul oferit, pe rând, unor scriitori din multe părți de lume, la un etaj 10 deschis către estuarul Loarei la întâlnirea cu Atlanticul și spre marele șantier
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
ce se întâmplă în acest spațiu... E o întrebare la care e destul de greu de răspuns... Însă, foarte cinstit vorbind, într-un moment în care mă străduiesc, mai ales prin revista internațională MEET, publicată de Casa Scriitorilor Străini și a Traducătorilor de la Saint-Nazaire, care oferă premiul Laure Bataillon pentru cea mai bună carte tradusă în cursul unui an în limba franceză, să citesc foarte multă literatură tradusă sau netradusă, pot spune că literatura franceză n-o duce deloc rău. Citesc, în
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
-o exercita de la o anumită înălțime, cu o voință hegemonică, de a da lecții altor literaturi etc. Este însă suficient să te uiți ce se află în librării, - există texte extraordinare... Ați amintit mai înainte de existența Casei Scriitorilor Străini și Traducătorilor de la Saint-Nazaire, în jurul căreia s-a adunat un mare număr de autori străini, care au publicat în colecția de cărți pe care o conduceți acum și în revista MEET. Ce i-ați putea spune publicului român despre poziția, importanța, rolul
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
etc., și apoi un magazin literar - ca și cum totul ar fi la același nivel, pe același plan... E ceva absolut insuportabil, care te îndreptățește să te înfurii... Așadar, ideea aceasta de rețea, cum este cea din jurul Casei Scriitorilor Străini și a Traducătorilor, urmărește tocmai realizarea unor contacte, a unor întâlniri, prin care putem rezista împreună, căci există totuși pericolele despre care am vorbit... Care sunt rezultatele cele mai importante pe care le-ați obținut și ce proiecte ați putea numi, privind activitatea
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
diferite părți ale lumii. Aceste întâlniri ar putea avea loc la fel de bine la Paris, la Cluj, la București, la Lima ori la Tegucicalpa... Ce ați putea spune despre publicațiile pe care le realizați sub egida Casei Scriitorilor Străini și a Traducătorilor, - adică revista MEET și cărțile apărute până acum ori în curs de apariție? Până acum, publicarea cărților a fost în mod absolut legată de rezidențe, de bursele oferite scriitorilor care veneau aici, și e posibil ca acest program să fie
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
s-au jucat și la noi, la Brașov, Galați și București în regia lui Horea Popescu sau Claudiu Goga. O scriitură alertă, extrem de actuală și de percutantă, marcată și de realitatea dură din Iugoslavia i-a atras deopotrivă pe regizori, traducători, actori și directori de teatre, o parte din succes fiind garantată și de calitățile evidente ale textelor. O piesă însă, oricît de bună ar fi, are nevoie în primul rînd de un regizor care să știe să o citească și
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
Andrei Bodiu, dar și criticul Ion Bogdan Lefter, care zboară cu avionul. La aceștia se adaugă sașii noștri iubiți, în frunte cu Herta Muller, Oskar Pastior și alți "nemți" care au în sînge microbul românesc, dintre care îl amintim pe traducătorul în limba germană al poeziilor d-nei Nora Iuga, Ernest Wichner. Dar dincolo de mica diasporă literară românească, Berlinul, ca orice capitală europeană care se respectă își trăiește viața lui iar autoarea jurnalului, una din traducătoarele noastre importante de limbă germană, se
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
vrăjitoare, dar și de misterioasele curți din dosul porților de lemn, eram într-un burg mirosind a poveste și a vechime... Și mă jucam. Nu cu păpuși, ci cu sunete, desene și cuvinte. Îi datorez tatălui meu (I. Cassian-Mătăsaru, cunoscut traducător, n. I.R.) pasiunea pentru muzică, poezie, pentru limba română. Mă jucam cântând la pian, desenând, scriind poezioare. Într-un moment de proastă inspirație, părinții m-au numit Renée-Annie, dar imediat m-au strigat "Nina", încât mi-am auzit bizarul nume
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
Apple și Lady of Miracles, publicate pe când mai eram în țară). Toate, evident, în traducere. Am colaborat cu Brenda Walker, William Jay Smith, Stanley Kunitz, Richard Wilbur, Dana Gioia ș.a. (deși engleza mea era insuficientă, mă străduiam să le ofer traducătorilor mei "versiuni" posibile, întrucât aceștia nu știau românește). Am susținut numeroase recitaluri, fiind eu însămi uimită de impactul pe care l-au avut asupra publicului, fie el englez sau american (menționez și poezia afișată pe pereții metroului new-yorkez, Locul se
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
îi va împlini la 26 aprilie 2002) publică o carte de proză, prima din întreaga lui carieră literară. Înainte de-a o deschide, ne întrebăm ce fel de proză ar putea scrie un autor cunoscut exclusiv ca poet, eseist și traducător. Cum reușește să înainteze prin "noroiul greu al prozei" un spirit obișnuit cu diafanitățile literaturii, comparat de criticii literari cu Paul Valéry și T.S. Eliot? Se poate transforma oare un contemplator al ideilor într-un observator al vieții de fiecare
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]