43,783 matches
-
I. Negoițescu, după ce remarcase la N. Iorga interesul arătat de Dosoftei libertatății lui de inspirație față de originalul psalmilor davidici. Concludentă pentru dialectica interpretării, consideră Dan Buciumeanu aprecierea lui N. Manolescu din Istoria critică a literaturii române, și anume că nu traducerea psalmilor lui David de către Dosoftei contează, ci efortul lui de a-și crea limba poetică, "necesară uriașei întreprinderi." «Psaltirea în versuri» ca operă simbolică, Geneza stilului poetic, Imaginarul «Psaltirii în versuri» sunt cele trei mari departamente ale cărții, în care
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
autorul ei lărgește și aprofundează, cu același gust monografic de insistentă investigare, participarea lui Dosoftei. În calitatea lui de creator de recunoscută originalitate, solid argumentat, și în susținerea, deja fundamentată, a contribuției lui la introducerea limbii române în biserică, prin traducerea din greacă și slavonă a cărților de ritual. Iar când vine vorba de Psaltirea în versuri, Dan Buciumeanu îi caută esența poeziei și când o descoperă o ascultă și îi notează individualitatea. În acest spațiu generos acordat analizei, Dan Buciumeanu
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
și gândirea central europeană pentru mine. Am început să lucrez cu scriitori din această parte a lumii când am condus lucrările unui festival internațional de poezie din Țara Galilor, 1995-1999. Am fost apoi directorul unui trust cu un program cuprinzător de traduceri literare (1999-2001). Am fost invitată în țările cu care colaboram; ca mulți alții înaintea mea, am fost pur și simplu captivată de Europa de sud-est. De ce? Acum o sută de ani poate aș fi spus Italia; acum șaizeci de ani
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
cum operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul, gândirea cu totul specială a poeziei. Am găsit material extrem de util în ultima parte a creației lui Wittgenstein și Heidegger. Cu toate că atunci când mă ocup de altceva - cum ar fi traducerea culturală - încă mă folosesc de uneltele și ideile dobândite pe când meditam și scriam despre aceste probleme, mă tem că mi-a scăzut curiozitatea de atunci: probabil pentru că am găsit un mod de a-mi exprima experiențele ce țin de limbaj
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
cum se interferează viața autorului cu viața poemului la lecturile publice. Așa că sper ca ele să continue multă vreme de aici înainte! LV. Cum ai caracteriza poezia britanică de azi? FS. Mă tem că nu mă entuziasmează la fel de tare ca traducerile ori poezia americană. E ciudat că o cultură mai globalizată și mai efemerizată decât cea britanică a izbutit să păstreze locul poetului ca mandarin. Nu vreau să spun prin aceasta că prefer poezia moartă, "academică"! Mă gândesc doar la rolul
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
tradusă ca și cum ar fi fost scrisă în românește și - ceea ce e impardonabil - și de recenzenții care abia dacă le menționează (cînd le menționează) numele în trecere, traducătorii de literatură au o soartă ingrată. Ei nu devin vizibili decît atunci cînd traducerea e de tot proastă și deranjează la lectură. Din păcate, apar și multe traduceri de acest fel, chiar la edituri de prestigiu. Cronicarul știe din experiență cît de greu e să "repari" un text stîngaci și plin de erori; mai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
recenzenții care abia dacă le menționează (cînd le menționează) numele în trecere, traducătorii de literatură au o soartă ingrată. Ei nu devin vizibili decît atunci cînd traducerea e de tot proastă și deranjează la lectură. Din păcate, apar și multe traduceri de acest fel, chiar la edituri de prestigiu. Cronicarul știe din experiență cît de greu e să "repari" un text stîngaci și plin de erori; mai simplu ar fi să-l rescrii cap-coadă. Și sînt redactori "maniaci" care chiar o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
confruntînd cu originalul, restabilind sensurile, topica și marca stilistică, dar ei aparțin "școlii vechi", care mai avea cultul muncii bine făcute, niște fraieri care pun mai presus de retribuția ei (mică) pasiunea pentru profesie. Ei știu cel mai bine că traducerea e o muncă de creație mai dificilă decît se crede în general și de ceea cu atît mai mult sînt de apreciat traducătorii buni, fără de care publicul românesc nu ar avea acces la opere importante ale literaturii clasice și contemporane
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC, Elisabeta Lăsconi publică număr de număr convorbiri cu reprezentanți străluciți ai acestei categorii de scriitori altruiști, care spun în esență adevăruri asemănătoare despre munca lor. Iată, de exemplu, ce spune în nr. 670 Irina Mavrodin: "Simt traducerea ca pe un exercițiu de creație, dar și ca pe un exercițiu de disciplină, de organizare a timpului, de răbdătoare obstinație în a duce la bun sfîrșit o muncă uneori ingrat de dificilă. Este și un exercițiu de umilitate («Cei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
numim talent. (...) Abilitățile necesare? Cunoașterea foarte bună a limbii din care se traduce, a limbii în care se traduce (mai mult chiar: un dezvoltat «simț al limbii»), cultură din diverse domenii și multe, multe lecturi literare când e vorba de traducere literară (și noi despre aceasta vorbim aici). În sfârșit, ceea ce eu numesc «caracter»: capacitatea de a acorda lucrului pe care îl faci timpul de care are nevoie, răbdarea, încă o dată răbdarea - calitatea de bază a unui traducător, cel care nu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
Marina Constantinescu Acum mai bine de doi ani, poate chiar trei, daca îmi aduc exact aminte, Nora Iuga a venit la redacție cu o traducere și cu o poveste uluitoare. Ne-am îmbibat cu toții, fellinian, de destinul tulburător al Aglaiei Veteranyi, de salturile acrobatice ale unei lumi crude și schizoide, de machiajul abundent practicat la circ, machiaj avariat de lacrimi, beții și atrocități. Nora Iuga
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
siajul ei. Rodica Binder, colaboratoarea noastră, ne-a încredințat un interviu spre publicare. Vreme îndelungată, Aglaia Veteranyi a fost, într-un fel, un membru al redacției. Un personaj care isca discuții turbionare, întreținute prin fragmentele pe care le citeam, în traducerea extraordinară a Norei, din romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, prin ecouri din presa străină, prin detaliile pe care Adriana Bittel le primea de la Rodica Binder. Germania, Elveția, România. Vestea sinuciderii acestei autoare, acestui personaj puternic și atît de fragil
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
despre continente... eu am călătorit în mai multe țări, pe mai multe continente, am fost și în Africa, dar nu știam de fapt ce înseamnă un continent." De curînd, Editura Polirom a reeditat romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, în traducerea amintită a Norei Iuga, apărut în 2002, iar Radu Afrim semnează regia spectacolului cu același titlu, de la Teatrul Odeon, după o dramatizare proprie a cărții Aglajei Veteranyi. O premieră despre care s-a scris și în numărul trecut. Însemnările de
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
textului, un suport fundamental, plasează spectacolul în altă zonă, aceea care pe mine mă provoacă să discut, să analizez, să privesc curios, fără să acord calificative arogante sau adjective baroce. Teatrul Odeon: De ce fierbe copilul în mămăligă de Aglaja Veteranyi. Traducerea: Nora Iuga: Dramatizarea: Radu Afrim. Scenografia: Alina Herescu. Songuri: Ada Milea. Distribuția: Adriana Trandafir, Ionel Mihăilescu, Antoaneta Zaharia, Ada Milea, Oana Ștefănescu, Pavel Bartoș, Gabriel Pintilei.
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
prin energia cu care se achită de ritmicele-i obligați: zilnic (cinci din șapte) la Pro-TV, rubrică săptămînală în "Ziarul de duminică" și tot săptămînal face (singur) suplimentul "Litere, Arte , Idei" al "Cotidianului". Plus colaborări la alte reviste culturale, prefețe, traduceri, lansări... Într-un interviu luat de Radu Constantinescu în Tribuna nr. 19, la întrebarea ce sacrificii presupune un asemenea ritm de muncă, Omul care aduce cartea zice că ba nu presupune sacrificii, e o bucurie teribilă, "mă dăruiesc (sau mă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
Praga pentru a-și recupera cîteva relicve materiale și sentimentale ale trecutului, între altele, și un jurnal. Josef își venerează mai intens soția după ce aceasta a murit și poartă mereu cu el, ca semn al fidelității matrimoniale și dincolo de moarte, traducerea în daneză a Odisseei. Liantul care unește personajele, dispuse aproape simetric în structura intrigii romanești, este Erosul. Pe de altă parte, uzînd de potrivirile deloc întîmplătoare ale destinului personajelor sale, Kundera face o aluzie parodică indirectă la peripețiile erotice ale
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
de la masa vecină. Se prezintă, beau împreună o cafea și sporovăiesc o vreme. Apoi Alcoriza își duce prada în camera lui, o dezbracă drăgăstos și descoperă tatuate pe burta ei aceste cinci cuvinte: prin amabilitatea lui Luis Buñuel. Prezentare și traducere de Luminița Voina Răuț
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
descoperi (referințe intertextuale, rime șocante, cuvinte dintr-un vocabular extrem de periferic sau chiar inventate, agramatisme șugubețe, parafraze după versurile altora etc.) tot are sentimentul că au mai rămas destule lucruri ascunse. Caragialeta* și Caragialeta bis** sînt, la prima vedere, niște traduceri din piesele, momentele și schițele lui Caragiale în limbajul poetic al lui Șerban Foarță. Implicit, un portret al României de la 1900 făcut din comentarea lirică a ilustrațiilor epice lăsate de nenea Iancu. În realitate miza este mult mai mare. Dincolo de
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
Popovici Prima mea întîlnire cu Gelu Ionescu (personajul Gelu Ionescu) a fost una conjuncturală: cu ani în urmă, coordonatoarea lucrării mele de licență își începuse propria lucrare, pe atunci de diplomă, cu el, exact înainte de plecarea din țară. Cu Orizontul traducerii am făcut cunoștință mai tîrziu, din curiozitate stîrnită de numele autorului, cu care mă mai întîlnisem prin jurnale și povești, de data aceasta despre Europa Liberă. Volumul memorialistic al lui Gelu Ionescu, apărut în colecția de Ego-grafii a Poliromului, poartă
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
Biemel e originar din Brașov, unde tatăl său, apropiat al lui Enescu, era președintele Societății Filarmonice. "Format în două culturi", cum spune singur, dl Biemel se consideră norocos prin faptul că a primit înalta distincție în chiar momentul istoric al traducerii operei fundamentale a lui Heidegger în românește de către dnii Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă. l Dl Ion Zubașcu, despre care se pot spune multe, dar în nici un caz că posedă darul conciziei, revine în OBSERVATORUL CULTURAL de la mijlocul lui mai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
pure a dreptului, care îi datorează interesul pentru filosofie și până la Arnold Schönberg, care și-l ia pe Weininger ca precursor în Tratatul de armonie. În România aflăm din prefața lui Vosicky, îndatorată în acest punct lui Marin Diaconu prima traducere a lui Weininger s-a realizat foarte devreme, încă în 1912, la Editura Librăriei Socec din Iași. Este vorba însă doar de o traducere parțială și anume doar a capitolului X, "Maternitate și prostituție" (din care provin și unele citate
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
armonie. În România aflăm din prefața lui Vosicky, îndatorată în acest punct lui Marin Diaconu prima traducere a lui Weininger s-a realizat foarte devreme, încă în 1912, la Editura Librăriei Socec din Iași. Este vorba însă doar de o traducere parțială și anume doar a capitolului X, "Maternitate și prostituție" (din care provin și unele citate de mai sus). Ne putem închipui foarte bine auspiciile și interesele acestei întreprinderi, capitolul respectiv nefiind, după toate aparențele, întâmplător ales. El confirmă, și
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
e popă, domnule. -Cum? -Ăsta e domnul profesor Iorga. S-a Îmbrăcat așa de frica nemților. Camaradul meu surâdea nostimei amintiri: -Și cine crezi că făcea pe dascălul? -Făgețel? -Ai ghicit! Păstorel a realizat și importante - pentru cunoașterea literaturii străine - traduceri, publicate atât În timpul vieții sale dar și după, precum și volumele „Gastronomice” și „De re culinaria” apărute postum. * * * Păstorel: poet, dramaturg, traducător și gastronom Chiar dacă a fost premiat pentru proză, Păstorel s a remarcat din primele texte publicate ca fiind un
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
lui Liviu Rebreanu. Talentul de dramaturg al lui Păstorel iese În evidență din plin din scrierile sale În versuri și proză, așa cum dovedește chiar dialogul din „Vesela spovedanie” mai sus reprodusă. * * * Păstorel a realizat și importante - pentru cunoașterea literaturii străine - traduceri publicate În timpul vieții sale (1956) și anume „Peripețiile bravului soldat Sveik” de Jaroslav Hasek și „Taras Bulba” de N.V. Gogol, precum și cel puțin două altele publicate (1965) după ce ne-a părăsit: „Istoria contemporană” de Anatole France și „Nuvele” de Prosper
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
de amândouă animalul e cel care știe cum simte mâna fibrele de adevăr cum simt buzele fibrele de adevăr cum simte mirosul înalt de mirodenii al sexului Spre seară te mușc de umăr de poftă din iubire și din plăcere Traducere de Gabriela Melinescu
Eva Ström by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13913_a_15238]