1,558 matches
-
Piață Universității. - Și, furisandu-se pe langă niște ziduri groase și pline de materii fecale, ajunse în sfârșit la abatorul de suflete din PU, încă de la intrare, prin poartă de metal, călâul îi aruncă o scuipătura de sânge cât o traista de hamal. - Pe cine căutați ? îl opri din drum un portar. Și, tragandu-l sub un umbrar, îl mai întreba politicos: “ Cu ce probleme ați mai venit pe la noi ? - Sunt Fâț- Frumos din pădurea cu fiare-vechi-adormite și-am venit cu
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
voinic ești! Din întuneric se apropie de foc un flăcău înalt și subțirel, cu față albă și plete negre, cu trăsături delicate, cu ochi mari ca doi tăciuni aprinși, ce scânteiau sub sprâncenele frumos arcuite. Cam subțirel îmbrăcat, cu o traistă pe umăr, iar în mână cu un băț subțire de alun. Se uitară cu mirare la el. - Ai să reușești tu, măi, băiete? îl întrebă o femeie, simțind cum se reaprinde în întuneric licărul speranței. Și dacă pe drum ți
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
un deget. Râse și-i zise: - Măi, Norocel, ce ușor te-ai făcut! Acum pot să te duc și eu în spate. - Hai, nene, ca să nu mai obosesc! Și sări în cârca lui Mărțișor. După ce mai luară ceva merinde în traistă și alte lucruri trebuincioase la drum și la urcuș, Mărțișor zise celor din jurul focului: - Apoi rămâneți sănătoși și cu Dumnezeu, că noi am plecat la Moș Vreme. - Mergeți cu noroc și Dumnezeu să vă ajute! ziseră cu toții. Capitolul VI Mărțișor
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
câțiva copaci cu colții și-i înfuleca pe nemestecate. Când îi văzu pe cei doi, Colț Fioros rânji: - Ia veniți la neica, puișorilor, să înfig în voi colții! Și începu să alerge după ei. Dar Norocel scoase repede mantaua din traistă și o aruncă peste el și Mărțișor. - Aleargă în zig-zag, nene, mergi cu spatele și târâș ca să ne piardă urma! Colț Fioros se frecă la ochi și se miră că nu mai vedea decât două căciuli care zburau de colo-colo
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
spuneai că ai văzut? BĂTRÂNA: Păi, cum spuneam, m-am sculat cam cu un ceas până să răsară soarele și am plecat să adun ierburi și plante. Din acestea pregătesc ceaiuri și fierturi pentru tot felul de dureri.( Își coboară traista de pe umăr. Arătând spre traistă ) Aici am avut leacuri pe care le-am dus la cunoscuții mei din acest sat. Dacă veți ajunge în satul alăturat, Domnești, și veți întreba de baba Ana, toți cei care mă cunosc vă vor
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
Păi, cum spuneam, m-am sculat cam cu un ceas până să răsară soarele și am plecat să adun ierburi și plante. Din acestea pregătesc ceaiuri și fierturi pentru tot felul de dureri.( Își coboară traista de pe umăr. Arătând spre traistă ) Aici am avut leacuri pe care le-am dus la cunoscuții mei din acest sat. Dacă veți ajunge în satul alăturat, Domnești, și veți întreba de baba Ana, toți cei care mă cunosc vă vor îndrepta spre casa noastră. Astfel
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
hârtii ștampilate de la un ghișeu la altul (când în Occident primești totul pe email). - în zile pierdute la cozi imense cu funcționari țâfnoși ca să orice, de exemplu să înmatriculezi mașina (când în Germania depui actele și pleci cu plăcuța în traistă). - în luni din viață pierdute ca să iei o autorizație de nu-știu-unde pentru o firmă mică. - în vieți pierdute pe la ANAF și pe la alte instituții ale statului pe care le plătești din banii tăi cu scopul de a le plăti încă
un calcul contabil pe înțelesul contribuabililor, corporatiștilor și antreprenorilor neutri () [Corola-blog/BlogPost/338711_a_340040]
-
singură, mai aproape de Cer!... Mai am puțin (de trecut o râpă plină cu șopârle, gărgăuni și calul popii) și ajung pe costișă, după ciuperci. Astea chiar se văd. Le văd (îmi spun și mă bucur). Sunt multe. Am să umplu traista. Și o să mâncăm pe săturate, cu toții. Că suntem mulți. Și nu mâncăm așa, des. Mâncăm așa, mai rar. Mai ales mama. Mai ales tata. Așa, ca să ne ajungă nouă, copiilor, să creștem mari, senini ca ochii lui tata, curați ca
Aici, toate casele sunt la marginea satului () [Corola-blog/BlogPost/339925_a_341254]
-
dejugă boii!...până se zvântă lutul, până se face bun de prășit, nu durează mult!...Și, mai o melodie, mai o vorbă de duh, mai o glumă, mai un vis călare pe libelulă!...gata, soarele frige, unchiul dă iama la traista cu mere, mătușile scuipă în palme și încep prășitul!...Stai să vezi! Trei fete și un băiat prășesc de sfârâie pământul zbicit, dar destul de umed sub crustă. Băiatul prășește mai încet și mai stângaci, că-i mărunțel. Însă fetele sunt
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
nu hodorogește, nu trăncănește, nu dă aiurea din roți. Ce mai tura-vura... Mitică poate spune și se poate lăuda că-i om realizat, adică gospodar re/cunoscut și onorat în meleag!... Sigur că da!... Cuplează măgarul la utilaj/atelaj, pune traista cu țigări și merinde și apă-n pătașcă... și dă-i bice!... adică nu, fiindcă mila lui Mitică-i mare până dincolo de baierele cerului, și nu dă cu biciul, nu dă cu nuiaua, nu dă cu prăștina, nu dă cu
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
libelulă)... și constată/decide că a sosit marea clipă a micului dejun! Lasă foarfecul și gândurile în vie și pleacă în pas ostenit, dar destul de vioi, la căruță și la măgar! Aici... mare surpriză mare: iepurele altoit îi scormonise-n traistă... și-i mâncase pâinea cu tot cu ziar, ouăle cu tot cu pungă, dar și țigările “Amiral”!... Nu-i lăsase decât apa! Atât!... Conul nu are ce face! Înghite-n sec, bea apă, înghite-n sec, bea apă... și se uită la măgar cum
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
spirituale din inventarul coanei conului vigilent. Știe de multă vreme că noaptea-i sfetnic bun. Așadar, se pune pe gândit, poate găsește o soluție împotriva lăcomiei cestui animal. Fiindcă nu-i prima dată când se întâmplă să-l lase cu traista goală. Și chiar găsește o rezolvare, și chiar își mulțumește pentru uriașul său IQ, coeficient de inteligență foarte greu sau imposibil de aflat pe astă scară dobrogeană. Ostenit de revelație, dar și satisfăcut până la os, își face semnul crucii, își
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
dar un înțelept. Era și ghiduș, toate lucrurile le aducea așa, într-un oarecare spirit franțuzesc... Am avut o viață frumoasă. Miercuri după-amiaza și duminica era liber. Cât era vară și frumos, mergeam în plimbări și excursii. Ne luam în traistă câte ceva de mâncare, o cărticică, un cuțit, ca să avem cu ce săpa din pădure rădăcinile de flori pe care le aduceam acasă și le plantam. Aveam în grădină peste o sută de trandafiri...“. „O lume în care nu m-aș
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
pe la 4 și jumătate. Erau vreo câteva sute de oameni, dintre care doar câțiva mai vocali, restul stăteau în grupulețe și discutau sau, pur și simplu, priveau manifestația, scandând periodic. M-am simțit ca o infiltrată printre ei - blugii largi, traista pe un umăr și tenul încă neridat mă dădeau de gol. Se uitau cu neîncredere la mine, întrebându-se ce caut acolo. Când a început protestul de la Cotroceni, în newsfeed-ul meu s-a revărsat un potop de glume de prost
O „manipulată” din Piața Victoriei s-a infiltrat printre „știrbii” de la Cotroceni. „Am fugit de acasă. Fiul meu a încercat să mă încuie în apartament să nu ies la protest” () [Corola-blog/BlogPost/339133_a_340462]
-
pe oameni că ultimul lucru pe care și-l dorește e să îi insulte sau să îi ia peste picior. Nu m-au crezut și nu au acceptat să fie înregistrați în timp ce vorbeam. Așa că am băgat reportofonul la loc în traistă, am scos un carnețel și un pix și am început să notez. Am scris mai bine de zece foi, până când mi-au înghețat degetele pe pixul metalic. De fiecare dată când întrebam pe cineva de acolo de ce a ieșit să
O „manipulată” din Piața Victoriei s-a infiltrat printre „știrbii” de la Cotroceni. „Am fugit de acasă. Fiul meu a încercat să mă încuie în apartament să nu ies la protest” () [Corola-blog/BlogPost/339133_a_340462]
-
probe. Cel ce depunea jurământul invoca pedeapsa pământului dacă cele invocate sub jurământ erau false. În Moldova cel ce jura purta o brazdă de pământ pe cap sau umeri (brăzdași), iar în Țara Românească (în Oltenia) brazda era purtată în traistă (trăistași). Se folosea ca mijloc de probă în procesele de stabilire a hotarului. Cei ce erau supuși probei jurau că vor arăta adevăratele hotare și înconjurau acele terenuri având asupra lor brazda de pământ. Popoarele antichității, și geto-dacii printre ele
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
Titel Constantinescu” - cu publicarea volumului de teatru: O JUMATATE DE MOARTE - de D.R. POPESCU Marele Premiu „ Titel Constantinescu” - cu publicarea volumului de proza: ÎN OSTROV LA MAREA ALBĂ - de EMIL LUNGEANU Premiul „Victor Frunză” - cu publicarea volumului de proza: CU TRAISTA DE BASME PRIN LUME - de TUDOR CICU Premiul „ Octavian Moșescu ” - cu publicarea volumului de versuri: ECOUL TĂCERII-EPIFANII STELARE - de NICOLETA MILEA Premiul ,, Alexandru Sihleanu’’ - cu publicarea volumului de proza: EL DESCONDOCIDO- de MARIN TRAȘCĂ (SPANIA) Premiul ,,C.C. Datculescu ‘’ - cu publicarea
REZULTATE CONCURS de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 580 din 02 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340812_a_342141]
-
de la școală unde predă geografia la a șaptea și a opta: „Aurico, m-au oprit copiii pe drum și mi-au spus că ești o... împuțită. Așa vorbesc ei despre tine, să știi”. Ăsta toată viața o fi umblat cu traista de murdării după gât? Stropește pe cine apucă, apoi tot el: „Uită-te la tine ce murdar ești, ha, ha”. Stropește mai departe pe altul și la fel. - Află că sunt unii oameni care pângăresc și aerul pe care-l
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
când camioanele cărau grâul spre marele frate și țăranii furau în săculeți special făcuți cât să aibă de o colivă. Știți că în timpul evacuării frații mei mai mari, apoi și eu, treceam linia frontului ca să „furăm” de la casele noastre o traistă de boabe, de fasole? Și că unii au fost împușcați? Că pe timpul tifosului morții erau cărați ca lemnele, fără sicriu, fără prapuri, fără să-i plângă cei dragi și erau îngropați într-un fost tranșeu unul peste altul? Că jumătate
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
copii!”), DES SCENARIOS pour l'emission „Enfilez des perles” (“Insir'te, Mărgărite”) et DES DISQUES chez Electrecord. En 2002: Carina, la princesse de toutes leș beautes et de la sagesse (Carina, prin]esa tuturor frumuseților și a înțelepciunii”) La besace enchantee (“Traista fermecata”) La loi de Newton (“Legea lui Newton”) Romanș en cours : ESTILDA MELPODA LA REALITE DONT PERSONNE N'EN A BESOIN ( Realitatea de care nu are nimeni nevoie ) - român En français: TROP DE REVES POUR UN INSTANT DE DESILLUSION - român
IOAN LILĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/341257_a_342586]
-
fi modificarea legilor reflexiei și refracției și a consecințelor dezastruoase ale acestora, atunci când oglinda te-arată mai grasă decât Ioneasca de la trei. Ei, n-ați priceput, n-ați priceput, surioarelor! Vorba ceea: Dumnezeu îți dă, nu-ți bagă și-n traistă! În cap, cu atât mai puțin. Că mai e o vorbă: de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. N-aveți decât să vă asociați în tot felul de instituții feministe și să vă rezolvați singure problemele. Eu, una, m-am
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
cu slugile”, dar, când obrazul este de toval, nu mai iau floreta, ci biciul. Unii înțeleg doar așa. Dacă Lazăr e prea domn și ardelean, eu sunt o munteancă aprigă și, chiar dacă sunt incorigibil romantică și am suflet de poet, traista nu mi-o pierd pe drum. Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală . Amândoi suntem poeți, dar mai cu seamă soldați. Și nu ne speriem ușor.” Dacă nu v-a plăcut ce v-am citit până aici, considerați că
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341502_a_342831]
-
cu slugile”, dar, când obrazul este de toval, nu mai iau floreta, ci biciul. Unii înțeleg doar așa. Dacă Lazăr e prea domn și ardelean, eu sunt o munteancă aprigă și, chiar dacă sunt incorigibil romantică și am suflet de poet, traista nu mi-o pierd pe drum. Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală . Amândoi suntem poeți, dar mai cu seamă soldați. Și nu ne speriem ușor.” Dacă nu v-a plăcut ce v-am citit până aici, considerați că
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
i-a fost încredințată: avântul îndeplinirii misiunii date de regină îl ținu atât cât să treacă de taberele dușmane din jurul cetății, și-l mai ținu puțin până ce trecu de primul șir de sate întâlnite în cale. Apoi, pe măsură ce merindele din traistă i se împuținau, se topea și devotamentul său față de cauza asediaților din orașul Atalya. Când se îndepărtă și mai mult de zidurile asediate picioarele sale se înmuiară de tot, începu să pășească din ce în ce mai alene, nesocotind deloc promisiunile pe care le
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
ale cerșetorului, care-l readuseră repede în aceeași stare firească a sa de om neînsemnat și meschin. Marcase totuși un progres în viața sa de când vizitase cetatea asediată: cei câțiva galbeni pe care-i simțea grei într-un colț al traistei sale și, mai ales, pergamentul de care dispunea acum, cusut în dosul cămășii, îi sporeau încrederea că va reuși multe zile și nopți de aici înainte să se descurce, dacă nu ca o persoană de vază, măcar ca una de
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]