1,969 matches
-
salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, potrivit art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 27. A menționat că modul în care această problemă va fi tranșată va produce efecte în ceea ce privește soluția ce se va pronunța, în măsura în care instanța supremă ar stabili că dispozițiile cuprinse în art. I alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 226/2020, art. I alin. (1) și (2) din
DECIZIA nr. 27 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285075]
-
datorită evoluției societății, iar dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, astfel că, pe baza principiilor aplicabile sistemului de drept, acesta lasă posibilitatea persoanelor îndrituite într-un anumit domeniu să interpreteze legea și recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare - ca
DECIZIA nr. 358 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288942]
-
Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța deosebită pe care o atribuie principiului liberului acces la justiție pentru însăși existența unei societăți democratice. Acestei hotărâri îi poate fi atribuit un dublu merit: pe de o parte, acela de a fi tranșat problema privind sfera de aplicabilitate a art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul în care acesta reglementează nu numai condițiile necesare desfășurării unui proces echitabil, ci și dreptul de a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
soluție menținută și de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 3.979/16.09.2021. Recunoașterea certificării pandemiei la nivel național a fost o chestiune juridică asupra căreia Curtea de Apel București s-a mai pronunțat și în Dosarul nr. 4.657/2/2021, tranșată în mod definitiv prin respingerea recursului și fiind preluată ca premisă intrată în puterea lucrului judecat, respectiv cadru legal pentru stabilirea măsurilor pe durata stării de alertă și în alte dosare similare, cum este Dosarul nr. 4.681/2/2021 (anexează practică judiciară
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Irlandei de Nord, Curtea a subliniat importanța deosebită pe care o atribuie principiului liberului acces la justiție pentru însăși existența unei societăți democratice. Acestei hotărâri îi poate fi atribuit un dublu merit: pe de o parte, acela de a fi tranșat problema privind sfera de aplicabilitate a art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul în care acesta reglementează nu numai condițiile necesare desfășurării unui proces echitabil, ci și dreptul de a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
încasate se fac venit la bugetul de stat, nu înseamnă că ea se transformă ope legis într-o creanță fiscală, ci își menține caracterul de creanță bugetară izvorâtă din alte titluri executorii, conform legii, așa cum este hotărârea judecătorească ce tranșează un litigiu de drept civil, iar nu de drept fiscal (paragraful 93). ... 139. În acest context se impune concluzia că dispozițiile art. 220 alin. (10) din Codul de procedură fiscală reprezintă o normă procesuală aplicabilă procedurii de executare silită care
DECIZIA nr. 50 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275681]
-
urmă aspect, instanța de trimitere a constatat că, deși Legea nr. 50/1991 reprezintă un act normativ ce și-a pierdut caracterul de lege nouă, problemele în discuție sunt noi, fiind derivate din acest act normativ și fiind necesar a fi tranșate cu valoare de principiu, în contextul în care, în procedura reglementată de dispozițiile Legii nr. 50/1991, se formulează numeroase cereri în instanță întemeiate pe dispozițiile art. 32 din acest act normativ, introduse de primarii unităților administrativ-teritoriale, prin care se solicită
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
4) din Legea nr. 94/1992, „Persoanele care au îndeplinit funcția de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați. “ Această chestiune de drept a fost tranșată de către instanța supremă prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, în sensul că și pensiile consilierilor sunt vizate de plafonare. Ca atare, autorul prezentei excepții a invocat în fața Curții Constituționale, pe lângă prevederile constituționale ale art. 16
DECIZIA nr. 293 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290067]
-
o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza - inclusiv probele“ reprezintă un scop legitim al ingerinței (paragraful 42), motiv pentru care a procedat la examinarea proporționalității acesteia cu scopul legitim urmărit, arătând următoarele (în paragraful 43): (...) Curtea este chemată să tranșeze conflictul dintre, pe de o parte, dreptul uneia dintre părți (...) de a-și afirma argumentele și mijloacele de probă în susținerea pretențiilor, față de dreptul său la un proces echitabil, iar pe de altă parte, dreptul la intimitate al celeilalte
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
de fond, cât și tribunalul căruia nu îi este arondată judecătoria respectivă, dar îi este arondat locul de deținere actual al persoanei condamnate. ... 86. În consecință, s-a apreciat că cele două argumente legale nu au natură decisivă pentru a tranșa controversa. S-ar mai putea aduce în discuție și consecințele practice ce derivă din adoptarea acestei orientări. Astfel, dacă singura instanță competentă este cea superioară celei ce a pronunțat hotărârea de primă instanță, la momentul formulării cererii, atunci persoana condamnată
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
art. 519 din Codul de procedură civilă, iar, pe de altă parte, de lămurirea chestiunii de drept nu depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât problema invocată prezintă anumite aspecte pe care instanța învestită cu soluționarea cauzei trebuie să le tranșeze, în funcție de circumstanțele concrete ale speței. ... 41. Pe fondul sesizării, opinia exprimată a fost că, pentru perioada de la intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 și până la modificarea acesteia prin Legea nr. 282/2023, dispozițiile art. 211 alin.
DECIZIA nr. 42 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289758]
-
datorită evoluției societății, iar dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, astfel că, pe baza principiilor aplicabile sistemului de drept, acesta lasă posibilitatea persoanelor îndrituite într-un anumit domeniu să interpreteze legea și recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare - ca
DECIZIA nr. 360 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289887]
-
asemenea soluții caracterul obligatoriu al dezlegărilor cuprinse în Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 88. Rezolvarea sesizării de față nu poate fi realizată fără a tranșa în prealabil chestiunea incidentală a fundamentului juridic al solicitării cu care instanța este învestită, deoarece acest aspect este reținut în încheierea de sesizare și reprezintă un pas important în verificarea prevalenței unuia sau altuia dintre cele două principii cuprinse în
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
și a documentelor anexate rezultă că cerințele formale de admisibilitate anterior enumerate sunt îndeplinite. ... 62. Astfel, sesizarea este formulată de Avocatul Poporului, subiect de drept căruia legea îi recunoaște legitimare procesuală, având anexate hotărâri judecătorești definitive prin care a fost tranșată diferit problema modului de calcul al termenului minim de preaviz de 20 de zile lucrătoare prevăzut de art. 75 alin. (1) din Codul muncii, în raport cu dispozițiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii, și anume, sub aspectul aprecierii
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
369 din 30 mai 2017, demers ce reprezintă expresia exercitării obligației legiuitorului date în temeiul art. 147 din Constituție; (ii) pretinsa discriminare este învederată prin prisma efectelor în timp ale deciziilor Curții Constituționale și ale legii civile, problematică ce este tranșată prin art. 15 alin. (2) și art. 147 din Constituție, care dispun că atât legea civilă, cât și deciziile antereferite dispun și se aplică numai pentru viitor, având opozabilitate pentru toate persoanele ce se află în situații juridice identice; (iii
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284092]
-
acces la justiție este încălcat atunci când reglementarea sa încetează să mai servească obiectivelor de securitate juridică și bună administrare a justiției și se transformă într-o barieră care împiedică justițiabilul să vadă substanța litigiului sau ca aceasta să fie tranșată de către jurisdicția competentă. În ceea ce privește proporționalitatea ingerinței statului în dreptul de acces la justiție cu scopul urmărit, acesta este, din punct de vedere practic, cel mai important criteriu de apreciere a încălcării art. 6 paragrafului 1 din
DECIZIA nr. 610 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283144]
-
standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, esențial este ca, în ipoteza în care un membru al completului de judecată s-a schimbat ulterior audierii unui martor important sau a inculpatului, să se procedeze la reaudierea lor de către judecătorul care tranșează litigiul. Astfel, contrar raționamentului autorului excepției, în speță nu este necesară reluarea întregii proceduri de cameră preliminară și a fazei de judecată, ci doar reiterarea etapei cercetării judecătorești, care presupune audierea nemijlocită a inculpatului și readministrarea depozițiilor testimoniale relevante în
DECIZIA nr. 759 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282972]
-
Sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituție, întrucât sancțiunea vizată intervine automat, fără să fie parcursă vreo procedură de individualizare nici sub aspectul duratei, nici sub aspectul sferei funcționarilor cu privire la care operează decăderea, caracterul său ope legis fiind tranșat cu caracter obligatoriu prin Decizia nr. 69 din 9 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 8. Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282998]
-
octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 15 noiembrie 2017, prin care, potrivit susținerilor autoarei excepției, ar fi fost „tranșat“ caracterul ope legis al interdicției de a ocupa timp de 3 ani o funcție publică eligibilă, în sensul că această sancțiune nu poate fi individualizată, fiind, astfel, contrară principiului proporționalității. ... 30. Or, aceste afirmații sunt eronate. Prin decizia menționată, instanța
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282998]
-
aspect, însăși jurisprudența identificată și transmisă de instanțele naționale, menționată la capitolul VII al acestei decizii, care ilustrează faptul că judecătorii care au soluționat cauze similare nu s-au confruntat cu o asemenea dilemă juridică, nefiind pus în discuție și tranșat explicit aspectul admisibilității/inadmisibilității demersului judiciar formulat de titularul pensiei de urmaș pentru revizuirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie ale susținătorului defunct, în scopul modificării bazei de calcul pentru pensia sa. ... 84. Astfel, într-o orientare cvasiunanimă a practicii judiciare, instanțele
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
altă soluție de netrimitere în judecată, pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de petent, de a formula plângere la judecătorul de cameră preliminară. Reține că, anterior noului Cod de procedură penală, această problemă de drept a fost tranșată de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2009. Observă că în actuala reglementare exisă un dubiu asupra aplicării în continuare a deciziei instanței supreme, precitată, având în vedere că, potrivit
DECIZIA nr. 624 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280739]
-
prin care să dea rezolvări de principiu chestiunilor de drept de a căror clarificare depinde soluționarea pe fond a cauzelor și cu privire la care judecătorii, în cursul judecății, consideră că este necesar să solicite concursul instanței supreme, care să tranșeze cu titlu definitiv problema în discuție. Prin Decizia nr. 541 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020, paragrafele 14-17, Curtea a reținut că această nouă competență a Înaltei Curți
DECIZIA nr. 704 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278956]
-
calea de atac a revizuirii, în condițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, împotriva unei hotărâri pronunțate în filtru de instanța supremă, în baza unor dispoziții legale declarate neconstituționale. Or, această situație a fost deja tranșată de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 387 din 4 iunie 2019, în care, la paragraful 28, se statuează că „autorul excepției va putea formula cerere de revizuire împotriva hotărârii instanței supreme de respingere ca inadmisibil a recursului formulat“. În
DECIZIA nr. 526 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280184]
-
corecteze conduita. ... 19. Mai mult, dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, însă pe baza principiilor aplicabile sistemului de drept, acesta lasă posibilitatea persoanelor îndrituite într-un anumit domeniu să interpreteze legea și recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării acesteia, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare - ca
DECIZIA nr. 159 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285377]
-
anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatorie pentru actele normative din aceeași materie [art. 37 alin. (2)]. Însă, dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare - ca
DECIZIA nr. 476 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285411]