1,405 matches
-
pisa să mă mișc mai repede cu împărțitul suplimentului de duminică. Aceasta se datora efectului pe care-l avea Anna asupra lui, când căpăta foarte mare influență asupră-i și îl aducea pe picior de luptă cu ea, în fumul tranșeelor ei. Dar dacă era lăsat în pace avea un spirit cu totul diferit de voioșie, ilustrat de pildă de dățile în care am intrat peste el în baie și l-am surprins în cadă, gol goluț, în erecție, stropindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
a mii de soldați, polițiști, jandarmi și vecini care au pătruns În casele lor, i-au scos cu forța sau i-au ucis pe loc. Unde puteau să fugă? Nimeni nu pregătise dinainte o ascunzătoare, nu aveau bunkere, nu aveau tranșee de salvare, nu aveau adăposturi săpate În timpul nopților, după exemplul ascunzătorilor pregătite de evrei În ghetourile din Polonia XE "Polonia" . Și nu trebuie uitat un lucru - mulți români i-au avertizat de cele ce urmau să se petreacă, așa cum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
i se putea bănui sursa. Deodată Gosseyn văzu o balustradă tăindu-i drumul. Lăsă distorso-rul și avansa cu prudență. În ultima clipă se lăsă în patru labe. În secunda următoare, privea printre barele balustradei, în fața lui se adâncea o enormă tranșee cu pereți metalici, care reflectau mat lumina lămpilor atomice amplasate din loc în loc, în lungul giganticelor ziduri curbate. Tranșeea avea circa 3 kilometri lungime, un kilometru și jumătate lărgime și 800 de metri adâncime. Ocupând jumătate din fund, se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
În ultima clipă se lăsă în patru labe. În secunda următoare, privea printre barele balustradei, în fața lui se adâncea o enormă tranșee cu pereți metalici, care reflectau mat lumina lămpilor atomice amplasate din loc în loc, în lungul giganticelor ziduri curbate. Tranșeea avea circa 3 kilometri lungime, un kilometru și jumătate lărgime și 800 de metri adâncime. Ocupând jumătate din fund, se afla un transportor spațial. O navă cum pământenii nu și-ar fi imaginat decât în visel" cele mai delirante. Proiectanții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
acasă s-ar fi putut amuza zicând soțiilor: "Ei, și acum ne vom lua un concediu de 500 de ani și vom pune'un milion de desenatori la treabă la planul unei nave interstelare de 3 kilometri lungime." Nava din tranșee abia dacă era puțin mai mică. Pupa sa ascuțită se înălța, ca o înotătoare dorsală de rechin, până la 30 de metri da plafon. Alături ar mai fi avut loc încă un transportor de aceleași dimensiuni, în cazul în care cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Pupa sa ascuțită se înălța, ca o înotătoare dorsală de rechin, până la 30 de metri da plafon. Alături ar mai fi avut loc încă un transportor de aceleași dimensiuni, în cazul în care cei 1500 de metri de lățime a tranșeei ar fi fost integral utilizat. Deși distanța estompa detaliile, Gosseyn reuși totuși să zărească siluete minuscule forfotind pe solul metalic, sub pântecele enorm al navei. Acestea se părea că vin de undeva din interior, din subsolul tranșeei, căci din două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de lățime a tranșeei ar fi fost integral utilizat. Deși distanța estompa detaliile, Gosseyn reuși totuși să zărească siluete minuscule forfotind pe solul metalic, sub pântecele enorm al navei. Acestea se părea că vin de undeva din interior, din subsolul tranșeei, căci din două în două minute, grupuri compacte ieșeau dintr-un lung șir de gherete amplasate chiar sub vas, semănând cu gurile de ieșire ale unor ascensoare care-și aduc încărcătura de la nivelele inferioare. Din unghiul oblic de unde privea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
târie pe metal. Goseyn tresări constatând că vasul se pregătea de plecare. Siluetele minuscule de sub navă urcau înăuntru pe escalatoare. Mai erau o sută... apoi zece... apoi nici una. Zgomotul vag, ecou al agitației de acolo, se stinse treptat și imensa tranșee scăldată în lumina atomică se cufundă în tăcere. Gosseyn era în așteptare. Probabil că afară era noapte de-a binelea. Nava de asemenea dimensiuni se putea deplasa numai la adăpostul nopții. În curând plafonul urma să se desfacă. La suprafață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
îi provoca aceleași efecte. Gândi: "Nava! A fost acordată pe altă destinație, vreo altă bază planetară sau stelară; nici n-are nevoie de plafon glisant..." Pe cât de repede se instalase, tensiunea mintală și vizuală se risipi. Aureola verzuie din fundul tranșeii pâlpâi și se stinse. Marea astronavă de transport dispăruse. Patru proiectoare se reaprinseră. Srăluceau ca niște aștri în miniatură, dar lumina lor abia dacă putea risipi întunericul în care se cufundase gigantica tranșee. În apropierea lor, totul era iluminat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
vizuală se risipi. Aureola verzuie din fundul tranșeii pâlpâi și se stinse. Marea astronavă de transport dispăruse. Patru proiectoare se reaprinseră. Srăluceau ca niște aștri în miniatură, dar lumina lor abia dacă putea risipi întunericul în care se cufundase gigantica tranșee. În apropierea lor, totul era iluminat ca-n plină zi. Dar strălucirea lor se pierdea în imensitatea hangarului. Sute de metri pătrați, în mijloc, dar și între proiectoare, rămâneau pierduți în umbră. Gosseyn ridică distorsorul și o porni în lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
era iluminat ca-n plină zi. Dar strălucirea lor se pierdea în imensitatea hangarului. Sute de metri pătrați, în mijloc, dar și între proiectoare, rămâneau pierduți în umbră. Gosseyn ridică distorsorul și o porni în lungul balustradei care mărginea gigantica tranșee. În fond, nici nu știa ce căuta. De un singur lucru era sigur: n-avea nici un chef să coboare acolo jos. Trebuia să se găsească undeva un mijloc să iasă din profunzimile acestor rădăcini. O scară, un ascensor, ori altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
pe el Îl cheamă Nițu, după care Își rînjește o măsea de alpaca, ca un ticălos de mahala dintr-un film pentru copii. Așa cum se vede din fundul magaziei de muniție, care se află la rîndul ei pe fundul unei tranșee ce traversează o biută de pămînt, profilul caporalului Porcescu pare efigia unui Împărat roman dement, proiectată pe cerul cenușiu. Are o privire Încruntată și tulbure, cîteva smocuri de păr i- au ieșit de sub bonetă și Îi stau lipite de fruntea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ochii de două culori diferite, ne urmărește tăcut cum trecem, dînd Încet din coadă. CÎinele, cred că din pricina sunetului emis de bărbos, levitează la cîțiva centimetri de sol. Cristian Îmi povestește foarte animat ce am pierdut: cîteva nopți dormite În tranșee, focuri trase aiurea spre cîmp după cum li se năzărea caporalilor, mai degrabă ca să se Încălzească de la țevile Încinse ale pistoalelor-mitralieră sau să-și aprindă țigările de la ele, momente de nebunie În dormitoare pînă cînd locotenenții au reușit să aibă niște
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Poloniei și Finlanda, Ucraina cu toată istoria ei Încurcată era de mult o poveste tristă. Așa că România Își așteaptă rîndul, privind cu o Încredere moderată promisiunea de ajutor militar venind din partea Reich-ului tutelar. Nu mult, căci, cu Molotov În prima tranșee a diplomației, Stalin face un joc perfid și taie din harta României două provincii mărginașe - o sfidare Îndeplinită abil, al cărei cîștig material pare minor În comparație cu cîștigul strategic și cu enervarea produsă lui Hitler. Condițiile cedării sînt atît de brutale
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
el care știa ce avea să urmeze, asemeni Celui care l-a creat. Colonadele tribunalului erau înalte, susținând bolțile imaginare ale dreptății, la care mai visam toți după atâția ani de război; pacea se încheiase, dar nu se astupaseră toate tranșeele, mai rămăseseră destule; aici însă, în partea asta de lume, totul se terminase. Tatăl lui Lung se întorsese de mult, rătăcise, ținându-și, obosit, cu mâinile rana de la piept, venise aici, în curtea fiului său. Ce căutase singur la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
moștenite din vremuri vechi ori mai dincoace. Cel mai de preț, Însă, este vinișorul cel roșu cărat pe câmpul de bătălie În damigene și sticle. Câmpul marilor Înfruntări e un petic Înțelenit de la granița dintre sate. Fiecare tabără Își sapă tranșee În care luptătorii se ascund Înainte să pornească la atac. Nici măcar unul dintre ei nu are habar că jocurile lor războinice sunt menite să cinstească iubirea dintre Fiu și Aleasă. Și chiar nu cred că ar fi bine ca dealul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lăsați la vatră. Prin smârcurile râului pe care Armata, În urma unui vestit ordin dat de Mareșalul care conducea Întreaga țară, se străduia să-l treacă, Începuseră să apară o grămadă de răniți la picior, mai ales la stângul. Or, În tranșeele săpate la repezeală, picioarele erau cele mai ferite. „I-au bănuit pe răniți de automutilare”, povestise Colonelul, „dar gloanțele scoase de prin ciolanele lor se dovediseră a fi fost rusești. Până la urmă taina s-a dezlegat. De pe pozițiile lui, Ivan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
trestie. Toate erau retezate la două palme de pământ. Și-atunci ce făcea soldatul Îmboldit de frică și de dorul nevestii? Își găsea o poziție cât mai bună, ca să nu obosească prea repede, și-și sălta un picior peste marginea tranșeei; era aproape cu neputință să nu capete glonțul pe care atâta Îl dorea. Ca să-i potolească, i-au Împușcat pe câțiva pentru lașitate În fața inamicului și automutilare. Și asta i-a făcut pe oameni să Înțeleagă că războiul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și o făurise Împreună cu Titel Meșteru. Acesta din urmă nu fusese la război, căci apucase să se Însoare și să facă și copii, dar În sufletul lui stăruia părerea de rău că nu se dusese și el pe câmpuri, În tranșee, să se Încaiere și apoi să chefuiască, scăldat În vin nou și aprig, cu ăi din satul vecin. Și tocmai părerea de rău din sufletul lui Îl Împiedicase să-i ceară lui Mihai Enin bani pentru lucrarea cea războinică. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și-și prinse tâmplele În palme. „Ia uite, frățioare”, Își șopti În gând, „Îl Înjunghiai numai pe prostu’ ăla de Odraslă. Și mâine trebuie să plec și la Război...” A doua zi, cele două tabere aveau să se adăpostească În tranșee. Pe urmă va Începe bătălia cu Înjurături și măscări strigate dintr-o parte În alta. Înainte să se Încaiere cu ciomegele, le va arăta cum merge praștia cea mare și, ochind undeva, În câmp, ca să nu rănească pe cineva, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
e o scorpie fără pereche și-i scoate Întruna ochii că e un Întreținut. Are un copil pe care Îl plimbă toată ziua prin parc. Gicăpuțămică e Încă holtei și, de câte ori ne vedem, Îi aducem aminte că, pe când degera În tranșeele din poligonul de tragere, fusese gata să lase la o parte toate plăcerile vieții - femei, băutură, țigări bune - dacă i-ar fi oferit careva o marmită cu ceai fierbinte pe care s-o țină drăgăstos În brațe și din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai multe amănunte. Ar fi vrut să afle povești ale ostatecilor, reacții ale moscoviților etc. E o mare mândrie și o șansă unică să fii corespondent de război și, nu întâmplător, unii scriitori celebri și-au început cariera artistică în tranșee, luând contact cu tragedia, cu suferința crâncenă, cu destine umane de neimaginat în liniștea confortabilă a biroului. Intensitatea trăirilor și a observației, dramatismul evenimentelor și teribilele implicații umane reprezintă o experiență de viață greu de cuprins într-un singur articol
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fără a mă adresa direct Primului Ministru al României,un om tânăr a cărui singură semnătură încheie OUG 49/2014. Îmi permit acest mesaj pentru că suntem colegi de generație și am trăit o tinerețe politică în același oraș,chiar dacă în ,,tranșee" diferite. Ei bine, Domnule Prim Ministru, eu cred, asemenea țăranilor din Moromeții, că "regele" (adică domnia-voastră) este bine intenționat și că supușii săi l-au sfătuit și de această dată cum nu se poate mai rău. Prejudiciile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
continuă ironic în capitolul Într-o după-amiază de august. O notă de ironie cu inflexiuni de sarcasm este vizibilă chiar din primele fraze ale romanului Ultima noapte... Tema consacrată de literatura de până atunci a eroismului armatei române este demitizată. Tranșeele de pe Valea Prahovei, mândria Parlamentului și a Statului major general, erau, în realitate, doar gropi superficiale, pe care niște porci țigănești le-ar fi scurmat în câteva zile. Ulterior, în toiul luptelor, întregul batalion al lui Gheorghidiu, sprijinit de regimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
o "musteală otrăvită". O dată declanșat războiul, eroul percepe întreg arsenalul pus în mișcare în slujba zeului Ares ca pe o uriașă reptilă. Vuietul obuzelor îi amintește de șuieratul unui șarpe de fier, în timp ce gloanțele care lovesc malul de pământ din fața tranșeelor seamănă cu mușcăturile fatale ale șarpelui. Adecvarea discursului narativ la evenimentul concret lasă loc incursiunilor mitice. În mijlocul bătăliei, ca și în proximitatea șarpelui, orice erou simte învăluirile Tanatosului. Păstrând proporțiile, aureola mitică a reptilei malefice se insinuează și în alte
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]