2,431 matches
-
imagini umile parabole ale condiției umane. Umbra este noaptea, complement al zilei, moartea, dublul optic al trupului ca și dublu socratic, demonic, sau angelic, este haosul originar, absența, moartea, lipsa de sens sau existența în afara valorilor spirituale, dar și simbolul transcendenței la care spiritul are acces evadând din hazard și caducitate. Concentrarea fiecărui poem pe o temă și folosirea unui limbaj remarcabil de unitar și de economic prin înlăturarea oricărui cuvânt redundant fac aceste poeme greu, dacă nu imposibil de parafrazat
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
din fântâna, din ființa ei băuseră mai târziu toți cei care insetaseră în viață.Încă de copilă credea că va fi veșnică prin darurile date de D-zeu, și că sensul existenței ei era o viață întru mister, scris și transcendență. Nu trăia din inerție, ci încerca să dăruiască oamenilor ceva din lumina sa, din cunoașterea sa, să facă ceva etern în viața aceasta, fiindcă ea, otdeauna avea sentimentul eernității.Simțea la ea că are inima curată și experiența suferinței și
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
căci el ar avea „dragoste” mai multă pentru domniile lor. Nouă ne plac acei exegeți pe care ei îi terfelesc iresponsabil numindu-i eludanți, și versați probabil, „ignoranți” mai pe șleau. A te lega de Balade, amintind de „morală creștină”, transcendență, ș.a.m.d., și în viteză amintind o dată, pe-ici-pe-colo că o anumită Baladă este o bijuterie a folclorului nosru și-atâta, mi se pare, a ocoli „scuzabil” crimele biblice! Ori pe mine, ca un adevărat îndrăgostit de Creator, exact astea
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
iasă din pușcăriile lor cu zeci-sute-mii chiar de poeme și cântece memorate(!!!), căci de scris, evident că nu aveau pe ce le scrie. O, ce mare credință i-a „hrănit” pe acești nevinovați oameni! Apoi, pentru că se pomenește și de „transcendență”, n-ar trebui să ne întrebăm și dacă nu cumva, Credința Creștină prin „trinitatea ei” măcar, o fi și ea tot transcendentală? Mărturisesc că mie îmi place să „bat câmpii” în poeziile mele, la care muncesc luni de zile uneori
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
de succes ai lui Marx. Și Emerson continuă, (dar, pentru cine oare?): „... all who by strong bias of nature, have learned to the spiritual side in doctrine, have stopped short of their goal!”. Iată deci, cum un transcendentalist, ieșind din transcendență, caută și găsește chiar adevărul în experiența înaintașilor, realiști, în esența gândirii lor. Acest lucru, să-mi fie cu iertare, o face orice țăran român în virtutea felului său simplu de a fi, fără a studia filozofii, chiar dacă este creator de
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
citit pentru prima oară - și printr-un fericit hazard - poezia românului Eugen Dorcescu (Timișoara, 1942), am experimentat senzația de netăgăduit că mă aflu în fața unui autor în care converg unele direcții esențiale ale liricii moderne. O adâncă scrutare a sensului transcendenței - uneori inseparabil unit cu lecțiile misticii occidentale - își dă mâna, în această poezie, cu o viguroasă căutare metafizică (“metafizică, nu filozofică”, insista Juan Ramón Jimenez), al cărei centru sau axă este ființa în fața eternității. Marea tradiție a poeziei române, de la
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, EUGEN DORCESCU ÎNTRE ESENŢĂ ŞI EXISTENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354520_a_355849]
-
între filosofie și poezie sunt așezate în cercul mai extins al interferențelor între artă, filosofie și religie, inclusiv poezia. Criteriul confluențelor îl constituie că aceste patru forme ale spiritului se deschid, precum corola unei flori, asupra totalității lumii și presupun transcendența unui absolute. Epoca noastră este epoca autonomizării valorilor, a fragmentării spiritului pe planuri separate de cunoaștere, a activității limitate și intensive înlăuntrul unei singure specialități. Prin acest eseu încerc să refac postkantian unitatea spirituală înfăptuită de poeții și filosofii romantici
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
doamnele. În fiecare dintre noi, după o noapte de dragoste se strecoară un Soare de ură. Cine este acest Soare de ură? Și care dintre noi este complice la o crimă căreia nu știe, sau nu vrea, să-i recunoască transcendența? Aceasta-i marea întrebare, legitimă și obligatorie pentru noi toate acum. Când vom răspunde la această întrebare și vom ști bine cine este acest Soare de ură, tot atunci vom afla și noi ce se ascunde după fața nevăzută a
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
articolele despre Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, filozoful Nae Ionescu lasă locul credinciosului. Textul "Paștele gândului și celelalte paște" are un conținut de-a dreptul zguduitor. Paștele gândului este acela în care "te supui - ceară moale și receptivă - tuturor sugestiilor transcendenței; când te pregătești pentru coborârea harului, lăsându-te purtat pe unda caldă și învăluitoare a cultului - minunata propedeutică la deschiderea cerurilor". Sunt minunate cuvintele lui Nae Ionescu; par rostite de un trăitor în pustie, cu pietatea și cu tristețea constatării
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
tău? Din mesajul primit, din partea Marianei Bendou, se pare că NU! - În „Nota autorului” ai menționat următoarele: Toate aceste idei au fost structurate sub forma unei piese de teatru ;realizată ca un potpuriu de poezie care reprezintă o formă de transcendență a moralei ,piesa de teatru încearcă să surprindă într-o formă inedită,așa o considerăm noi,câteva din ideile de bază ale filosofiei lui Nietzsche ; ideea de Supraom,eșecul moral al creștinismului și non-existența Divinității !” (Atenție, orice gen de greșeală
CINE EŞTI TU, PLAGIATORULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358348_a_359677]
-
cu care-l trăim pe Dumnezeu. Întorcând spatele timpului am înțeles ce înseamnă cunoaștere. O suferință cu fațadă de formulă și temelie de trăire în idee. Pe ruinele judecăților se sfârșește muzica nimicului cu pretenție de Ființă îmbrățișată verbal de transcendența inimii definită pleonastic antiraționalism. Dealtfel, imperialismul legii morale din mine și tăcerea răbdării - ca meserie fără destin - sunt contemplarea socratică a Daimonului revoltat de patul biologic al ispitei materiei care suferă. Există, totuși, o rădăcină a haosului pe care orice
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII III. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358019_a_359348]
-
Profesor Mihail Diaconescu în monumentala lucrare, intitulată "Prelegeri de estetica Ortodoxiei". Noutatea, originalitatea profundă și forța de impact a acestor Prelegeri demonstrează cu prisosință faptul că gândirea speculativă este singura aptă să ne introducă în străvechea și fundamentala problemă a transcendenței, dar și în variatele ipostaze ale frumosului, așa cum sunt ele gândite și percepute în zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română Domnului Profesor Mihail Diaconescu încununează o creație teoretică fundamentală, una dintre cele mai importante realizate în istoria esteticii
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
care se luptă cu Regele Soare și cu Regina Luna pentru uni pe Good angel cu Fiica dragostei din care se va naște o nouă Fiica a soarelui și a Lunii care nu știe sau nu vrea să-i recunoască transcendență. Aici se petrece adevărată revoluție de conștiință cosmică care va schimba definitiv numele soarelui, probabil, pe un „ loc fără de loc” într-un „ topos atopos” , acolo unde se va petrece ucidera soarelui prin moarte integrală... Aici e ochiul magic care vede
DESPRE COLOANA SOARELUI DE VIS SI CALATORIILE MELE ATEMPORALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357694_a_359023]
-
în Luca, 22, 15). „Mie să nu-mi fie a mă lăuda fără numai în Crucea Domnului” (Sf. Ap. Pavel, Galateni, 6, 14). „Crucea e punctul de sprijin al veșniciei noastre”. (Părintele Daniil de la Rarău). „Iisus ne aduce Învierea -firul transcendenței noastre, pe care ni-l leagă de inimă” (Părintele Arsenie Boca). Lumea în firescul ei creat se face remarcată și devine strălucitoare prin originalitatea și forța gândirii sale spirituale reflectată în ipostasurile națiunilor, care rămân în comuniune cu Dumnezeu. Întreaga
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
lui Dumnezeu nu poate fi luată ca bază de calcul a unui program apocaliptic, și nici nu poate fi descrisă în detalii speculative. Cea mai importantă observație pentru morală constă în aceea că Împărăția lui Dumnezeu nu reprezintă numai dimensiunea transcendenței, ci și o „prezență inaugurată în această lume”. Mai presus de orice, preocuparea lui Hristos pentru un mesaj religios, moral, unificat, al acestei noutăți (Împărăția lui Dumnezeu) a rezultat din importanța momentului împlinit deja în istoria mântuirii umanității. „Zilele de pe
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
evidențiază situația persoanei respective ca fiind aparținătoare lui Hristos, că este și se află în Domnul Hristos. În pofida acestui fapt, persoana respectivă depășește și traversează atât semnele evidente și individuale ale faptelor, cât și totalitatea acestora. De aceea, vorbim de transcendența „moralității” persoanei creștinului. Atunci când persoana acestuia face un anumit lucru, ea descoperă nu doar acel lucru, în particular, ci se descoperă pe ea însăși, ca persoană în totalitatea, în integralitatea ei. „Apartenența la Hristos” definește și îndreaptă providența desăvârșirii persoanei
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
și fără timp, în lăcașurile noastre de cult mai vechi ori mai noi, interesul nostru față procesul transformării, metanoizării și transfigurării duhovnicești a omului în Iisus Hristos, ca să prefacem patimile în virtuți și să ne înălțăm cu întreaga creație spre transcendența comuniunii trinitare. Așadar mesajul acestei cărți se înscrie cu prisosință în procesul acestei transfigurări și transformări duhovnicești, atât de necesare omului contemporan în goanna și în agonia lui prin lume. Nu vă pot ascunde nestăvilita mea bucurie - ne mărturisește Părintele
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
politică ideală, aș îndrăzni să spun că democrația creștină a deschis pentru prima dată o cale de comunicare dintre secularul brutal al politicilor economice și geopolitice care de multe ori au condus la conflict extern și crimă totalitarista internă, cu transcendență nevoii de înțelegere, cooperare și solidaritate umană care sensibilizează sufletul omului. Mulți cunoscători vagi ai politologiei europene atribuie aceste calități de cooperare spiritului practic, bun urmăritor de rezultate precise, adus în viață comunitară de viziunea religiilor neoprotestante. Explicația este superficială
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
logosul grecilor și creștinism. Rezultatul a fost un Dumnezeu voluntarist, care nu mai era legat de logos, de rațiune și iubire, ci putea în atotputernicia să acționa voluntarist, absolut liber. Cum îl definesc musulmanii pe a tot puternicul Alah. Această transcendență și natură complet diferită a lui Dumnezeu mergea până a nega înclinația noastră pentru bine și rațiune, după chipul și asemănarea Lui. Biserica n-a renunțat însă niciodată la analogia dintre Dumnezeu și om, păstrând desigur proporțiile dintre finit și
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
este cartea a IV-a din ciclul "A doua navigație", în care poetul explorează, unic în literatura română, până în prezent, un nou gen de poezie patriotică și religioasă în care omul își este sfânt trup și hrană sieși, propria sa transcendență și imanență, plăsmuitorul propriilor zei și iluzii. "La metaphisique c'est moi!" parcă dorește să spună poetul, iar universul său este biblioteca, biblia și istoria. O bibliotecă imensă, în care au încăput "o perdea de albine/ se spune,/ prin ea
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360583_a_361912]
-
este cartea a IV-a din ciclul "A doua navigație", în care poetul explorează, unic în literatura română, până în prezent, un nou gen de poezie patriotică și religioasă în care omul își este sfânt trup și hrană sieși, propria sa transcendență și imanență, plăsmuitorul propriilor zei și iluzii. "La metaphisique c'est moi!" parcă dorește să spună poetul, iar universul său este biblioteca, biblia și istoria. O bibliotecă imensă, în care au încăput "o perdea de albine/ se spune,/ prin ea
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
articolul “ Despre legea universului galactic și alungarea bestiilor triumfătoare dintre noi, după eșecul comunismului și capitalismului”, publicat în revista de cultură Confluențe Românești. Cu alte cuvinte, chiar dacă ne place sau nu ne place, sau mai degrabă nu vrem să recunoaștem transcendența culturii și rolul ei de a transcende mai multe lumi într-una singură, trebuie spus în modul cel mai clar că: Nu se poate construi o lume materială fără ca aceasta să fie subordonată culturii, fie ea națională sau universală, pentru
CUM A AJUNS CULTURA ÎN SUBORDINA LUMII MATERIALE ŞI OAMENII DE CULTURĂ SUB TUTELA STATULUI. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A STATULUI DE DREPT ŞI NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII NOILOR GUVERNĂMINTE MIXTE de CONSTA [Corola-blog/BlogPost/359866_a_361195]
-
făcut Conservatorul în Statele Unite, unde am primit o bursă de excelență, și prin turneele americane (dar și europene) am cunoscut muzicieni excepționali, dublați de oameni culți și filosofi redutabili, cu care am colaborat mulți ani. Primele discuții despre tipul de transcendență oferit de mediumul muzical le-am avut cu prietenii apropiați ca Ivan Andreevici (ex. Cerculdispărut), Edmond Karban (Negură Bunget, Dor de Duh) sau Trey Spruance (Faith No More), dar și cu alți muzicieni de calibru (Nils Frykdahl, John Zorn, Billy
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
de a eleva conștiința (nu ne referim deloc la compozițiile comuniste cu care s-au înlocuit în ultimul secol în România vechea tradiție, după ce a fost mai întâi decimată de Al. I. Cuza, muzici care n-au nici o legătură cu Transcendența). Sigur, sechelele abordării partizane nu s-au vindecat în România, nici în societatea laică, unde se pot trasa sau devoala tabu-uri după cum vrea FMI-ul, nici în Biserică, unde prejudecățile hidrei marxiste se ascund după brocarturile dogmei imuabile. N-
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
aprinde copacii/ pentru un rai primitor/ Doamne,/ este primăvară biblică!/ și embrionii îngerilor/ luminoși/ îmi vor sălășlui inima” (p. 204). Partea a treia, ZBORUL ÎNFLĂCĂRAT, pledează pentru frumusețea zborului spiritual contemplate de ochii poetului. Sunt aici tratate teme precum adevăr, transcendență, vis, dragoste, lumină, spirtualitate, tristețe, univers, călătorie. Ochii poetului contemplă lumina transcendentă: ,,Ascultați-mi ochii/ în care trăiesc/ ca o adiere/ desenată de razele/ absolutului din lucruri” (p. 233), iar cititorii sunt chemați să facă împreună cu poetul o călătorie spirituală
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]