2,637 matches
-
afirm că Theodor Răpan merită cu prisosință să intre în Panteonul marilor penițe lirice. Autor al unei poezii intelectuale, cultivate, zbuciumate și patetice, dar și senine, presărate cu numeroase aluzii culturale și accentuate tușe de inefabil, pendulând între imanent și transcendent, între planul terestru și cel astral, între gesticulația oraculară și metaforismul oximoronic, Theodor Răpan este poetul pe care istoriile literare ulterioare vor trebui neapărat să-l ia în seamă, în pofida faptului că la pagina 143 din Evanghelia Tăcerii scrie, alintându
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
dimensiune istorică, temporală, ci și una eternă, perenă, veșnică. Totuși, viața veșnică sau mântuirea depinde de faptele noastre săvârșite în istorie, în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția cea Sfântă a Cerurilor! ... Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
mirific, frumos ca raiul e un punct de eterogenitate culturală din care prinde viață armonia. Această zămislire transcede din istoria culturală întemeiată pe contemplația cosmică a inepuizabilei spiritualități, cu ochii și cu sufletul locuitorilor dintotdeauna ai pitorescului meleag buzoian. Reveria transcendentă a creației artistice locale nu poate fi, din această cauză, actul abstragerii dintr-un singur izvor ci dintr-un estuar în care toate izvoarele muzicale curse din mai multe zone etnofolclorice adună într-un nimb lumină. Aceasta nu tulbură folclorul
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
globalizată, Catedrala Mântuirii Neamului Românesc rămâne un ideal care trebuie asumat continuu de către fiecare creștin. De ce? Pentru că are menirea cuprinzătoare de a ne aduce aminte, mereu și mereu, într-o lume care renunță cu atâta ușurință la propriile-i rădăcini transcendente, cine suntem. Numai în măsura în care vom conștientiza necesitatea acestei mișcări lăuntrice de asumare dinamică a identității noastre vom reuși să descoperim sensul ultim al acestei zidiri impresionante pe pământ românesc care nu este altul decât cel legat de aspirația spre propășire
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
Terrei, astfel că am depistat orientări și particularități diferite în creația lirică a acestora, a toposului și conceptului, în diferite variante: panteism bucolic, ev de aur, eden restaurat terestru, spațiu arhaic, ca echivalent al înstrăinări, senzualism împerechiat cu serafismul, peisaj transcendent, paradis în destrămare, fond ancestral-primar, panism, spațiu mioritic în care se manifestă unitatea unui eu cutremurat, creștinism revelat și a naturalului cu spiritualul, poveste ca spsțiu securizant, ca limbaj imaginar, unde destrămarea este convertită în transsubstanțiere etc. Descoperim poeți din
MERIDIANE LIRICE SAU DIMENSIUNEA PARADIGMATICĂ A TOPOSULUI LIRIC CONTEMPORAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345204_a_346533]
-
celor mai reușite rondeluri, poetul nostru va fi bine reprezentat. În felul lui este un ambițios, dac-ar fi să confer adjectivului un sens pozitiv, ar vrea să se întindă peste toată întinderea universului, ba chiar dincolo de marginile lui, în transcendent, acolo unde nu mai întâlnește decât singurătatea divinului cu care ar vrea să conlucreze la mai buna așezare a rânduielilor: „De-ar fi s-i dau vieții numai un singur vers/ Mi-aș ridica mândria la rang de castelan,/ Dar
UNIVERSUL POETULUI GEORGE TEI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340243_a_341572]
-
cronică în revista online Lira 21 și în revista literară „Cetatea lui Bucur” - Semnele Timpului - 2011 - Melania Cuc - „Dorul de lumină ca o rugăciune” - cronică în revista Cetatea lui Bucur - Semnele Timpului - 2011- Al. Florin Țene - „Poetica timpului real în transcendentul imaginar”cronică în rev. „Confluențe românești”, Bruxelles - Zeița fără chip - Ana Blandiana - „Între realitate și poveste” - România literară, ian. 1985, fragment în coperta a patra la volum - Case cu ferestre luminate - Elena Armenescu - „Lumina interioară” -Luceafărul, febr. 1996, ian. 2010
ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340487_a_341816]
-
e și cu bune, și cu rele, dar o ducem mai departe, compensând răul cu mai mult bine, reînnoind-o periodic, străduindu-ne, alături de Dumnezeu și Sf. Petru, s-o perfecționăm. Fiind o lume în continuă devenire, orice este posibil. Transcendentul se împletește cu ontologicul, cu imanentul; lumea de aici se intersectează cu lumea de dincolo. Timpul nu e nici subiectiv, nici obiectiv; e magic. E o viziune optimistă asupra lumii, nicidecum una resemnată, cu atât mai puțin pesimistă. Lumea nu
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
În vremea consumistă actuală omul a devenit o marfă și mulți cred că bogăția aduce fericire. Pornind de la constituția fericirii din Predica de pe Munte (Matei 5, 1-48), poetul vorbește despre ,,imperiul bogatei sărăcii” (p. 66) care i-a dăruit cunoașterea transcendentă: ,,necuprinderea;/ lumina în care se înrourează planetele,/ matca lumii pământene/ unde se topesc/ mările viului” (p. 66). Contemplarea veșniciei divine îl călăuzește pe poet spre stele: Un cuib de stele/ era fruntea/ sub care visam/ din vremi bătrâne/ la viața
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
îngerilor/ luminoși/ îmi vor sălășlui inima” (p. 204). Partea a treia, ZBORUL ÎNFLĂCĂRAT, pledează pentru frumusețea zborului spiritual contemplate de ochii poetului. Sunt aici tratate teme precum adevăr, transcendență, vis, dragoste, lumină, spirtualitate, tristețe, univers, călătorie. Ochii poetului contemplă lumina transcendentă: ,,Ascultați-mi ochii/ în care trăiesc/ ca o adiere/ desenată de razele/ absolutului din lucruri” (p. 233), iar cititorii sunt chemați să facă împreună cu poetul o călătorie spirituală spre izvorul universului: ,,N-ați îndura să vă spun/ mai luminat/ cum
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
tristețiii ajunge până în lumea viselor: În lumea pământeană/ de tristeți/ a izbucnit în flăcări/ glasul visului/ orbindu-mi aripile” (p. 269). Poetul este conștient că există ,,Împărăția luminii” (p. 251) care aparține lui Dumnezeu, iar pământul devine neîncăpător pentru gândurile transcendente: ,, Pe Pământul adus/ să-și aleagă credința/ nu am loc/ de triburile gândurilor!/ Doamne,/ cum se mai ciocnesc/ înfrigurate umbrele” (p. 251). Omul însetat de divinitate caută spiritualitatea, ilustrată de poet printr-o metaforă numită ,,Steaua Oului cosmic/ despletită pe
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
credința/ nu am loc/ de triburile gândurilor!/ Doamne,/ cum se mai ciocnesc/ înfrigurate umbrele” (p. 251). Omul însetat de divinitate caută spiritualitatea, ilustrată de poet printr-o metaforă numită ,,Steaua Oului cosmic/ despletită pe apă” (p. 257). Acolo în lumea transcendentă poetul îl percepe pe Dumnezeu: ,,Dumnezeu nu este ascuns/ în fiecare cuvânt zburător/ trăiește o Lume a Lui/ de tăceri de geneză/ limpede” (p. 266). Plin de curaj poetul îndraznește să se avânte într-un zbor spiritual prin Calea Lactee: Nu
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
poeta în fața timpului 9. Dorina Stoica - Mihaela Oancea copilărește cu ,,Năzdravanii din pădure” 10. Lidia Gonta Grosu, Poeta Mihaela Oancea - mărturisirea blajinității • Cronici literare pentru următorii autori: 1. poeta basarabeana, Lidia Gonta Grosu, cu vol. Lumină golului, 2014 (cronică Atracția transcendentului sau trăirile sublimate de lumină publicată în paginile revistei Regatul cuvântului, martie/2015, respectiv în revistă Vatra veche, Anul VIII, nr. 1(85)/2016), Poesis, nr 1-2-3/2016; 2. poetul basarabean, Mihai Doloton, cu volumul Frământări din morminte, 2015 (cronică
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
Acasa > Redactia > Autori > NICOLAE NEGULESCU Autor: Nicolae Negulescu Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului TRANSCENDENȚII GALACTICI Mi-am întâlnit viața pe Sferele Proteilor din oglinda galactică Le-am pipăit cu ochii fețele și învelișul sufletelor Ei purtau în palme oul luminii, iar eu, doar fulgerele renașterii cuvintelor LACRIMA CUNOAȘTERII De la nașterea sunetului se vede pe
NICOLAE NEGULESCU de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341527_a_342856]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > CONSTANTIN POPA - EXISTENȚIALISMUL TRANSCENDENT Autor: Constantin Popa Publicat în: Ediția nr. 1139 din 12 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Înainte de orice o idee filosofică trebuie să aibă utilitate asupra vieții. Scopul a ceea ce urmează este pe de o parte de a da un sens
EXISTENŢIALISMUL TRANSCENDENT de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341980_a_343309]
-
libertatea fiecărui individ în parte. Este modul artificial creat de om (precum și conceptul de societate) pentru a se raporta la relațiile dintre indivizi diferiți. Astfel acțiunile și consecințele moralului au valabilitate doar în limitele vieții materiale, binele și răul nefiind transcendente. Cum am stabilit mai sus că Dumnezeul religios nu există, de aici rezultă că și ideea de ”rai” este nejustificată, iar ideile ”mântuirii individuale” și a ”Judecății de Apoi” nu sunt altceva decât impunerea moralului prin frică. Înseamnă că fără
EXISTENŢIALISMUL TRANSCENDENT de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341980_a_343309]
-
justiție, etc). Arta în aceasta situație devine o unealtă a filosofiei, o modalitate de propagare a ideilor filosofice, o încercare de apropiere a oamenilor pentru a crea o lume mai bună. Constantin POPA Runcu, 2014 Referință Bibliografică: Constantin POPA - EXISTENȚIALISMUL TRANSCENDENT / Constantin Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1139, Anul IV, 12 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
EXISTENŢIALISMUL TRANSCENDENT de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341980_a_343309]
-
fiecare are propriul ei stil și o abordare singulară, dar toate trei sunt construcția Magului într-una, căci Unul este simbol al ființei, dar și al revelației, mediatoarea care înalță omul prin cunoaștere, „exprimând ființa absolută și fără măsură comună, transcendentul.” (Rene GUÉNON) Magul nu crede în trecere, în perisabilitate, în nimicnicie. Nu spune că este Alfa și Omega, însă recunoaște că nu există început și sfârșit. Acestea sunt doar construcții mentale. Și mai spune el că, pentru a fi veșnic
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
filosofic, în termenii autonomizării rațiunii. Practic, explicând lumea plecând de la datele lumii, nu mai avem nevoie de alt reper. În felul acesta, ajungem la o descentralizare, practic, la o rupere a lumii de către suportul ei fundamental, care este de natură transcendentă și, bineînțeles, de relația cu Dumnezeul cel viu.În timpul iluminismului, al pozitivismului, în secolele XVIII-XIX, constatăm asemenea presiuni ale ideologiei. Există o carte a lui Denert, „Religia oamenilor de știință“, care, foarte interesant, face anumite statistici, atât pentru secolul al
TEOLOGIA SE POATE AFLA ORICÂND ÎNTR-UN DIALOG ONEST CU ŞTIINŢA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341724_a_343053]
-
gratii, de gruparea „Rugului Aprins” de la Antim (cumplit lovită la rândul ei de teroarea ateismului oficial al epocii staliniste, artizanii acesteia fiind aceleași persoane, trecute de aici acolo...)”. După o mărturisire plină de evenimente în care granița dintre imanent și transcendent este estompată, deținuta afirmă: „Deci, cu adevărat, suferința este o cale de catharsis, o cale de purificare și este o măsură plină de binecuvântare dacă ajungi să-i înțelegi rostul.”(interviu Aspazia Oțel Petrescu, 22.08.2008, Roman, jud. Neamț
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Prin urmare, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care erau supuși, și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. În urma materialului consultat, a rezultat că, în ciuda tuturor eforturilor pe care sistemul comunist le-a făcut, de înăbușire a
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Patriarh Daniel. Care este importanța acestui dialog, cine beneficiază de el mai mult, teologii sau oamenii de știință? - Și unii, și ceilalți, dacă vor consimți să privească lucrurile cu onestitate. De dragul coerenței și consistenței gândirii înseși, nu putem lepăda temeiurile transcendente, dumnezeiești, ale imaginii lumii. Sorin Vieru, în „Riscul gândirii”, afirma că gândirea incoloră, fără sentiment, are o singură pasiune, aceea pentru uitare. Ea pare că funcționează bine, ca un joc artificial, cu reguli inventate, tocmai pentru că a dat la o
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
ideea arheului diferența e, doar, de nuanță și interpretare. Este adevărat că întâlnirea cu etica lui Schopenhauer, Eminescu o dezvoltă în câteva teme literare, cu deschidere către spațiul indic al Vedelor, dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica"lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi"devine la Eminescu "dorul nemărginit"din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul"poeziei populare produce "farmecul dureros"al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi"devine metafora
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
exotice. La Macedonski, "voința de a trăi"devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic"al epopeii
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic"al epopeii... Interesante rămân, dincolo de aceste paralelisme, afinitatea electivă a două moduri de gândire, concomitentă unor căutări spirituale, vizionarismul acut și accentul dramatic al idealității narative
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]