4,624 matches
-
asta e altceva. Toți Părinții s-au confruntat cu asemenea surprize. Dar nici unul n-a îndrăznit să schimbe un cuvințel din textul Septuagintei. Au găsit soluții de interpretare prin care au salvat sau au justificat „absurditățile” respective. Așadar noi am transcris numele succesorului lui Moise exact așa cum apare el în LXX, formă care coincide cu numele Mântuitorului creștin. Procedând astfel, n-am făcut decât să respectăm textul LXX. În al doilea rând, poate la fel de important, am recuperat zecile de interpretări patristice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
aștept să-i Îmbrățișez. Și, mai ales, să-i mângâi chipul și părul alb mamei Maranda. ― Știu că ea - În sufletul tău - ține și locul mamei tale, iubito... Dacă nu mai ai nimic de adăugat, te-aș ruga să o transcrii frumos, cum numai tu poți, și... mâine, când voi pleca la spital, s-o expediez. ― Treaba e ca și făcută, dragule. Îndată, Mărioara ta scumpă va caligrafia - așa cum a Învățat ea la Școala Pedagogică - scrisorica către mama Maranda și tata
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Moașele au dreptate când Îți spun că nou-născutul care doarme liniștit nu are crampe abdominale. Dar... aceste neplăceri le poate avea - câteva luni - mama. ― Și? ― Până acum nu am necazuri de acest fel... ― Atunci e bine. După ce vei reuși să transcrii scrisoarea, somn de voie, iubito!... Nu Înainte Însă de a vedea dacă stăpânul casei - adică excelența sa domnul Tudor - nu reclamă oarece Îngrijiri speciale... ― Bine, dragoste. Tu bagă-te În pat. Voi veni și eu Îndată ce termin de scris. ― Abia aștept
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
respectat nu știu ce măsură. Mai târziu, aveam să realizez că Jojo mi-a fost primul maestru în universul armoniilor. Când am învățat primele note muzicale, prima melodie pe care am compus-o n-a fost una originală: pur și simplu am transcris, ca pe un lamento, tânguirile lui Jojo. Am dat operei și un nume: Simfonia canină mofturoasă. Eram tare mândru de această creație, deși, mai târziu, atunci când am priceput ce înseamnă dreptul de autor, jaful (mă rog, plagiatul), aveam momente de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Imperială. Contaminarea în cauză nu trebuie să ne surprindă: să amintim doar că, în secolul al XVIII-lea, schimburile comerciale dintre Europa (reprezentată aproape exclusiv de negustorii olandezi și portughezi) și Japonia nu ajungeau nici la Kyoto, nici la Edo (transcris de Swift Yedo), vechiul nume al Tokyo-ului, ci se desfășurau într-un singur port relativ deschis străinilor, Nagasaki (transcris de Swift Nangasac), situat în extremitatea vestică a arhipelagului, pe insula Kyushu. Astfel, puținele informații privitoare la extrem-orientali care le puteau
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
comerciale dintre Europa (reprezentată aproape exclusiv de negustorii olandezi și portughezi) și Japonia nu ajungeau nici la Kyoto, nici la Edo (transcris de Swift Yedo), vechiul nume al Tokyo-ului, ci se desfășurau într-un singur port relativ deschis străinilor, Nagasaki (transcris de Swift Nangasac), situat în extremitatea vestică a arhipelagului, pe insula Kyushu. Astfel, puținele informații privitoare la extrem-orientali care le puteau parveni occidentalilor erau cvasi-fabuloase, aureolate de un aer mixt și confuz de mister și de seducție. Câțiva dintre niponii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
prezența nebuniei (duioase uneori, agresive alteori), în forme pe care nici cel mai acerb dintre detractorii societății umane nu a izbutit să le prevadă (nici măcar ilustrul amic al lui Nicolaus Olahus, Erasmus din Rotterdam, pe care o fostă studentă îl transcria, la un examen de literatură veche, Erasmus din Notre-Dame). Evident, de la bun început, discursul meu se confruntă cu eterna problemă a oricărei critici globale: aceea că ia în calcul toate celelalte versiuni ale maniei, mai puțin pe cea generată de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
este antropicul descris convingător și cu talent estetic. La Filimon, omul nu este decât o prezență generică, obiect al unui truism oximoronic, de un gust îndoielnic. Dar să nu ne pierdem cumpătul; poate că, totuși, episoadele familial-sentimentale, precum cele care transcriu dragostea profundă și total dezinteresată dintre părinți și copii, să aducă romanele pe picior de egalitate. În Povestea lui Genji, o mamă privește trupul neînsuflețit al fiicei sale, rostind încet: "Având-o în fața ochilor, nu mă pot convinge pe mine
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
acela, o asemenea distrugere... Nimeni nu poate fi pregătit pentru așa ceva. Doar consecințe cumplite și nici un motiv. în copia scrisă nu se va vedea cum îmi sună vocea. Dacă îmi tremură sau dacă urcă în falset. Când totul va fi transcris, atunci imprimarea va fi ștearsă. Orice scris este bine stăpânit într-un mod demn de admirație. Vocea în schimb este goală, singură și neajutorată. Nu folosește la nimic să stai pe spate, bine înfipt, ținându-te cu amândouă mâinile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
SĂLBATICII, HIDROCEFALII, GENIILE, INCAPABILII! Dar să lăsăm asta. Important era că în materie de muzică băteam pasul pe loc. Pentru că nu înregistram progrese, au fost schimbate, în mai puțin de un an, șapte echipe de profesori. Metodele „Hanon” și „Czerny” (transcriu aproximativ) nu ne-au fost de nici un folos. Bătaia peste degete nici atât. Unul dintre dascăli, care știa bine istoria noastră de copii-Mozart, i-a strigat tatei că nu am fost niciodată așa ceva, ci doar niște savanți-idioți! Să meargă cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
lecție de deontologie profesională, demnitate, spirit civic, sacrificiu de sine în folosul comunității și (să nu ne ferim de cuvinte) dragoste de țară. În fața exemplarității unei vieți precum cea a Doamnei Monica Lovinescu, sîntem datori cu o reverență". Uneori e transcrisă chiar directitatea contactului uman, satisfacția calorică a legăturii transliterare: "Ne-a deschis Virgil Ierunca. Înalt, subțire, cu o figură aristocratică. Ne-a îmbrățișat afabil, a luat o sticlă de coniac și ne-a invitat într-o cameră de sus unde
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
pe copii cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani, psihologii au observat că aceia care au fost expuși mai mult timp la literatura pentru copii decât la desene animate televizate au mai mare capacitate de empatie [...]. 4 puncte 5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din frază următoare, precizând felul acestora: Când sunt scrise bine, românele constituie în sine povești despre viața, care îl încurajează pe cititor să înțeleagă mai bine profunzimea experienței umane. 4 puncte 6. Construiește o frază alcătuită
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014 - Limba română - SUBIECTE. Bareme, după orele 14,00 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80582_a_81907]
-
isteți ca să răzbim în lume,/ între semeni, aici pe pământ. Sarcasmul nostru de cumpănă nu ne mângâie și nici nădejdea că vom răzbi cumva în fața lui Dumnezeu îndreptându-ne ochii la cerul care le știe și le vede pe toate. Transcriu în final Este ora 19. Urmează știrile: ,Păpușarii urcă alert treptele./ îi urmează, mimând viața,/ oamenii-roboți, făuritorii de scame./ încă vii, ce tupeu, câțiva bătrâni, ascund grabnic calendarul,/ Să înduplece iarna și facturile?/ între Ei și ei, șubrede poduri de
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
facturile?/ între Ei și ei, șubrede poduri de silabe triste !/ între Ei și noi toți/ - ferecate uși -/ labirinturi noi de plus./ Ei în urcuș, mereu în urcuș,/ Noi, ca întotdeauna cu preșul duși!", datat acest text, noiembrie 2008. Și mai transcriu un text de anul trecut, intitulat Sunt pensionar, deci REZIST : ,Născut sunt într-un orășel micuț și bănățean./ Aici, e-adevărat însă, cam demult s-a întâmplat,/ Bunicul, care mă iubea,/ Mă plimba adesea prin oraș/ Până când bunica pregătea prânzul
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
prim, de unde nici o citire în stele nu le mai scoate. Semănînd atît de mult cu filosofia de popularizare, schița e, totuși, pură elucubrație. Din aceeași stirpe cu Însemnări - Ciorne răzlețe. Un Urmuz filosof e ceva aproape de neconceput, însă unul care transcrie, cu multe cuvinte lipsă, un jurnal al cuiva mort, pesemne, de tînăr, punîndu-și cu entuziasm negru probleme mari, e cît se poate de credibil. În vara lui 1914, o scurtă odă revolverului, aproape de sinucidere: ,suveran al lumii, trebuie să mă
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
uit niciodată enigmatica frază a gazdelor mele din județul Bihor, care mă invitau să fac foc în sobă când se întunecă, să pun petrol peste lemne ca să ardă mai ușor: "Băgați și fotoghin în candalău când să face șutic." Am transcris aproximativ un șir de cuvinte a căror pronunție le făcea încă mai impenetrabile decât le vedeți scrise. Englezii sunt mult mai onești din acest punct de vedere: ei n-au nici o problemă să-și definească limba "oficială", acea splendidă englezească
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
aminte de prietenul meu, marele și puțin cunoscutul filozof ceh Josef Šafařík care a scris la ultima sa carte - cu titlul Pe drumul către ultimul (!) circa douăzeci de ani! A scris-o, ca să spun așa, cu sânge, tot timpul o transcria și niciodată nu a fost gata. Împreună cu prietenii am încercat să-l convingem că e cazul să renunțe, că este mai interesant ca respectiva carte să existe și să circule, dar nu s-a lăsat convins. Între timp, situația s-
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
pentru bine, poezia lui Voronca se articulează pentru a trage alarma dezarticulării, capătă nu doar coerență, ci chiar forță de a convinge, cînd arată într-acolo unde nu e nimic de care să te convingi, fiindcă nu face decît să transcrie, cu anume cruzime expresionistă, știutele nespuse. Scrise, însă, chiar de la început, ca-ntr-un epigraf pe care nici o carte, cît de osîndită, nu și l-ar dori, în Apocalipsul 4,6,7, tradus de Gala Galaction, pe care Voronca îl
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]
-
mai împărtășească pe internet impresiile de cititoare. Mi se pare o pierdere reală. Bloggosfera va fi mai săracă, nivelul intelectual mai precar. Deși n-am avut vreo revelație de lectură, mă bucura faptul că, asemeni unui metronom, cineva citește și transcrie gândurile provocate de cărți fără să vrea să dovedească prin asta nimic altceva decât că există o simplă, profundă plăcere născută din intimitatea cu literatura. Dar să revin la propriile mele mini-strategii, prejudecăți, manii și vicii. Multă vreme, nu mi-
Ce tabieturi de lectură aveți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7400_a_8725]
-
Și încă unul groaznic. Am deprins, prin el, și umilința, și smerenia. Căci așa am descoperit posibilitatea de a scrie articole, nu numai poezii, în gând. Le concepeam în minte, le memoram și abia apoi, când aveam destulă intimitate, le transcriam. Chiar și acum, în special când călătoresc, mi se întâmplă să scriu în gând. Pentru că nu vreau să fiu privită cu suspiciune de ceilalți. Dacă mai pierd din ele, nu-i nimic. Dar atunci nici măcar nu pierdeam, fiindcă aveam o
Gabriela Melinescu - „Vulnerabilitatea, asta e marca talentului“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7410_a_8735]
-
comunicarea orală la cea scrisă, când, adică, lipsește actului exprimării scrise solemnitatea care ține treaz sentimentul răspunderii în fața textului pus pe hârtie. S-au văzut cazuri când cutare text literar propus spre analiză la un examen de nivel național era transcris inexact, ceea ce reprezintă nu o greșeală oarecare, ci o impietate față de scriitorul citat și devenit obiect de evaluare. A nu verifica, a nu corobora cu acribia impusă de uzanțe, a face public un text transcris "după ureche" e un râu
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]
-
din gelozie, unde soția și amantul plănuiesc să-l ucidă pe soț și unde fotografia joacă un rol determinant. În short-metrajurile fără sunet înregistrate obsesional de către tânărul tulburat la vârsta marilor dileme sexuale, declarațiile personajelor sunt citite de pe buze și transcrise de către o secretară care le recită mecanic, fără nici cea mai mică intonație. Cuvintele care nu se aud, aceleași, într-un sincron perfect sunt spuse cu voce tare de către protagonistă, Lena, apărută în spatele audienței înmărmurite. Asistăm la montaje discrete sau
Cinema, mon amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6892_a_8217]
-
toată lumea de dincolo pe urmele sale. Dar experiența limită despre care vorbesc plecînd de la „sora mea de dincolo" nu a fost a mea, ci a ei. Inainte de moartea sa, am avut un coșmar care o prevestea. El a fost transcris, aproape ca atare, într-o povestire din Călătorie spre mine însămi. In acel coșmar apărea și Ovidiu Cotruș, care era pentru mine un fel de a doua conștiință, în sensul că, dacă nu eram sigură că e bine să fac
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
Un text, scris în greacă, ce invocă un teribil blestem, transcris pe o tăbliță de plumb și care era destinat să aducă nenorocirea unui simplu zarzavagiu, a fost descifrat de arheologi pe locul fostei cetăți a Antioh-ului, astăzi orașul turcesc Antakya. Tableta ce conținea textul a fost aruncată într-o fântână
Un blestem, vechi de 1. 700 de ani, scos la lumină () [Corola-journal/Journalistic/67704_a_69029]
-
La finele secolului XIX, românul este smuls din matca sa tradițională și aruncat în vârtejul unui europenism deloc familiar. Șocul modernizării accelerate nu găsește societatea pregătită. Reacțiile individuale de apărare, înduioșătoare sau inadecvate, găsesc un martor sensibil, dispus să le transcrie admirabil. Este I.L.Caragiale. Românul trebuie acum să aleagă între a accepta sau nu soluția integrării în rigorile civilizației apusene. Și, evident, ca întotdeauna când se află în fața unei alternative, optează pentru a treia cale - originală: nu respinge noua realitate
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]