1,221 matches
-
În Desprinderea de țărm (1964), unele titluri mai evocă referențialul dominant în epocă (Constructorul, Șantier naval, Minerii), dar substanța poemelor nu este aceea pe care o sugerează titlurile. Înzestrat cu imaginație, mai curând dionisiac, dar nu fără conștiința efemerității, C. transfigurează realul în sens estetizant. Volumele Clepsidra (1966), Bunavestire (1968), Coline cu demoni (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) cuprind versuri muzicale, mici caligrafii alimentate cu resurse livrești, reverii intelectuale cu unele accente de „neohellenism” (Reversibilitate, Astoria, Arhitectul ș.a.). Fantezia brodează stări senine
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
și sarcasmul, postura egolatră, mirajul, lumina, cu modificările de raporturi dintre ele, „scriu” destinul unui poet ce a debutat grăbit, fără o conștiință scriitoricească sigură, dar s-a restructurat profund după drama autoexilului, detașându-se de contingent în creație și transfigurând poetic evaziunea. SCRIERI: Realismul literaturii fantastice, Craiova, 1975; Imaginația scriitorilor romantici, Craiova, 1978; Alexandru Macedonski și complexul modernității, Craiova, 1984; Tudor Arghezi, poet religios, București, 1999. Ediții: V. Voiculescu, Capul de zimbru, pref. edit., Craiova, 1988; Alexandru Macedonski, Cartea de
BESTELIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
atenția asupra noutății literare, substituirilor alegorice, structurii etc. Romanul mai are și alte două elemente de paratext; pentru traducerea neologismelor, o „scară” a cuvintelor străine (imediat după prefață) și o „scară a cuvintelor ieroglificești tâlcuitoare” (în final). În roman sunt transfigurate evenimente personale și istorice contemporane autorului. De la Heliodor (autorul grec al romanului de aventuri Etiopica), este declarat împrumutată tehnica inversiunii temporale, in medias res, folosită spre a plasa „mijlocul istoriei la început și începutul la mijloc”. Astfel, romanul pătrunde direct
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
norma de conducere a roșiilor. Vor juca unii pe opozanți, alții pe guvernamentali și, daca țara va fi dispusă a vota pentru opoziție, are să cumpere pisica 'n sac și se va deștepta prea târziu că oaia din urnă s-a transfigurat, în Cameră, în lup. A 'ntroduce acest joc pare a fi misiunea "Națiunii". În adevăr, pielea de oaie e blândețea cu care se face opoziție; o blândețe care-a prezidat de-atîtea ori actele din Dealul Mitropoliei și le-a îngăduit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
implicată de stilul indirect liber. Emma se privește în oglindă: Dar zărindu-se în oglindă, rămase uimită de cum arăta. Nu avusese niciodată ochii așa de mari, așa de negri și de adînci. Ceva delicat, care-i învăluia întreaga ființă, o transfigura. Își spunea mereu: Am un amant! Am un amant!" savurînd gîndul acesta ca pe al unei noi pubertăți care i-ar fi venit pe neașteptate. Așadar, avea să cunoască, în sfîrșit, bucuriile dragostei, acea înfrigurare a fericirii în care nu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dintr-un strămoș comun. Aici a luat naștere credința în reîncarnare, înțeleasă ca o transmigrare a sufletului “părintelui” în descendenți . Astfel la popoarele arunta, loritja, kaitish (aborigenii Australiei centrale) sufletul strămoșului originar se regăsea în toți membrii clanului și era transfigurat în obiectul sfânt al totemului - churinga (o bucată de lemn sau de piatră, ovală sau alungită, cu desenul totemului pe ea). Acest obiect se păstra într-un loc special - ertnatulunga și era folosit doar în cazul amenințării ființei însăși a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
facă apel la mijloacele de forță, la instrumentele de constrângere. Puterea soft este puterea care convinge, puterea care influențează pentru că se bazează pe argumente, puterea care se impune prin forța ei internă. Între timp, puterea soft și-a lărgit înțelesul, transfigurându-se în ceea ce numim prestigiu. Care sunt sursele recente de prestigiu ale SUA? Realizările tehnologice în primul rând. Când lucrăm cu computerul, lucrăm cu instrumentul care simbolizează America (nu mai vorbim de rolul computerului în răspândirea limbii engleze). Când ne
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
cu tot mai multă insistență că Cetatea bună, descrisă de filozofie, a existat, într-adevăr, la începutul istoriei și că împrejurarea că acest fapt a ajuns ignorat de cei mai mulți nu este inexplicabilă. Noul pe care el îl propune se va transfigura, devenind astfel ancestral, iar ceea ce părea în primul moment o violentare a naturii omenești va apărea, dimpotrivă, drept o restaurare a acesteia, o repunere a lucrurilor în ordinea autentică, ba chiar o readucere a umanității în proximitatea sa originară cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
trage niște concluzii extraordinare din ipotezele scotiste. în ochii săi, creștinii au suferit realmente odată cu Hristos supliciul Crucii. Astfel încât prezența lor alături de cel care se prezintă ca mielul lui Dumnezeu, țapul ispășitor sacrificat pentru a șterge păcatele lumii, i-a transfigurat în Perfecți incapabili să mai păcătuiască de-atunci încoace. Ei fiind răscumpărați o dată pentru totdeauna, nu mai există nicio rațiune pentru a transforma existența într-o ocazie de răscumpărare. Viața de penitență nu se mai justifică în niciun fel, este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vreme la Anderlecht. Personal, țin mai ales la interpretarea acestei Case - și asta în afara contextului istoric, nu ca în cazul lui Epicur în Grecia, ori al lui Philodem, în golful orașului Neapole - ca o creație filosofică a lu Erasmus, care transfigurează această Casă și Grădina ei în personaj conceptual, figură noumenală, în idee a rațiunii, în loc ideal. Ca să folosesc un cuvânt creat șase ani mai devreme î1516) de Thomas Morus, Erasmus propune o „utopie” - adică un loc imaginar, inexistent, dar util
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
șterge afrontul unui banal adulter, să-și omoare rivala și să-și ucidă propriii copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea morală obișnuită, Diogene o laudă pe vrăjitoarea înrudită cu Circe ca pe o femeie înțeleaptă ce transfigurează trupurile slabe, uzate și obosite ale oamenilor de care se ocupă; prin practica palestrei și a băii cu aburi, aceștia devin indivizi puternici și viguroși. Dacă unii văd în activitățile ei doar cazanele în care-i fierbe pe anumiți oameni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și le pune; în orice caz în faptul că și în felul cum și le pune. Pentru moment mă opresc la ceea ce Mazilu numește „prejudecata fanteziei”. Da, așa e; există în favoarea fanteziei o prejudecată prestigioasă și contagioasă. Toată lumea, cu zâmbet transfigurat de beatitudine, se închină fanteziei. Cine se lasă mai greu e fără apel taxat de îngustime a minții, mai de-a dreptul de prostie. Firește, există asemenea proști și (mărginiți care nu văd nimic dincolo de utilitatea cea mai meschină și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
gropițe. („Cine este iubit - spunea Stendhal - câștigă În frumusețe.” Cum se explică acest lucru? Stendhal a folosit termenul „cristalizare” pentru a arăta cum, sub influența emoției sau a sentimentului erotic, gândirea și imaginația celor doi Îndrăgostiți dobândesc capacitatea de a transfigura, de a idealiza, astfel că În tot ce se prezintă ei descoperă noi perfecțiuni ale ființei iubite.) „Îndrăgostitul, când dragostea-l orbește,/ iubește și cusurul ființei ce-o iubește.” (Molière) Inima ce se aprinde repede se și stinge repede. În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Într-o stare de intensă așteptare, timpul se deformează, natura pare înțesată cu semnale, tensiunea erotică devine halucinatorie, exacerbând starea personajelor lirice. În general, o modificare a raporturilor firești dintre lucruri și fenomene apare în egală măsură ca o percepție transfigurată de sensibilitate și de intensitatea trăirilor, dar și ca efect al unei rostiri intenționat nonconformiste. Plecând din sat, poetul capătă o nouă identitate, aceea de exponent al celor mulți, de înflăcărat luptător pentru „dreptate și armonie” (Gloata, 1934). Modul de
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
o identitate care să garanteze imunitatea lor la determinările pecuniare sau de clasă, în plan social ei trebuiau să se conformeze mercantilismului dominant sau să își asume marginalizarea. Pe acest fundal, marxismul ne apare ca odisee a unui eșec individual transfigurat în vinovăție colectivă. Această culpă traducea neputința de a se fi ridicat la înălțimea imaginii de sine, bazată și ea, din păcate, pe valorile celuilalt 108. Avem de-a face cu fenomenul autovictimizării, în care subiectul își atribuie voluntar condiția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și egală. Venetia dă din cap către mine și Îi răspund și eu, cum pot, dată fiind poziția mea culcată. Preț de cîteva momente, ascultăm toți trei bătaia regulată, ce se aude ușor Înfundat. E așa ciudat. Cum stăm așa, transfigurați de acest sunet - iar copilul habar n-are că noi Îl ascultăm. Ăsta e copilul vostru. Venetia Îi Întîlnește privirea lui Luke. Destul de uimitor, nu? Se apleacă și-i Îndreaptă cravata - și simt o Împunsătură de frustrare. Cum Îndrăznește să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ale prieteniei și iubirii. Cosmosul își acordează sonurile ascultând de impulsul sufletesc al acestui optimist retractil în delicatețea lui. „Aninat între cer și pământ”, poetul, „prieten cu întregul univers”, înalță imnuri unui „nou umanism” („oameni / care vă dăruiți vieții total”), transfigurând fără efort lucrurile întâlnite în jur și celebrând chiar „profeția” planurilor muncitorești. Discul (1972) depășește mimetismul entuziasmelor facile și aduce cristalizarea unor teme precum frenezia expresionistă, muzica izvorâtă din materie, omul care trece prin „porți” („într-o noapte să rup
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
cu care operează G. aici este de inspirație heideggeriană și jungiană, cu unele adaosuri personale: conceptul de proiect (scris „pro-iect” = „aruncarea de sine înainte”) este complinit de epiect („epi-iect” = „aruncare deasupra”) prin care s-ar defini imaginea eminesciană despre trecut, „transfigurat” până la „invenție”. Demersul interpretativ, deși nelipsit de intuiții fertile, este pe alocuri fastidios. SCRIERI: Nesomnul capodoperelor, București, 1977; Structură și mit în proza contemporană. Eseu despre destinul literar al „generației șaizeci”, București, 1982; Steaua din oglinda visului, București, 1983; Mateiu
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
insatisfacția să ia proporțiile unei autentice drame a creației. Se pare că o atare eventualitate nici nu îl ispitește pe autor, care e mult mai atent să-și caute și să-și confecționeze un sistem imagistic personal reliefat decât să transfigureze o gravă problematică a ființei. E adevărat că mijloacele expresive sunt astfel mobilizate, încât par a sugera un mesaj adânc afundat în faldurile criptice ale limbajului. Impresia este însă că acestea au venit în poezie executând disciplinate un ordin de
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Hortensiei Papadat-Bengescu (Vladimir Streinu), dar psihologia eroinelor din Episod, Medalionul sau Caișii în floare, dezvăluind un mecanism al senzualității nesatisfăcute, al neîmplinirilor devastatoare și al defulărilor nezăgăzuite, depășește orice limită a conveniențelor. În Vila Myosotis, imaginarul acaparează realitatea și o transfigurează, dincolo de prezența bolii, într-o poveste de dragoste cu accente dramatice exploatând o stare morbidă constantă, o perspectivă a tragicului permanent conștientizat. În această perioadă, G., sub directa influență a monseniorului Vladimir Ghika, se convertește la creștinism. Intră, totodată, în legătură cu
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
care H. a tipărit-o în exil, romanul L’Agonie sans mort, publicat în 1960 sub pseudonimul Ch. Séverin. Expresie a unei tulburătoare confesiuni, cu accentele puse pe vibrația interioară, pe notația amară, de jurnal, narațiunea atestă refuzul de a transfigura sau de a edulcora realitatea surprinsă pe viu. Abil construită, trama epică se dezvoltă întretăind continuu două planuri: primul este cel social-politic, în care destinul exilatului se risipește în vorbe, în promisiuni de sprijin niciodată acordat, condiția predominantă fiind trăirea
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
fân”, Pleiadele sunt desprinse de poet de pe cer pentru a „sorcovi” cu ele „pe tot românul”, în timp ce Orionul e un „zmeu săltat”. Înscrisă tematic în linia tradiției, lirica din aceste culegeri este de accentuată factură modernă. Materialul de inspirație e transfigurat cu mijloace făurite în atelierele lui Arghezi, Blaga, Pillat, Voiculescu, Maniu, Vinea și ale poeților străini din care R. a tradus: Machado, Seferis, Saint-John Perse, Kavafis și alții. Cele mai substanțiale afinități par a fi cele cu Adrian Maniu și
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
de frământări și de prefaceri spectaculoase, unde își găsește loc mai degrabă efemeritatea gândului, a trăirii decât analiza interioară mai profundă. Poezia închide un monolog pe tema iubirii, a jocului permanent dintre renunțare și speranță, cu fiecare modificare ce poate transfigura teritorii atât de instabile. În cartea următoare, Ca un clopot sună lutul (1974), R. abordează interviul. Dacă aici tema este arta populară, ilustrată prin convorbiri cu maeștri ai genului, următoarele interviuri vor avea ca puncte de reper imagini din viața
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
redenumit ulterior demoniac-expansiv. Opera de artă ar fi produsul unei anume opoziții față de pulsiunile inconștientului amenințând cu instalarea haosului existențial. Creația restabilește o ordine, un echilibru, după cum tensiunea lăuntrică generatoare poate fi mai bine sau mai puțin bine stăpânită și transfigurată în operă. Creația este ostilă oricărei instinctualități sau manipulări utilitare, urmărind doar reconstituirea unității ființei și relevarea unui sens al existenței, printr-o viziune a lumii. R. depășește psihologismul, care i-ar putea fi eventual reproșat într-o primă interpretare
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
compunere logică („încrede-te-n cuvânt”), dar și inspirată („dă din greșeală, prin cărbuni, de-o piatră scumpă”), izvorâtă din inocența permanent rememorată (Rumori interioare), precum ciclurile vieții („revoluția semințelor înaintează insolent prin pământ”). Sfieli franciscane în fața lucrurilor pământului se transfigurează - în cadențe clasice - asemenea unor psalmodieri argheziene închinate zborului („Promit, urmându-mi rădăcina/ pe sub pământ, pinten stingher/ pe unde s-a-ngropat lumina, să șterg tot praful de pe cer”, Copacii frați). Melancolia eului, purtând vagi sugestii eminesciene, pare izvorâtă din
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]