1,894 matches
-
, Ioan Alexandru (16.IX.1886, Brașov - 2.IV.1954, Brașov), poet și gazetar. Bunicul, avocatul Ioan Bran-Pop de Lemeny, fusese revoluționar pașoptist și tribun al românilor transilvăneni, iar tatăl, Nicolae de Lemeny, doctor în drept, studiase la Viena. Mama, Minerva Bran-Lemeny (n. Caravia), provenea dintr-o familie de comercianți brăileni. B.-L. urmează Liceul „Andrei Șaguna” și Liceul german „Honterus” din Brașov, apoi face studii juridice la
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
etnice că și după realismul inspirației și al „zugrăvirii”, după preceptele morale ale autorului. B. fixează unele trăsături caracteristice ale literaturii ardelene, între care preocuparea pentru „ridicarea” poporului a devenit o adevarată religie a păturii culte. Slavici, „părintele” prozei artistice transilvănene, cel ce a orientat-o definitiv spre „realismul popular”, se află în centrul considerației și preocupărilor istoricului literar, care, prea târziu, începuse editarea integrală a operei sale, reușind să scoată doar primul volum, precedat de un amplu studiu introductiv (1958
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
numeroasele cronici și recenzii, cât și în sinteze că Viața literară românească în Ardealul de dupa Unire (1934), La Littérature contemporaine en Roumanie (1936), Die neuere rumänische Literatur Siebenbürgens (1943). Percepea literatura contemporană că pe o nobilă esență emanata de pământul transilvănean, pământ purtat în conștiințe „că un destin, ca un talisman, ca o certitudine primară”, păstrând, în general, liniile trasate de Slavici și Coșbuc, dar în forme moderne, măi rafinate. De o deosebită atenție se bucură opera lui Lucian Blaga, exponent
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
nu numai influențele, dar și deschiderea spre universal a gândirii și scrisului românesc. Culegerile Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire (1937), Antologie română (1938, în colaborare cu Sextil Pușcariu), Poezii patriotice (1938, în colaborare cu I. Chinezu), Din viața satului transilvănean (1942), Mama, copilul și căminul familiar în poezia românească (1943), cursurile ținute ca profesor întregesc o operă care, bazată în bună măsură pe un mod de cercetare derivat din conceptul de geografie literară, relevă o profundă devoțiune față de cauză provinciei
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
Ion Breazu. Corespondență, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj-Napoca, 1995. Antologii: Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, introd. edit., Cluj, 1937; Antologie română, Halle, 1938 (în colaborare cu Sextil Pușcariu); Poezii patriotice, Cluj, 1938 (în colaborare cu Ion Chinezu); Din viața satului transilvănean, Cluj, 1942; Mama, copilul și căminul familiar în poezia românească, Cluj, 1943. Repere bibliografice: B. Munteano, „Edgar Quinet et leș Roumains”, „L’Europe centrale”, 1930, 13; Olimpiu Boitoș, „Edgar Quinet et leș Roumains”, AIN, 1928-1930; Grigore Popa, „Viața literară românească
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
Tribuna”, „Tribuna poporului”. Nepot de soră al lui G. Coșbuc, B. tipărește, în două volume, Muza someșană (1892-1901), care are meritul de a pune în lumină, după colecțiile preponderent lirice ale lui Ioan Micu Moldovanu și Vasile Onișor, epica versificată transilvăneană dintr-o regiune nu prea bogată în acest fel de texte. Câteva balade (Savetcuța, Rusalina, Cetan, Șoimărel, Răzbunarea) sunt piese unice în literatura populară românească; dar cea mai importantă dintre ele este Bogița, culeasă din comuna Telciu, prima variantă transilvăneană
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
transilvăneană dintr-o regiune nu prea bogată în acest fel de texte. Câteva balade (Savetcuța, Rusalina, Cetan, Șoimărel, Răzbunarea) sunt piese unice în literatura populară românească; dar cea mai importantă dintre ele este Bogița, culeasă din comuna Telciu, prima variantă transilvăneană a tipului universal „Lenore”, prelucrată apoi de G. Coșbuc în Blestem de mamă. Cel de al doilea volum al Muzei someșene, cu subtitlul Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
la „Transilvania”, „Gazeta Transilvaniei”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Tribuna” (Arad), „Dreptatea” (Brașov), „Românul” (Arad), „Gând românesc”. A semnat și cu pseudonimele S. Tamba și N. Hurlup. Două sunt în principal laturile scrisului lui B.: evocarea unor luptători pentru drepturile românilor transilvăneni - de la unii celebri, ca G. Barițiu, G. Bogdan-Duică, V. Goldiș și Al. Bogdan până la țărani modești, ca Nicolae Oprea - și cultivarea limbii în cadrul rubricii „Din dicționarul greșelilor noastre de limbă și ortografie”, apărută în revista „Societatea de mâine”. Portretele și
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
comună surprinsă și reliefată de B. în definirea celor despre care scrie fiind dârzenia în apărarea limbii, a tradițiilor și credinței românilor. Cel mai amplu portret, o micromonografie, este conținut de volumul Dr. Alexandru Bogdan (1926), consacrat unui strălucit intelectual transilvănean. În Disprețuiții „ciobani valahi” (1944), este evocat curajosul țăran Nicolae Oprea, care, în timpul a trei călătorii întreprinse la Viena, a apărat, cum s-a priceput, ortodoxia în fața oficialilor habsburgici. În descendența demersului lui Titu Maiorescu din Limba română în jurnalele
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
cu rigoare științifică figuri de oameni de cultură și savanți uitați (Iordache Golescu, G. Barițiu, Gr. Pleșoianu). Monografia dedicată lui Ioan Maiorescu (1912, scrisă în colaborare cu V. Mihăilescu) este până azi una dintre puținele lucrări de prestigiu consacrate cărturarului transilvănean pașoptist. SCRIERI: Iordache Golescu. Viața și scrierile marelui vornic, Vălenii de Munte, 1910; Un capitol din istoria Mănăstirii Neamțului, Vălenii de Munte, 1910; Gheorghe Bariț. Rolul său în cultura națională, Vălenii de Munte, 1911; Corespondența familiei Hurmuzachi cu Gheorghe Bariț
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
Forrea. Laborios și înzestrat pentru activitatea de traducere și prelucrare, B. a contribuit la dezvoltarea gustului pentru citit, la răspândirea unei bune limbi românești, bazată pe tradiția populară. Lucrările sale veneau să umple golul de carte românească resimțit în spațiul transilvănean, pregătind într-o măsură apreciabilă evoluția ulterioară, renașterea literară de la mijlocul secolului, prin cultivarea limbii ca instrument artistic al creării unor opere originale, prin exersarea versificației românești sau prin punerea în circulație a unor motive din literatura universală. În plus
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
anilor, au mai fost desemnați președinți Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Barițiu, Ioan Micu Moldovanu, Alexandru Mocsonyi, Iosif Sterca Șuluțiu, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiș, Iuliu Moldovanu și Nicolae Popoviciu. Asociația a primit între membrii ei, alături de românii transilvăneni, organizați în 1869 pe „despărțăminte”, și reprezentanți ai culturii din Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina. Din 1925 s-a pregătit înființarea unei regionale în Basarabia (comisar general - Onisifor Ghibu), iar în 1927 a luat ființă o regională în Dobrogea. Ca membri
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
Capitolul Prospecțiuni în critica poeziei urmărește, de pildă, cum au fost recenzate versurile lui O. Goga, Emil Isac, Adrian Maniu. Observații fine și precizări prețioase cuprind și „omagiile” aduse lui I. M. Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Vladimir Streinu. B. răsfoiește publicații transilvănene uitate, are unele preferințe regionale exprimate într-o serie de „profiluri clujene”. Eseul Statutul epistemologic al liricului, apărut în volumul colectiv Literatura în actualitate (1971), prezintă concepții moderne asupra actului poetic și a finalității sale. Autorul respinge ca perimat conceptul
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
redactor doar din 1869, iar ca redactor responsabil, din 1870), a scris numeroase articole politice. Membru în Dietă din 1860 până în 1890, președinte al Partidului Național al Românilor, din 1881 până în 1891, a fost unul dintre protagoniștii vieții politice românești transilvănene. Devine, din 1866, membru al Societății Literare Române și, din 1870, face parte din comitetul de conducere al Societății pentru fond de teatru român. Murind la Budapesta, a fost reînhumat, în 1936, în satul natal. Savantul Victor Babeș este fiul
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
redactor-șef la Editura Tipomur din Târgu Mureș. Poetul B., format la școala „Echinoxului” clujean, se înscrie pe traseele lirice ale generației sale și, totodată, într-un plan secund și mai anevoie sesizabil, într-o linie de continuitate a poeziei transilvănene. În Muzeul de iarnă (1986), volumul de debut, B. cultivă o poezie a sensurilor grave, a esențelor, o poezie reflexivă privind condiția omului în lume, impactul acestuia cu o realitate de regulă ostilă. Două din cele trei cicluri ale volumului
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
Gheorghe (1.III.1788, Herța - 12.XI.1869, Iași), poet, dramaturg, prozator și îndrumător cultural. A. este primul dintre cei patru copii ai preotului Lazăr (Leon) Asachi și ai Elenei Asachi (n. Ardeleanu), familia lui având, se pare, o ascendență transilvăneană. Tatăl a desfășurat o bogată carieră ecleziastică, împletită cu misiuni culturale și politice, la Herța, apoi în ținutul Hotinului și la Lvov și, după 1803, la Iași, unde în 1820 ajunge arhimandrit, în urma serviciilor aduse mitropolitului Veniamin Costache. Cleric iluminist
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
se afirma că "în această zi am auzit durerile fraților noștri prin gura culților lor reprezentanți"1836. În deschiderea lucrărilor desfășurate în această zi "s-a proclamat ca președinte al conferinței naționale d. Axentie, care a dat cuvântul delegatului studenților transilvăneni, domnul Hristea"1837. Luând cuvântul, "într-o cuvântare caldă și plină de sentimente", acesta "ne-a descris luptele fraților noștri pentru națiune și limbă și ne-a asigurat că vor lupta neîncetat ca cauza românească să triumfe"1838. În încheierea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cuvântul, "într-o cuvântare caldă și plină de sentimente", acesta "ne-a descris luptele fraților noștri pentru națiune și limbă și ne-a asigurat că vor lupta neîncetat ca cauza românească să triumfe"1838. În încheierea discursului său, reprezentantul studenților transilvăneni "a mulțumit studenților din Iași și București pentru primirea ce le-a făcut, spunând că vor păstra de această călătorie prin patria liberă o neștearsă impresie"1839. Lucrările au continuat cu discursul reprezentantului studenților bucovineni, domnul Grigorcea, "fiul baronului Grigorcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
liste electorale de Cameră, Senat, comune, județ și Camere de Comerț"2992 ar trebui întocmite de către tribunalele Constanța și Tulcea. În martie 1909 apărea în presa constănțeană un articol ce releva faptul că legea nu oferea drept de vot românilor transilvăneni și celor veniți în Dobrogea din Balcani, acest fapt fiind considerat o nedreptate. În acest sens, în articol se preciza că românii veniți în Dobrogea din Macedonia s-au stabilit "mai mult în orașe și dau dovadă de o deosebită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a face cunoștință cu urșii și că, undeva în apropierea lacului Capra din Făgăraș, am asistat la un fenomenal și feeric apus, astrul zilei urma să dispară în speranța unui nou răsărit. În acel peisaj, emoționat, copleșit de splendorile naturii transilvănene, am rostit acel jurământ că, dacă va fi să mor cândva în război, să mor pentru Transilvania - pe pământul Transilvaniei... Dragii mei, Gloria și Andrei Pandrea, vă doresc tot ce poate fi mai bun, începând cu sănătatea și urări de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
scriitoarea sărăciei egale din Sardinia. Cu Zina ajunsesem deci, căutând un cizmar, pe bulevardul cu fântâni, în capul căruia Casa Poporului îți dă iluzia că artera e mult mai scurtă decât în realitate. Pașii sună dur ca într-un burg transilvănean, pe piatra albicioasă peste fosta groapă comună a victimelor ciumei lui Caragea (cea care „sparsă orașul, de să duseră care încotro le-au văzut ochii. Încotro ascultai aceasta să auzia: «păziți la o parte, că vin cioclii cu morții», câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
seama că toată combinația, care i s-a părut foarte ingenioasă, a fost o nerozie. Dacă ar fi fost înțelept, văzând că nu poate vorbi cu Dumescu la bancă, ar fi așteptat liniștit până mâine, ar fi mâncat cu tânărul transilvănean și acuma ar dormi în loc să se zvârcolească zadarnic. Când a intrat în odaie, după ce s-a despărțit de Titu Herdelea, a întîlnit îndată privirea Nadinei din fotografie. S-a înfuriat. Și-a adus aminte că din pricina ei (altă dată ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ezitările eterne care îi răsuceau nervii și-l împiedicau să înfrunte cu siguranță viața. Ca tatăl său, de pildă, sau cel puțin ca Predeleanu. De-abia pe la cinci, când ajunse acasă, își aminti că dăduse întîlnire pentru ora trei tânărului transilvănean. De unde să-l mai ia acuma? Se simțea vinovat că a jignit un om care poate a crezut într-însul. Porunci servitorilor să-l reție, dacă ar reveni, sau barem să-i afle adresa. Se duse apoi la mătușă-sa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vedere al istoriei presei din România originalitatea demersului este asigurată de publicația lunară "Provincia", prima inițiativă privată de înființare a unei reviste româno-maghiare a unor intelectuali români, maghiari, cu susținerea unor oameni de cultură, istorici mai ales, ai comunității sașilor transilvăneni. Partea întâi Marafeturi epice Comisia de împăciuire Tovarășul învățător Dumbrăviceanu mergea o dată pe săptămână la Comisia de împăciuire de la Sfatul raional Lipova unde mama mea era o tânără, pe atunci, secretară și redacta procesele verbale ale ședințelor respectivei Comisii. La
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]