4,862 matches
-
lumea contemporană) și alte grupuri transnaționale ale crimei organizate. Adoptarea dihotomiei legitim-nelegitim este însă riscantă, pentru că nu ne permite să încadrăm teoretic actori precum mișcările de gherilă sau milițiile, ale căror activități, în diverse părți ale globului, au un caracter transnațional. Tabloul actorilor devine și mai complex dacă abandonăm separarea radicală a politicii internaționale de cea internă. Urmând mai vechea strategie de cercetare liberal-pluralistă, statul poate fi privit ca o rețea de agenții (ministere, departamente) care pot intra, fiecare, în rețele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Tabloul actorilor devine și mai complex dacă abandonăm separarea radicală a politicii internaționale de cea internă. Urmând mai vechea strategie de cercetare liberal-pluralistă, statul poate fi privit ca o rețea de agenții (ministere, departamente) care pot intra, fiecare, în rețele transnaționale; același lucru se poate spune despre municipalități sau alte organe regionale și locale. În sectorul neguvernamental, organizațiile dintr-o anumită țară pot stabili relații cu organizațiile internaționale sau chiar cu guverne ale altor state, fără ca guvernul statului de origine să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
globale”, amintit mai sus, reduce mult din semnificația pe care modelele mai pronunțat statocentrice (cum ar fi cele de sorginte realistă) o conferă graniței politică internă - politică internațională. Întrucât în paginile următoare vor fi folosite conceptele actori nestatali și actori transnaționali, este importantă precizarea că, dacă excludem OIG din categoria actorilor nestatali (ceea ce este justificat, dat fiind că ele sunt structuri cu participare exclusiv etatică), între cele două categorii există o omologie aproape perfectă. Astfel, pentru William Wallace și Daphné Josselin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din societatea civilă, din economia de piață sau din impulsuri politice care exclud controlul și conducerea etatice. Acești actori operează ca rețele sau participă în rețele care depășesc granițele a două sau mai multe state - deci se angajează în relații „transnaționale” ce leagă sistemele politice, economiile, societățile. În fine, actorii nestatali acționează în așa fel încât să producă - mai mult sau mai puțin deliberat - consecințe într-unul sau mai multe state, sau în organizațiile internaționale (Josselin și Wallace, 2001, pp. 3-4
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
integrată a devenit o locație a autorității de care statele trebuie să țină cont, sub amenințarea sancțiunilor specifice. Pe de altă parte, în anumite domenii de impact pentru opinia publică internațională, cum ar fi mediul înconjurător, rețelele tematice (issue networks) transnaționale au dobândit influență și prestigiu, au devenit exponente ale unei societăți civile mondiale. Statele nu pot ignora aceste condiționări, atât în ceea ce privește politica internă, cât și comportamentul lor pe arena internațională. „Concurența” între actorii nestatali - în particular, cei transnaționali - și statele-națiuni
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
issue networks) transnaționale au dobândit influență și prestigiu, au devenit exponente ale unei societăți civile mondiale. Statele nu pot ignora aceste condiționări, atât în ceea ce privește politica internă, cât și comportamentul lor pe arena internațională. „Concurența” între actorii nestatali - în particular, cei transnaționali - și statele-națiuni nu trebuie privită în termeni exclusiv conflictuali. Această perspectivă este caracteristică mai degrabă teoriilor statocentrice, care, analizând cazurile de conflict, conchid, invariabil, că influența actorilor nestatali este limitată. Încă de la începutul anilor ’70, Joseph Nye și Robert Keohane
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
caracteristică mai degrabă teoriilor statocentrice, care, analizând cazurile de conflict, conchid, invariabil, că influența actorilor nestatali este limitată. Încă de la începutul anilor ’70, Joseph Nye și Robert Keohane sugerau că întrebările de tipul „Cine câștigă duelurile între state și actorii transnaționali?” sunt insuficiente. Într-o analiză care să țină cont de „politica transnațională”, ca dimensiune a relațiilor internaționale contemporane, este mult mai relevantă studierea negocierilor, coalițiilor și alianțelor formate între actorii transnaționali, precum și între aceștia și segmente ale guvernelor și organizațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că influența actorilor nestatali este limitată. Încă de la începutul anilor ’70, Joseph Nye și Robert Keohane sugerau că întrebările de tipul „Cine câștigă duelurile între state și actorii transnaționali?” sunt insuficiente. Într-o analiză care să țină cont de „politica transnațională”, ca dimensiune a relațiilor internaționale contemporane, este mult mai relevantă studierea negocierilor, coalițiilor și alianțelor formate între actorii transnaționali, precum și între aceștia și segmente ale guvernelor și organizațiilor internaționale interguvernamentale (Nye, Keohane, 1971, p. 723). Tipuri de organizații internaționale Aparent
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de tipul „Cine câștigă duelurile între state și actorii transnaționali?” sunt insuficiente. Într-o analiză care să țină cont de „politica transnațională”, ca dimensiune a relațiilor internaționale contemporane, este mult mai relevantă studierea negocierilor, coalițiilor și alianțelor formate între actorii transnaționali, precum și între aceștia și segmente ale guvernelor și organizațiilor internaționale interguvernamentale (Nye, Keohane, 1971, p. 723). Tipuri de organizații internaționale Aparent neproblematică, separarea între organizațiile internaționale guvernamentale (OIG) și organizațiile internaționale neguvernamentale (OING) este, în fapt, destul de dificilă. Aceasta pentru că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aceștia și segmente ale guvernelor și organizațiilor internaționale interguvernamentale (Nye, Keohane, 1971, p. 723). Tipuri de organizații internaționale Aparent neproblematică, separarea între organizațiile internaționale guvernamentale (OIG) și organizațiile internaționale neguvernamentale (OING) este, în fapt, destul de dificilă. Aceasta pentru că densitatea relațiilor transnaționale din ultimele decenii a creat multiple modele de interacțiune între agenții etatice și entități neguvernamentale, unele dintre ele concretizându-se în forme hibride. În lucrările de relații internaționale, dar și în domeniile conexe, termenul organizații internaționale se folosește adesea ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în cadrul căreia ponderea Marilor Puteri învingătoare în al doilea război mondial este marcată prin statutul lor de membri permanenți, cu drept de veto, ai Consiliului de Securitate. O tendință manifestă, în ultimele decenii, este aceea de a crea adunări parlamentare transnaționale, care să introducă o componentă democratică în funcționarea OIG. Există multiple criterii pe baza cărora se pot enunța tipologii ale OIG, însă ele trebuie tratate întotdeauna cu precauție. Astfel, criteriul sferei geografice conduce la distincția între OIG globale, cum ar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
germane, cu o intensă activitate peste hotare. Tot în categoria OING „mai vechi” intră numeroase structuri sindicale și asociații profesionale internaționale, dar și Comitetul Internațional Olimpic sau alte federații sportive internaționale. Preexistă erei globalizării și unele OING prin intermediul cărora companiile transnaționale desfășoară activități caritabile sau în alte scopuri de interes general, însă fenomenul a sporit în intensitate pe măsură ce - în bună măsură, tot sub efectul acțiunii sectorului neguvernamental - companiile și-au asumat o responsabilitate socială sporită. Termenul organizație internațională neguvernamentală este problematic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
condus la separarea teoretică utilă între OING și OING hibride, există autori care susțin delimitări similare și în cazul în care într-un OING sunt angrenate partide politice (spre exemplu „Internaționalele” doctrinare) sau actori ai pieței (de pildă, o companie transnațională prezentă într-un stat sau într-o regiune a globului se poate angrena într-un OING care să promoveze obiective de mediu sau de sănătate publică). Pe de altă parte, se poate izola cazul special al unor OING ai căror
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al Afacerilor pentru o Dezvoltare Durabilă. Astfel de organizații sunt uneori incluse în categoria „grupurilor de interes corporatiste” (GIC) sau a OING orientate către afaceri (business) („BINGO”). În al treilea rând, ultimele decenii au evidențiat apariția unor forme de agregare transnațională mai puțin instituționalizate, precum comunitățile epistemice sau rețelele de susținere (advocacy), care pot lua sau nu formă organizațională. Rețelele sunt forme de agregare și organizare mai flexibile, caracterizate prin patternuri de comunicare voluntare, reciproce și orizontale. Rețelele reprezintă structuri de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politicii internaționale este - în viziunea unor autori - considerabil. Cele mai prezente în arena publică actuală sunt mișcările antiglobalizare, însă există numeroase alte mișcări care promovează, de regulă, valori și obiective ce țin de schimbarea ordinii mondiale. Atât în cazul rețelelor transnaționale, cât și în cel al mișcărilor sociale globale, se pune problema dacă ele au un grad suficient de omogenitate încât să poată fi tratate drept actori ai vieții internaționale. Contestarea calității lor de actori este o chestiune strict analitică și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este aceea ca, în contextul demersurilor pe plan intern, o ONG să solicite sprijinul unor guverne și ONG din străinătate. Prin contrast, alte ONG pot decide încă din start că ar fi mai eficiente dacă ar lua forma unor organizații transnaționale și, în consecință, își creează secțiuni în mai multe țări. Există și organizații care încep prin a se implica în activități transfrontaliere, abia ulterior deschizându-și secțiuni în străinătate. În fine, unele ONG pot utiliza mecanismele create de organizațiile internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
proces similar se manifestă și la nivel regional, cu precădere în Uniunea Europeană. Pe măsură ce Comisia Europeană sau Parlamentul European și-au sporit competențele în diverse arii tematice, era de așteptat ca ONG (OING) să caute influențarea procesului politic din UE. Corporațiile transnaționale O companie sau corporație transnațională (CTN) este acea companie care deține sucursale sau subsidiar în afara țării de origine (Willets, 2005, p. 429). Această exigență are scopul de a individualiza sfera mai restrânsă a CTN în raport cu multitudinea de companii care intră
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la nivel regional, cu precădere în Uniunea Europeană. Pe măsură ce Comisia Europeană sau Parlamentul European și-au sporit competențele în diverse arii tematice, era de așteptat ca ONG (OING) să caute influențarea procesului politic din UE. Corporațiile transnaționale O companie sau corporație transnațională (CTN) este acea companie care deține sucursale sau subsidiar în afara țării de origine (Willets, 2005, p. 429). Această exigență are scopul de a individualiza sfera mai restrânsă a CTN în raport cu multitudinea de companii care intră în relație cu actori politici
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
2005, p. 429). Această exigență are scopul de a individualiza sfera mai restrânsă a CTN în raport cu multitudinea de companii care intră în relație cu actori politici din străinătate - spre exemplu, o companie care desfășoară activități de import-export poate întreprinde activități transnaționale de lobby pe lângă guverne străine. În cazul CTN însă, caracterul transnațional al activității este definitoriu pentru companie. Se poate recurge și la diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai restrânsă a CTN în raport cu multitudinea de companii care intră în relație cu actori politici din străinătate - spre exemplu, o companie care desfășoară activități de import-export poate întreprinde activități transnaționale de lobby pe lângă guverne străine. În cazul CTN însă, caracterul transnațional al activității este definitoriu pentru companie. Se poate recurge și la diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
transnaționale de lobby pe lângă guverne străine. În cazul CTN însă, caracterul transnațional al activității este definitoriu pentru companie. Se poate recurge și la diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o „diviziune a muncii” intrafirmă extinsă la nivel global (Higgott, Underhill
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o „diviziune a muncii” intrafirmă extinsă la nivel global (Higgott, Underhill, Bieler, 1999, p. 1). Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o „diviziune a muncii” intrafirmă extinsă la nivel global (Higgott, Underhill, Bieler, 1999, p. 1). Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește „transnaționalizarea” activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe multe dintre ele să adopte strategii deliberate de grăbire și accentuare a acestui proces. Corporațiile transnaționale sunt prezențe mai vechi pe scena internațională, dar epoca postbelică a marcat creșterea dramatică atât a numărului de CTN, cât mai ales a ponderii lor în economia mondială. Ultimii ani au reprezentat o etapă specială, în sensul că o serie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al comunicațiilor. Aceste rețele sunt administrate de la sediul din țara de origine - SUA, Japonia, statele vest-europene și, în număr foarte mic, economii emergente, în curs de industrializare rapidă - și cuprind filialele, subcontractanții, clienții și alți actori economici din sfera corporațiilor transnaționale (Held, McGrew, Goldblatt, Perraton, 2004, p. 297). La baza expansiunii CTN se află investițiile externe directe (IED), iar guvernele țărilor-gazdă optează uneori pentru măsuri de limitare sau chiar blocare a intrărilor de investiții (fie pentru a favoriza capitalul intern, fie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]