1,362 matches
-
I. Manea, mai tarziu fiind menționați Marcel Saraș (redactor) și D. Marian (secretar de redacție). Rubrici: „Spiritul cărților”, „Pretexte critice”, „Variațiuni”, „Ecoul cărților și al revistelor”. Spiritul înnoitor, bătăios și contestatar al revistei - reflex al ideilor nonconformiste ale „tinerei generații” - transpare atât din literatura cuprinsă în paginile ei, cât și din articolele de atitudine sau din selecția numelor și a cărților reținute spre recenzare. Publică versuri de factură modernista și avangardista Virgil Gheorghiu, Ștefan Roll, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Emil Botta
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
culturii universale (Gauguin, Rembrandt, Cântecul lui Roland, Sfinx, Columb, Muntele Fuji), versurile echivalând cu „un spectacol de candori, purități și luminișuri, stimulat de o deschidere sufletească largă către viața identificată orfic cu cântecul” (Mihai Cimpoi). Vocația pentru eseu a poetului transpare în paginile din Imaginea în artă, Iarba fiarelor, Tovarășul nostru de drum, Poezia (1964), Cadran solar (1966), Eseuri (1967). Căutarea „cheilor” artei autentice și pătrunderea în „misterul” actului de creație sunt constante ale meditațiilor. Interesante sunt ideile despre importanța elementului
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
nicidecum disprețuită ca semn al unui creștinism elementar, pentru că e un prețios document de credință populară și poate fi interesantă și pentru cercetătorii din domeniul istoriei religiilor. Gillet observă că obiecțiile pe care le-a provocat credulitatea lui Grigorie, așa cum transpare din aceste Dialoguri, sunt cel puțin nejustificate în raport cu aprobarea generală de care se bucură, în schimb, Dialogurile lui Sulpicius Severus, cu mult inferioare celor ale lui Grigorie în ce privește finețea, grația, spontaneitatea. În schimb, trebuie să admirăm capacitatea de adaptare a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Cei aleși dintre cei mulți), volumul Oameni pentru care mi-a bătut inima. Portrete și amintiri (1990) evocă figuri ale trecutului mai îndepărtat sau mai apropiat, precum Miron Costin, Gheorghe Lazăr, George Enescu, prin scurte biografii encomiastice, în care nu transpar nici emoția, nici posibila influență avută asupra autorului. Universitarii Nicolae Titulescu, Tudor Vianu, George Vâlsan și alții, cunoscuți sau audiați de autor, nu au parte de alt tratament. Portretistica lui G. suferă de o anume tonalitate monocordă specifică „bunelor sentimente
GIONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
anotimpurile, fenomenele naturii, viața însăși; totul este suav și limpede, ceea ce nu înseamnă că nu sunt intuite misterele adolescenței amenințate de iminenta pierdere a ingenuității. Deși a publicat puțin, H. se impune ca o poetă matură, versurile ei făcând să transpară ecourile unei experiențe unice, consistente în plan literar. SCRIERI: Cartea dimineții, București, 1939. Repere bibliografice: Zaharia Stancu, Antologia poeților tineri, București, 1934, 109-114; Călinescu, Ist. lit. (1941), 847-848, Ist. lit. (1982), 933; Nicolae Manolescu, Poezia română modernă de la George Bacovia
HAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287403_a_288732]
-
chiar la consolidarea lor. Dimpotrivă, angajarea intelectualilor militanți comuniști, unii În condițiile excepționale ale războiului și rezistenței, este denunțata a posteriori drept parte a unui complot internațional vizând subordonarea intelectualilor și culturilor naționale puterii Kominternului. Funcțiile politice ale câmpului literar transpar În analogiile posibile dintre reconversiile care au avut loc după 1989 sau chiar Inainte În țările care au cunoscut un regim de dictatură comunistă cu cele ale autorilor compromiși sub regimurile fasciste. Discreditarea urmată de abandonarea oricărei luări de poziție
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1937) și Curcubeu peste țară (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români). „Gândirea”, „Gând românesc”, din nou „Revista Fundațiilor Regale” și îndeosebi „Convorbiri literare” îi deschid coloanele. Mobilizat, învățătorul-poet participă la prima fază a celui de-al doilea război mondial, experiență ce transpare în plachetele Cartea stihurilor (1942) și Carte de cruciat (1943). Scrie frecvent la „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Credința” ș.a. După 1944 dispare o vreme din viața literară, pentru a reapărea în 1947 la „Zori noi”. Se pare că ulterior
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
deschis ulterior, așa cum o reliefează articolele Titu Maiorescu de Pompiliu Constantinescu (2/1925) și Orientarea noastră de Mihail Dragomirescu (1/1930). Accentul pus, în spirit maiorescian, pe tradiție, pe ideea de valoare și pe necesitatea unei critici fundamentate filosofic va transpărea începând cu selecția colaboratorilor și a tematicii textelor. R.v. publică, în genere, literatură de bună calitate, aparținând unor autori din diverse generații, cei tineri nefiind deloc neglijați. Astfel, dintre poeți, se disting în primul rând Radu Gyr, căruia îi apar
RITMUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
subtitlu se autodefinește ca „independent”, ziarul are o vădită orientare național-țărănistă, declarată deschis chiar în primul număr, unde se spune: „Milităm în cadrele și în ideologia ortodoxă a Partidului Național Țărănesc”. Această adeziune se manifestă îndeosebi în publicistica social-politică, dar transpare și din conținutul rubricilor culturale. Sub titluri generice care au variat de-a lungul anilor-„Culturale-artistice-literare”, „Sociale-culturale-artistice”, „Literare-artistice-culturale”-, rubricile caută să ofere o informație bogată și să cultive valorile tradiționale, mai cu seamă pe cele transilvănene, fără a cădea în
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
medalioane dedicate unor personalități ale istoriei și culturii românești, începând cu Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, continuând cu cronicarii moldoveni, cu Avram Iancu și Tudor Vladimirescu și încheind cu Andrei Șaguna, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, Mihai Eminescu. Opțiunea tradiționalistă transpare și din pagina intitulată mai întâi „Însemnări culturale, artistice, literare”, apoi „Însemnări, cronici culturale, literare și artistice”, unde se publică sau se reeditează literatură propriu-zisă, comentarii, note și articole diverse. Printre semnatari se numără autori consacrați sau în curs de
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
ca și nuvelele, schițele, pronunțat didacticiste, indică preferința autoarei pentru schemele romanțioase. Descriind mici drame sentimentale, L. trece personajelor poate ceva din ființa ei: tristețe, resemnare, virtute neînțeleasă etc. În însemnările din timpul șederii la Sarajevo, unele rămase în manuscris, transpar emoții mult mai puțin convenționale. SCRIERI: Barbu Cobzariul, Gherla, 1887; Doina, Timișoara, 1905. Repere bibliografice: Suciu, Lit. băn., 130-134; N. Iorga, Încă un nume literar: Emilia Lungu-Puhallo, „Cuget clar”, 1940, 27; Aurel Cosma, Prin Timișoara de altădată, Timișoara, 1977, 103-113
LUNGU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
apariții - Titu Maiorescu, B. Delavrancea, Emil Isac, Lucian Blaga - sunt mai palide. Și Figuri universitare (1967) este o culegere de portrete, inserate pe fond memorialistic, mai pregnante fiind „personajele” G. Bogdan-Duică, C. Rădulescu-Motru, Vasile Bogrea, Victor Papilian, Ștefan Bezdechi. Firesc, transpar și multe lucruri despre autorul amintirilor, despre precocitatea, cumințenia, predispoziția sa spre lectură și meditație, despre propria activitate și relațiile cu cei evocați, componenta autobiografică fiind substanțială. Între acțiunea de popularizare și eseu se situează Medalioane muzicale (1966), pagini cu
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
nicidecum disprețuită ca semn al unui creștinism elementar, deoarece constituie un prețios document de credință populară și poate fi interesantă și pentru cercetătorii din domeniul istoriei religiilor. Gillet observă că obiecțiile pe care le-a provocat credulitatea lui Grigorie, așa cum transpare din aceste Dialoguri, sînt cel puțin nejustificate în raport cu aprobarea generală de care se bucură, în schimb, Dialogurile lui Sulpicius Severus, cu mult inferioare celor ale lui Grigorie în ce privește finețea, grația și spontaneitatea. Trebuie să admirăm însă capacitatea de adaptare a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
puțin pregnant), ancorată într-o aventură solicitantă de asumare a propriei feminități și cea a poziției de scriitor vis-à-vis de cea a cititorului mileniului trei, zis și "un vast cititor" (p. 130), gârbovit și dominat de sentimentul déjà-vu-ului generalizat, ceea ce transpare acum la suprafață, la o lectură la zi a poemelor scriitoarei, nu este idealul, "hipermateriei" (titlul cărții ei de debut din 1980) în sensul spațialității, al volumului și corporalității, ci, curios, al sensibilității, al afectivității, al reacțiilor și impulsurilor, al
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
aceleiași realități exemplare și inalterabile. Un eros estetic și o senzualitate culturală plină de vitalitate străbat evident actul contemplației și gesticulația de creator ale lui Peter Jacobi. După cum, în cea de-a treia secvență a interesului său pentru spațiul fotografiei, transpare o enormă capacitate de admirație și de solidaritate față de existențele ieșite din comun. Mormintele unor mari personalități, Ionescu, Cioran, Fundoianu, sînt repere ale unei adînci meditații și pretextul unor la fel de ample melancolii. La căpătul acestui complicat excurs prin lumea iluziilor
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
facultăților sufletești. Rezultat al muncii artistului, opera conține în sine frumosul, care se distinge prin ordine, proporție, armonie și seninătate - ideal în numele căruia L. a dezavuat naturalismul. Bazată în întregime pe psihologie, estetica sa consideră creația artistică un intermediar prin care transpar profunzimea psihologică a artistului și forța de viață pe care acesta a pus-o în exprimarea a ceea ce ar fi „văzut” în imaginație. Pe aceleași baze psihologiste, el consideră că emoția estetică este o „contagiune nervoasă” între autor și cititor
LEONARDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
a vorbi în public (1972), Eros (1974), dând genului de popularizare o ținută elevată. Preocupările științifice și literare intră, acum, în faza sintezelor. În monografiile Lev N. Tolstoi (1947) și Tudor Vianu (1966), în eseul Poezia, mod de existență (1968), transpare o metodă personală, îndelung elaborată, de investigare a fenomenului literar. O utilă descriere morfologică a dat in Arta suprarealistă (1973), reconfirmare a interesului cu care B. a urmărit, încă din 1940, cu Bruegel, ciudatul, manifestările artistice ieșite din structuri mentale
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
orașului găsește un ecou puternic în formarea conștiinței artistice a lui S., care își retrăiește tinerețea în scris. Formația clasică a memorialistului este evidentă în stilul echilibrat, senin, în decența confesiunii, în așezarea atent cronologică a evenimentelor. Harul de portretist transpare din conturarea figurilor de dascăli, actori, regizori, înfăptuită cu farmec și lirism, dar și cu știința selectării detaliului semnificativ. Rememorarea se încarcă de emoție odată cu relatarea episoadelor dramatice din istoria orașului (cedarea Clujului) și din cea a familiei Stanca. Doar
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
pasiunile zeilor. Și mai evident, hinduismul asimilează fiecare ființă unui angrenaj cosmic în care orice inițiativă personală este exclusă a priori. Din perspectiva acestor religii „anistorice”, răul se află exclusiv în legătură cu voința divină, iar existența lui rămâne un mister care transpare în evenimentele „naturale” ale vieții: bolile, războiul, cutremurele, inundațiile, seceta, foametea, nerodnicia, moartea. Toate acestea primesc o explicație mitologică; omul ajunge să creadă că era absolut necesar ca ele să se producă în momentul respectiv. Creștinismul reprezintă o revoluție în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
verosimil), întrucât ultimul regat are chiar acest titlu: nu latinii sunt cei care stăpânesc lumea acum? Noi însă nu ne vom împăuna nici cu acest nume (V, 30, 3). În ciuda acestei prudențe respectuoase de care am vorbit, Irineu lasă să transpară o anumită simpatie pentru numele TEITAN, „scriind prima silabă cu două vocale, epsilon și iota”. „Dintre toate numele de pe la noi, spune el, acesta e cel mai vrednic de luare aminte” (30, 3). De ce? Irineu prezintă o listă de șase motive
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
narativ cu care drumeții poposiți la Hanu Ancuței deapănă întâmplări trecute. Acum autorul dă la iveală vaste compuneri epice de o factură proprie, foarte originală. Ele reconstituie realist momente din istoria Moldovei, cu oamenii și așezările ei, dar fac să transpară îndărătul lor paralelisme cu basmul, dăruind personajelor și isprăvilor acestora un abur fabulos. Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, poveste amoroasă terminată tragic după o tentativă eșuată de răpire, are loc sub semnul Racului, adică al unei epoci funeste, când
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
pocaanie 3 ai, metanii câte 24 în zi” 207. Asprimea judecății (un preot, dacă se recăsătorea, își periclita cariera: „Preotulŭ de se va însura cu a doa muiare să se delunge din preoție. Iară fără opreală să se priceștuiască”208), transpare și în considerarea celei de-a doua căsătorii drept o „noire” de mâna a doua. Cununia nu se va desfășura în fața Sfintei Sintelor („învățăm de a doa nŭntă, să nu stea înaintea sfântului altariu, când vor veni să se blagoslovească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de moarte, ea m-a căutat”) motivează gesturile testatorilor de a lăsa nevestelor lor - prin testamente pe care Pierre Chanu le-a numit „documente pentru salvarea sufletului sub privirea morții”, deși în diatele românești din Veacul de Mijloc nu prea transpare acea „teologie a sufletului” și preocuparea celui ce se pregătea să treacă „dincolo” pentru locul ce va fi ocupat de sufletul său după Judecata de Apoi - stăpânirea tuturor bunurilor (deși pravila nu-i dădea dreptul, de regulă, decât la o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Înțelese și nici influențate de cei care vin să-l consoleze În aceste momente. Singurul care are putere asupra lui Iov este Dumnezeu, pentru că de la el vin toate. Din nou, Dumnezeu apare ca fiind Încărcat de semnificații arhetipale, În care transpare funcția acelui Supra-Eu colectiv cu rol de cenzură morală. Cazul fiului rătăcitor Motivul fiului rătăcitor, din Noul Testament, reproduce tematica psihologică și morală a revoltei adolescenței. Ea este expresia refuzului supunerii față de autoritate, contestarea originii și a modelului parental, pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tentație amăgitoare”, care ignoră faptul că omul are limite, se confruntă cu situații Închise, dincolo de care nu mai poate Înainta. Orice formă a libertății stă sub semnul complexului lui Icar, al tentației necunoscutului, al dorinței de a risca din care transpare o formă de autodepășire. Din acest motiv, modalitatea de utilizare a libertății se impune În funcție de circumstanțe. „Cât pot fi de liber?” și mai ales, „Cum trebuie să mă port când sunt liber?”. Acestea sunt Întrebări care emerg din conștiința morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]