2,801 matches
-
fără nicio tragere de inimă guvernul de la Berlin s-a conformat dorinței regelui și acum toți cei de aici sunt liniștiți cel puțin În ceea ce privește viitorul apropiat. Din câte am aflat lucrurile s-au petrecut așa: În timpul verii au avut loc tratative cu Disconto-Gesellschaft din Berlin pentru contractarea unui Împrumut de 200 milioane. Aceste tratative nu au dus la niciun rezultat pentru că părțile nu s-au putut Înțelege asupra cursului emisiunilor. Atunci guvernul român s-a adresat băncilor din Paris prin intermediul a
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
și acum toți cei de aici sunt liniștiți cel puțin În ceea ce privește viitorul apropiat. Din câte am aflat lucrurile s-au petrecut așa: În timpul verii au avut loc tratative cu Disconto-Gesellschaft din Berlin pentru contractarea unui Împrumut de 200 milioane. Aceste tratative nu au dus la niciun rezultat pentru că părțile nu s-au putut Înțelege asupra cursului emisiunilor. Atunci guvernul român s-a adresat băncilor din Paris prin intermediul a diferite persoane, dar tot fără succes. Acest lucru a ajuns Însă la urechile
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
emisiunilor. Atunci guvernul român s-a adresat băncilor din Paris prin intermediul a diferite persoane, dar tot fără succes. Acest lucru a ajuns Însă la urechile d-lui Hansemann care acum n-a mai vrut să știe de niciun fel de tratative cu guvernul român și a refuzat categoric orice alte propuneri. La aceasta s-a mai adăugat, așa cum mi-a spus M. S. Regele, Împrejurarea penibilă că răscumpărarea celor 7 milioane bonuri de tezaur românești care se aflau În Anglia a
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
că deja s-au Încheiat acorduri definitive cu Disconto-Gesellschaft În vederea unui avans și a unui Împrumut. Acest din urmă lucru Însă nu este adevărat, din câte mi-a spus regele lucrurile n-au ajuns atât de departe, Încă se desfășoară tratative. Probabil că este vorba doar de o reglementare provizorie a situației și Încheierea unui acord definitiv pentru Împrumut s-a amânat pentru mai târziu. Așa cum trag concluzia din declarațiile colegului meu german, guvernanții de la Berlin contează pe faptul că serviciul
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
fond, cei care aveau la vremea aceea salarii, indemnizații și pensii erau câteva sute de mii de persoane, doar elita socială românească. Măsurile lui Sturdza nu s-au oprit aici. Pentru a acoperi deficitul tezaurului, prim-ministrul a Început imediat tratative cu bancherii din București pe care i-a organizat Într-un sindicat al tuturor băncilor care funcționau În capitală, În bună parte filiale ale băncilor străine, pus sub conducerea Băncii Naționale, care avea 40% din afaceri. Sindicatul s-a constituit
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
114 Ibidem, p. 134. </ref>. Nicolae N. Shebeko a Îndeplinit funcția de ministru plenipotențiar al Rusiei la București În perioada războaielor balcanice , fiind unul dintre cei mai activi reprezentanți ai Marilor Puteri În România. A jucat un rol important În cadrul tratativelor, cel puțin În culise, privitoare la Încheierea Păcii de la București (17/30 iulie 28 iulie/10 august 1913) <ref id="116">116 Ibidem, p. 215. </ref>. După acest moment, diplomatul rus a cerut un concediu, pentru a pleca la Sankt-Petersburg
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
pentru aceasta, văzută ca o „politică sănătoasă” pentru români. Este normal, deci, ca rapoartele consulului francez la București, Boyard, să exprime o mare Îngrijorare. Acestuia i se pare clar că vizita celor doi români s-a făcut și pentru alte tratative decât cele ale jurisdicției consulare sau a datoriilor mănăstirilor Închinate, deoarece pentru aceste probleme nu se impunea o misiune specială <ref id="7"> 7 Boyard c. Moustier, București, 4 februarie 1868, Ministère Affaires Étrangères. Archives Diplomatiques (În continuare, MAE - AD
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
sau cel de la Petersburg, Ion Ghica <ref id="35"> 35 Langenau c. Andrassy, Londra, 18/30 ianuarie 1878, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 42/ 1878, f. 13. </ref>. Era o maximă precauție din partea cabinetului, fapt dovedit, ulterior, de consistența tratativelor pentru recunoașterea titlului de „Alteță Regală”. Din moment ce nu se putea conta pe ajutorul rusesc, din motive binecunoscute, iar când Bismarck menționa permanent că „drumul spre Berlin trece prin Viena”, era evident că Bucureștiul trebuia să țină cont de opinia acesteia
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
vedere mental, marile puteri ar fi permis cu ușurință ca un stat „cu obligații În trecut” să ia acum orice decizie, absolut nestingherit. După cum se cunoaște, vechile practici politice ale deceniilor trecute, depășite moral, s-au aplicat și cu ocazia tratativelor pentru recunoașterea independenței, Încercându-se mereu să ni se impună limite ale manifestării suveranității. O șansă favorabilă pentru noi a fost prefigurarea, la Îndemnul Berlinului, a unei strategice alianțe austro-române. În consecință, Austria se angajează să susțină recunoașterea independenței, o
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
care să consolideze statutul internațional al țării. Între 1866-1877, chiar dacă s-au succedat numeroase guverne, radicale sau moderate, conservatoare sau liberale, problema neatârnării a rămas vie. Diferite au fost doar căile de abordare, cea a „faptului Împlinit” sau aceea a tratativelor politico-diplomatice. Pe acest fundal, apare și problema proclamării regatului, existând câteva momente semnificative, precum cele din 1868, 1870, 1873 și 1878, când s-a Încercat apropierea momentului, eșecul fiind cauzat de fluctuația relațiilor internaționale Într-un sens nefavorabil nouă. Perioada
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Aurel și Eugen Brote, Diamandi Manole și Ioan Slavici, a avut inițiativa editării unui cotidian românesc în Transilvania. Mai întâi, în 1883, ei propun redactorilor de la „Gazeta Transilvaniei” să li se alăture, modificând în consecință și programul politic al ziarului. Tratativele eșuează și se hotărăște înființarea unui periodic nou, a cărui conducere, în calitate de director, o preia I. Slavici. Un rol important, atât în formularea programului politic și cultural, cât și în realizarea lui, a avut, în prima perioadă de apariție a
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
trei căsnicii. Dintre copiii săi, mai cunoscuți au fost Ioan (Iancu) Fănuță, autor de versuri și traducător din Al. Dumas, și maiorul Atanasie Fănuță, o figură memorabilă pentru Constantin Bacalbașa. În 1848 Z.R. este alături de boieri de vază la tratativele purtate cu trimisul sultanului pentru restaurarea vechilor rânduieli. Prin activitatea sa publică el cunoscuse o serie de personalități: Barbu Știrbei, Ioan Câmpineanu sau pe cei din familia banului Barbu Văcărescu, încredințându-i poetului Iancu Văcărescu parte din manuscrisele sale. Personaj
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
ca durata tratatului-bază austro-român și a acordurilor de aderare german și italian să coincidă cu aceea a tratatului Triplei Alianțe. Acordul politic nu a fost niciodată completat cu o convenție militară formală. În 1883 acest aspect nu a făcut obiectul tratativelor, partea austroungară fiind interesată prioritar de neutralitatea României și nu de implicarea celor cinci divizii (infanterie) române Într-un eventual război cu Rusia. Chestiunea eventualei cooperări militare cu armata română a devenit una de interes imediat În iarna lui 1887-1888
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
discutat pur academic tot În iarna lui 1887-1888 - fără implicarea părții române - atunci când premierul italian Francesco Crispi a propus guvernului austro-ungar expedierea unui corp de armată pe frontul de Est, În Galiția, În schimbul unei convenții militare navale (rezultatul concret al tratativelor angajate de partea italiană fiind În cele din urmă aderarea Italiei la tratatul austro-român, la 9 mai 1888, și dezorientarea statului major rus care, În 1892, estima că pe frontul român aveau să fie prezente nu mai puțin de trei
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Îndreptățită a participa la aceste negocieri În baza cooperării dintre cele două armate <ref id="77"> 77 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 227.</ref>. Privită din unghiul de vedere al diplomației țariste, participarea reprezentantului român la tratativele de pace nu era de dorit din motive lesne de sesizat. De aceea, se recomanda Guvernului de la București să se adreseze direct cercurilor politice de la Petersburg, În același sens pronunțându-se și Marele Duce Nicolae, care ținea să afirme În
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
o aserțiune ce se va dovedi nu tocmai exactă. Oricum, pentru a evita orice surprize, Carol I va lua decizia de a Încredința puterea junimiștilor, cunoscuți pentru vederile lor pro-germane, chiar dacă aceștia nu dispuneau de sprijinul politic necesar. Ulterior, Însă, tratativele pentru reînnoirea alianței cu Puterile Centrale vor fi purtate cu acordul liderului conservator, Lascăr Catargiu, ce preluase conducerea Guvernului (noiembrie 1891). De reținut că aceste negocieri nu fuseseră deloc facile, Însuși Regele Carol I exprimându-și serioase rezerve În privința utilității
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Contactele dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului, după anexarea Basarabiei, la 1812, au fost extrem de benefice pentru mișcarea națională a românilor basarabeni. După raptul teritorial, instrumentat În cadrul tratativelor de pace ruso-turce de la București și instituirea sârmei ghimpate, de-a lungul râului Prut, și a supravegherii noii frontiere Între cele două părți ale unui singur Principat al Moldovei, de altă dată, de către cordoanele de cazaci, comunicarea tradițională, bineînțeles, nu
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
vinovați au fost dați pe mâna justiției. Despre atmosfera care domnea În județul Ismail vorbește și faptul că la Începutul anului 1908 În sânul populației moldovenești din raionul Cahul circulau zvonuri conform cărora Între guvernele rus și român se duceau tratative cu privire la schimbul județului Ismail pentru Dobrogea <ref id="54">54 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 8987, f. 1. </ref>. La sfârșitul anului 1908 metodele folosite de guvernatorul Alexei Haruzin În opera sa de anihilare a mișcării naționale a românilor
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
de a fi redus salariile, declanșându-se un fel de pre-grevă, o rezistență pasivă, în care muncitorii refuză să lucreze. În dimineața de 15 noiembrie, muncitorii formează grupuri de discuție cu conducerea întreprinderii, dar autoritățile evită un dialog propriu-zis, refuzând tratativele și expediindu-i arogant pe protestatari. În anumite cazuri, admonestările au fost grobiene, dar emblematice pentru ceea ce avea să urmeze: „Ce, bă, animalelor, nu vreți să lucrați?” sau „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scriitorilor avuți în vedere. Admirația (nu o dată, cu accente encomiastice) față de Iorga pune în lumină o contradicție dramatică a biografiei lui P. Cel care a aderat la politica Legiunii „Arhanghelul Mihail” (a fost delegat de Corneliu Zelea Codreanu să conducă tratativele cu Iuliu Maniu pentru stabilirea unui pact electoral și a și candidat pentru un loc de deputat, desemnat de legionari) a rămas, în plan cultural, un admirator al Occidentului anglo-francez. Chiar și în privința ideilor politice, poziția lui este de-a
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
formule care abia ascund suspiciunea, cu manevre care ambalează tot atâtea inabilități vecine (retoric) cu neputința, își găsește loc o interminabilă sfadă cu privire la protocol, o veritabilă „gramatică” a diplomației, subiect inepuizabil și care a ocupat cea mai mare parte a tratativelor (altfel, misiunea lui M. a fost o nereușită). Izbânda unuia dintre cele două puncte de vedere însemna superioritate (de pildă, acceptarea unei intitulatio: „Marele împărat țar și marele duce Alexei Mihailovici, stăpânitor absolut al întregii Rusii Mari, Mici și Albe
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
alambicată. Urmărind crearea premiselor necesare înfăptuirii unei puternice alianțe antiotomane și consolidării autonomiei Țării Românești, scopuri majore ale programului politic al lui Matei Basarab, el face călătorii - la Viena, la Cracovia, în Transilvania la Gheorghe Rákóczy II, la Belgrad -, duce tratative, încheie alianțe și, fără îndoială, cumpără foarte multe cărți. Sugerând sau poate doar aderând la principiile campaniei culturale desfășurate de Matei Basarab, campanie al cărei ideolog va fi, N. pornește de pe o platformă bine conturată și are obiective precise. Cunoștințele
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
este „întreaga suflare”. Monahul aduce în rugul aprins al rugăciunii jertfa lacrimilor pentru păcatele oamenilor. Fără să fie mișcat, conștient sau nu, de aceste lacrimi ale deznădejdii sau poate compasiunii, nici un diplomat n-ar sufla măcar o vorbă bună în timpul tratativelor de pace. Sfinții trăiesc după principiul cuantic al „non-separabilității”. În soarta nefericită a fiecărui om, sfinții se simt oarecum implicați. În lume, răul se săvârșește mereu prin cotutelă. De aceea, sfinții se socotesc responsabili pentru păcatele tuturor. Omenește vorbind, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Omul rănit vorbea limba pe care o auzise copilul adormit în mijlocul munților Caucaz, în noaptea cea mai adâncă a vieții mele. Cel căruia trebuia să-i asigur supraviețuirea și să-i traduc cuvintele știa că moartea sa ar fi simplificat tratativele. Mi-a spus-o cu un zâmbet imperceptibil, în timp ce-i făceam o nouă injecție: „Mă simt ca un bătrân ultra-bogat, a cărui rezistență îi aduce la disperare pe moștenitori...“ Era una dintre frazele pe care am omis să le traduc
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
consumului de droguri” (culegerea de date) • Designul proiectului-pilot „Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri” • Asimilarea proiectului de către responsabilii centrelor-sursă (prin organizarea de întâlniri, vizite la centru, difuzarea de materiale anexe) • Editarea fișelor pentru cererea de tratament • Începerea tratativelor în vederea constituirii unui punct de documentare cu privire la droguri (locație, echipament informatic, surse bibliografice) 4. Iulie-decembrie 2003: • Începerea proiectului-pilot „Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri” • Analiza datelor rezultate din proiectul-pilot „Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri” • Redactarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]