5,381 matches
-
generează ceea ce E. Morin numește „complexul pierderii identității, mai exact, „traumatismul morții”. Aceasta reprezintă, În planul conștiinței morale, o dezînvestire axiologică a Persoanei. Este semnificativ faptul că putem face o analogie interesantă Între „traumatismul morții”, menționat de E. Morin, și „traumatismul nașterii”, despre care a vorbit O. Ranck. Ambele teme aparțin, În egală măsură, și psihologiei morale. Trebuie să acceptăm ideea că eu nu trăiesc nici nașterea și nici moartea mea ca evenimente ale prezentului. În momentul În care Eul meu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
următorul catren: Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-i spună adâncul tâlc al spumii; Ce rost avu venirea? Și-acum ce rost plecarea? Acest dublu traumatism psihomoral al persoanei, cu care Începe și cu care se termină viața, compensat prin dubla natură a persoanei umane, reprezentată prin trupul carnal material și perisabil, și sufletul imaterial și neperisabil. Ideea de dublu, deși o realitate incontestabilă, a generat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
eliberare a sufletului din Închisoarea trupului, despre care vorbea Socrate (Platon, E. Rohdeă. Mitul vieții de dincolo face ca, prin sufletul nemuritor, persoana să devină o „ființă destinată eternității” (D. Stăniloaeă. În felul acesta, miturile escatologice vin să anuleze, compensator traumatismul psihomoral al morții. Miturile escatologice compensează traumatismul morții dar nu explică moartea și nici nu Îi fixează un anumit loc În contextul existenței. Această explicație Încearcă să o dea filosofia. Pentru G. Marcel, „moartea nu este o temă de speculație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care vorbea Socrate (Platon, E. Rohdeă. Mitul vieții de dincolo face ca, prin sufletul nemuritor, persoana să devină o „ființă destinată eternității” (D. Stăniloaeă. În felul acesta, miturile escatologice vin să anuleze, compensator traumatismul psihomoral al morții. Miturile escatologice compensează traumatismul morții dar nu explică moartea și nici nu Îi fixează un anumit loc În contextul existenței. Această explicație Încearcă să o dea filosofia. Pentru G. Marcel, „moartea nu este o temă de speculație[...], ci un moment decisiv al existenței”. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoana caută să-și justifice faptul că trebuie să moară și să accepte acest aspect ca pe o necesitate. Împăcarea cu soarta cuprinde În sine speranța unei alte perspective pentru individ, dincolo de moarte. Această presupunere atenuează frica de moarte, ca traumatism psihomoral. Dorința de a muri este Însă o opțiune, un act de decizie premeditat, pe care persoana Îl pregătește. Prin această hotărâre, individul se ridică deasupra propriului său destin. Hotărându-și singur termenul propriei morți, care apare ca un act
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Însă o opțiune, un act de decizie premeditat, pe care persoana Îl pregătește. Prin această hotărâre, individul se ridică deasupra propriului său destin. Hotărându-și singur termenul propriei morți, care apare ca un act de voință ce Înlocuiește, prin curaj, traumatismul morții, individul atribuie morții o semnificație de trecere. Asemenea situații sunt dictate, În primul rând, din considerente de ordin moral, care Înving teama de moarte. Sunt cunoscute numeroase asemenea situații (C. Tacitus, Histories și Anales, Tuidides, Războiul peloponeziac, Virgiliu, Eneida
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de a gândi În medicină. Cei care Își asumă răspunderea față de bolnavul incurabil sau față de muribunzi o fac, chiar dacă nu recunosc acest lucru, În primul rând din considerente morale. Ei vor să le redea viața. Nereușind, Încearcă atunci să atenueze traumatismul morții. În cazul acesta, consolarea devine practică psihoterapeutică specială ( E. Kübler-Rossă. Oricare ar fi formele de evitare a morții, fizice sau sufletești, medicale sau morale, acestea ascund În interiorul lor, dincolo de practicile utilizate, refuzul morții și frica de moarte. Dar prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
facem de batjocură, să ne discute satul...”. Nu a crescut într-un mediu violent și nici nu a fost abuzată în copilărie. În jurul vârstei de doisprezece ani are un accident de mașină soldat cu două coaste rupte și cu unele traumatisme în zona toracală și a bazinului. Consecința cea mai gravă a acestui accident cu repercusiuni în planul sănătății și al relației conjugale va fi descoperită mai târziu, după căsătoria deținutei: M-a lovit o mașină, mi-am rupt două coaste
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
include perturbări de conștiință și halucinații vizuale, tactile sau auditive („delirium tremens” sau DTs). Când apare deliriumul prin abstinență de alcool, este posibil să fie prezentă o condiție medicală generală relevantă clinic precum insuficiența hepatică, pneumonie, sângerare gastrointestinală, sechele de traumatism cranio-cerebral, hipoglicemie, un dezechilibru hidroelectrolitic sau status post-operator - DSM IV, 2000, p. 178). Chiar dacă Freud a descris teoria tridimensională a personalității în anii ’20, abia în 1951 Merton Gill a aplicat-o în terapia de susținere. Unele studii (Werner, 1986
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
afecțiuni pentru care acest gen de recuperare medicală este specifică și absolut necesară. Astfel, kinetoterapia ajută la tratarea afecțiunilor aparatului locomotor (ortopedice și posttraumatice), afecțiunilor reumatice (spondilită, poliartrită reumatoidă, artrită, reumatisme degenerative, reumatismul țesutului moale), afecțiunilor neurologice (accidente vasculare cerebrale, traumatisme ale coloanei vertebrale, boli degenerative și inflamatorii ale sistemului nervos, sindroame neurologice), afecțiunilor aparatului cardiovascular, aparatului respirator, afecțiunilor neuropsihice, metabolice (obezitatea), maladiilor congenitale (distrofia neuromusculară, luxația congenitală de șold, tetraplegia, sindromul Down) etc. Reabilitarea - ca formă modernă de asistență medico-socială
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
consecutiv inflamației unui ganglion limfatic; g) mamar, care complică o infecție a glandei mamare; h) septicemic, de origine hematogenă, complicând o septicemie; i) steril, al cărui conținut, după cultură, nu duce la constatarea prezenței microorganismelor; j) traumatic, provocat de un traumatism. ABDUCȚIE (< lat. abductio, -nis, de la ab - îndepărtat de, ductio, -onis - ducere, și ducere - a duce, a purta; cf. fr. abduction, engl. abduction) - Mișcarea de îndepărtare a unui membru sau a unui segment anatomic de linia mediană a corpului; opusă adducției
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
gr. amnesia - uitare, a - fără, mnesis - memorie și mnasthai - a-și aminti; engl. amnesia) - Tulburare psihică exprimată prin pierderea parțială sau totală a memoriei determinată de disfuncții ale activității nervoase superioare. Ea însoțește numeroase afecțiuni sau se instalează după un traumatism fizic sau psihic (Rusu, 1983). Ca forme de manifestare se întâlnesc: a) amnezia anterogradă - subiectul uită faptele trăite după evenimentul cauzator de boală; b) amnezia electivă - subiectul uită un fapt sau un eveniment izolat; c) amnezia lacunară - subiectul uită evenimentele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
partea în care este rotit occiputul. În leziunea nervilor periferici - plexul brahial -, membrul superior atârnă inert pe lângă corp, umărul este mai coborât; în paralizia radială, mâna ia atitudine de „gât de lebădă”; în sindromul Aran-Duchenne - mâna simiană, cu grifă. În traumatismele vertebro-medulare cervicale - la nivel C2 -, mâinile sunt flectate deasupra capului; la nivel C6 - pacientul este în poziție supină cu membrele superioare flectate peste piept și degetele semiflectate. În meningite, bolnavul stă pe o parte, în „cocoș de pușcă” (Constantinovici, Adam
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
o coloană cilindrică de țesut nervos, învelită și protejată de meninge, care se întinde de la foramen magnum până la nivelul vertebrei a doua lombare, prezentând o umflătură cervicală și una lombară). Coloana vertebrală și conținutul ei pot fi supuse unor variate traumatisme prin factori fizici (căderi de la înălțime, accidente rutiere etc.) sau unor traumatisme directe (fracturile de coloană care pot interesa regiunea dorso-lombară sau cervicală, rezultând din mișcarea de hiperflexiune de la nivelul coloanei). Leziunile vertebrale pot produce contuzii, compresiuni sau secționări ale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se întinde de la foramen magnum până la nivelul vertebrei a doua lombare, prezentând o umflătură cervicală și una lombară). Coloana vertebrală și conținutul ei pot fi supuse unor variate traumatisme prin factori fizici (căderi de la înălțime, accidente rutiere etc.) sau unor traumatisme directe (fracturile de coloană care pot interesa regiunea dorso-lombară sau cervicală, rezultând din mișcarea de hiperflexiune de la nivelul coloanei). Leziunile vertebrale pot produce contuzii, compresiuni sau secționări ale măduvei spinării și ale rădăcinilor sale. Contuziile sau compresiunile sunt, până la un
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
condițiile în care simptomele se prelungesc, apare sindromul postcomoție, situație în care lezările structurale ale encefalului nu trebuie să fie constituite. Se recomandă un examen computer tomograf pentru a confirma sau infirma suspiciunea (Martin, 2005). Comoție cerebrală - tulburare consecutivă unui traumatism craniocerebral, caracterizată prin pierderea cunoștinței și a tulburărilor vegetative. Semnele clinice sunt intense imediat după traumatism, scăzând treptat în intensitate (Rusu, 1983). COMPARAȚIE (< lat. comparatio, -onis, cf. it. comparazione) - Operație logică prin care se raportează două sau mai multe obiecte
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nu trebuie să fie constituite. Se recomandă un examen computer tomograf pentru a confirma sau infirma suspiciunea (Martin, 2005). Comoție cerebrală - tulburare consecutivă unui traumatism craniocerebral, caracterizată prin pierderea cunoștinței și a tulburărilor vegetative. Semnele clinice sunt intense imediat după traumatism, scăzând treptat în intensitate (Rusu, 1983). COMPARAȚIE (< lat. comparatio, -onis, cf. it. comparazione) - Operație logică prin care se raportează două sau mai multe obiecte, mulțimi, sisteme sau comportamente pentru a determina asemănările și deosebirile pe plan calitativ și cantitativ sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vârsta de 8-9 ani, fără a necesita un tratament logopedic strict. DISLOCAȚIE (< fr. dislocation) - Deplasarea din poziție normală a oaselor de la nivelul unei articulații, fapt ce determină ca suprafețele articulare să nu mai fie în contact. Poate fi rezultatul unui traumatism sau poate avea cauze congenitale. DISMETRIE (< fr. dysmétrie, cf. gr. dys - dificil, metron - măsură) - Tulburare privitoare la executarea rapidă și cu amplitudine a mișcărilor comandate. Este consecința unor leziuni la nivelul căilor și centrilor din zona cerebelului (Rusu, 1983). DISPLAZIE
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
influența benefică a factorului educațional. Factorii care generează encefalopatiile infantile pot acționa malefic asupra creierului copilului fie în perioada intrauterină, fie în timpul nașterii, fie după naștere. Agenții patogeni care pot genera encefalopatiile infantile în perioada prenatală sunt: infecțiile virotice materne; traumatismele abdominale ale mamei; incompatibilitatea factorului Rh; intoxicațiile cronice; tulburările circulatorii cerebrale ale embrionului; diverse boli endocrino-metabolice ale mamei; boli carențiale ale mamei. Factorii neonatali sunt: nașteri dificile sau cu travaliu prelungit; anomalii ale cordonului ombilical; utilizarea necorespunzătoare a instrumentarului medical
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
embrionului; diverse boli endocrino-metabolice ale mamei; boli carențiale ale mamei. Factorii neonatali sunt: nașteri dificile sau cu travaliu prelungit; anomalii ale cordonului ombilical; utilizarea necorespunzătoare a instrumentarului medical; afecțiuni ale placentei etc. Factorii postnatali mai frecvenți sunt: procesele infecțioase meningiene; traumatismele cranio-cerebrale; tumorile cerebrale; afecțiunile vasculare cerebrale; intoxicații acute sau cronice cu diverse substanțe chimice care afectează substanța nervoasă etc. (Așgian, Gașpar, 1993). ENGRAMĂ (< fr. engramme, cf. germ. Engramme) - Urmă lăsată de activitatea unui excitant asupra sistemului nervos central. Mișcările sunt
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
profund ce poate dura câteva ore. La revenire, bolnavul are cefalee, se plânge de dureri musculare, dar nu-și amintește nimic din cele petrecute. Epilepsia localizată (criza jacksoniană) apare ca un simptom de localizare corticală (zona motoare), în tumorile cerebrale, traumatisme craniene, meningite localizate, encefalite localizate sau accident vascular cerebral limitat. În epilepsia localizată, convulsiile cuprind segmente de membru sau grupe musculare corespunzătoare localizării procesului morbid de-a lungul frontalei ascendente; nu se însoțește de pierderea cunoștinței. EREDITATE (< fr. hérédité, cf.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prezintă pacientul. FISTULĂ (< fr. fistule, cf. lat. fistula) - Orificiu sau conduct format accidental sau operator care comunică cu o glandă, cu o cavitate naturală sau patologică, prin care se drenează secrețiile acestora. De regulă, fistulele sunt determinate de infecții sau traumatisme. Unele fistule rezultă din procesele maligne sau ulcerative, sau pot apărea ca o complicație postoperatorie. FIXARE (de la fixa < fr. fixer) - Posibilitatea de a utiliza un act motor prin care să se poată imobiliza un segment sau întregul corp într-o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
poziție; operație prin care se stopează descompunerea țesuturilor, aducerea unui corp într-o stare din care nu se mai poate schimba. FLEBITĂ (< fr. phlébite, cf. gr. phleps - venă) - Infecție la nivelul vaselor sanguine (mai ales la nivelul venelor) datorată unui traumatism sau produsă prin stază circulatorie, consecința unei imobilizări, manifestată prin alterarea peretelui și formarea de trombus. Termenul mai corect este tromboflebită, întrucât în timpul procesului de coagulare se formează trombus care, prin migrare, poate determina embolii. Ca sechelă a tromboflebitelor întâlnim
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
afecțiuni specifice unor perioade de vârstă. Nou-născuții pot prezenta numeroase malformații congenitale cum ar fi: luxații congenitale, malformații ale unuia sau mai multor segmente, hipertrofii sau hipotrofii scheletice, tulburări în segmentare și diferențiere de tipul sinartrozelor, sindactiliilor, spina bifida etc. Traumatismele obstetricale se pot solda cu fracturi dintre cele mai diverse, în prim-plan rămânând fracturile de claviculă, femur și humerus. Copilăria este însoțită de un lanț de afecțiuni caracteristice cum ar fi: rahitismul, apofizitele, epifizitele și osteocondritele, dar și unele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de afecțiuni caracteristice cum ar fi: rahitismul, apofizitele, epifizitele și osteocondritele, dar și unele boli infecțioase. Pubertatea este etapa de creștere care favorizează apariția bolilor infecțioase, dar și o serie de tulburări endocrine. Tinerețea și maturitatea constituie etape în care traumatismele, fracturile produse prin accidente de muncă sau de circulație ocupă un loc important. La bătrâni, scheletul pierde o mare cantitate de săruri minerale, instalâdu-se osteoporoza senilă. Aceste date vor fi trecute, pentru fiecare etapă din viața unui pacient, în funcție de caracteristicile
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]