85,443 matches
-
Încearcă să schimbe hotărârea luată de marii preoți, fără succes Însă. Radames, acuzat de trădarea patriei, a faraonului și a zeilor, așteaptă Înfiorătoarea decizie a preoților: va fi Îngropat de viu. Într-un mormânt sub templul lui Fta, el așteaptă trecerea spre altă lume. Nu este singur, deoarece Aida se strecurase În subteran, pentru a-și afla sfârșitul Împreună cu el. Măcar În moarte, iubirea celor doi Își găsește Împlinirea. Amneris, aplecată peste mormânt, Îi plânge pe cei doi Îndrăgostiți și șoptește
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
firii umane, În scrisoarea sa pastorală oferă sfaturi duhovnicilor cum să judece păcatele oamenilor și ce epitimii să dea pentru ispășirea lor, ca doctoria duhovnicească să vindece sufletele de păcate (can. 1). Păcatele mari, cum sunt: idolatria, erezia, apostazia și trecerea la iudaism, cer pocăință viața Întreagă. Cei vinovați de astfel de păcate numai pe patul morții se vor Împărtăși de „Tainele sfințeniei”. „Față de cei căzuți de la credință prin constrângere, se recomandă blândețe (can. 2). Cei ce de bunăvoie Își mărturisesc
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
bunăvoie Își mărturisesc păcatele și dau semn de Îndreptare, vor primi canoane mai blânde, iar cei ce sunt descoperiți În răutate, primesc epitimii aspre: pentru desfrânare 9 ani; pentru adulter și pentru celelalte nelegiuiri mai grave timpul penitenței și al trecerii prin cele patru trepte se va dubla (can. 4). Uciderea cu voia se canonisește cu câte 9 ani În fiecare treaptă de penitență. Când pocăința e intensă, În fiecare treaptă anii se pot reduce la 8, 7, 6, 5. Aceeași
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
nu va avea ca prim scop crearea lumii, ci ordonarea ei; în același timp, verbalizarea lumii, incursiunile teoretice, declarațiile despre roman sunt mult mai prezente decât romanul în sine. Spațiul literar spaniol dispune de asemenea de lucrări teoretice care abordează trecerea de la literatura tradițională la cea în care experimentul și accentul pus pe strategia narativă devin tematica centrală a romanului. Criticul J.M. Marfinez consideră că volumul lui Jose Maria Castellet, La hora del lector, ca și cel al romancierului Juan Goytisolo
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
un sens diferit, pentru a deosebi biserica ortodoxă de feluritele grupuri și grupulețe de eretici. Creștinismul veacului al II-lea nu este monolitic ca structură, ca Învățătură și ca liturgie. Deosebirile erau uneori foarte mari, ele reducându-se treptat, odată cu trecerea vremii: ex. sărbătoarea Paștilor, atât În ceea ce privește data celebrării, cât și conținutul său teologic. Felul În care era prezentată o erezie sau o schismă În antichitate era simplu și linear: Tatăl l-a trimis pe Fiul, pe Cristos, care a propovăduit
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
prin amăgire, prin neștiință și prin aplicare (dispoziție) sufletească. Primele trei feluri îl aduc pe om ușor la recunoașterea păcatului și la pocăință. Dar cel ce păcătuiește din aplecarea sufletească și nu vine la pocăință nici în urma experienței, nici cu trecerea vremii, va avea parte de chinuri în chip sigur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Întrebări, nedumeriri și răspunsuri”, răspunsul 5, în „Filocalia...”, vol. II, pp. 207-208. footnote>. Lecturând scrierile patristice, se poate constata că, atât păcatele ușoare, pe care le săvârșește
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ceasul când își cumpără altul, poate chiar mai frumos în loc? Și totuși meseria are un farmec aparte, e o tradiție a generațiilor de care nici doamna, ca nici toți ceilalți ceasornicari, nu se pot desprinde. E frumusețea observării timpului și trecerii lui, a întregii lui ființe ce devine parte a muncii ceasornicarului. Și mai mult, e pasiunea meșteșugului muncit. Un meșteșug despre care ceasornicarii, ar putea spune, întocmai lui Arghezi,că e cel mai inefabil și mai mincinos". Inefabil prin natura
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
neant o indefinibilă mulțime de șoapte ininteligibile, cu densități aleatorii și fără articulații (accente). Așadar, într-un timp gol și acardinal, OS se disipează instantaneu în nimic, ca neansonie. Pentru conștiința tresărită astfel, neansonia este viziunea (inefabila urmă a) unei treceri virtuale. Mentalul vizionar se comportă ludic (spontan) și inocent (liber de responsabilitatea proprie conștiinței, aducător-dătătoare de sens). Din perspectivă rațională, imaginea viziunii pare ca o rețea împrăștiată (fără noduri și sens), ceea ce, pe plan emoțional, ar corespunde unui fior indefinit
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
efectivare sonoră (actul). Acum-ul fiecăruia este perfect sincron, în perechea a două clipe succesive, de anterioritate-actualitate. În această sincronie sintagmatizată, clipa anteriorității sau așteptării, asociată temporal cu aceea a incipitului sau atacului/articulării sonore, se constituie ca moment-punte, de trecere în stadiul următor. Printr-o a treia analogie, modalizarea din asincronie în sincronie corespunde aspectului de acordaj intonațional și/sau instrumental. Într-o sală de concerte ne este familiar să asistăm involuntar la acordaj, a cărui sonoritate este cu atât
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
sa. De aceea timpul mitic este și rămâne etern ascuns (inevident formal), ca esență de ordin transcendent. Arătam în capitolul anterior cum, în finalitatea sa, OS diminuează în propria-i tăcere, spunând că, odată cu aceasta se instituie un moment de trecere către un nou stadiu de înfățișare/percepere a ei, moment trăit ca stare de așteptare. În tensiunea acestei așteptări, conștiința se activează în mod reflexiv, încercând să recupereze OS ca valoare de sens. „Gongul” așteptat va bate astfel nu doar
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
discursivă, indiferent de natura (imagistică, sonoră etc. a) materialității limbajului. footnote>. Între diferitele naturi ale limbajului, cel verbal este întru totul adecvat relevării funcției de expresivitate a sensului (diferind de aceea de utilitate, pentru care limbajele semnalizatoare sunt optime). Astfel, trecerea OS prin verbalizare ține de un proces inițiatic, al recuperării din tăcere în rostirea cu sens, calificând percepția conștiinței ca auzire înțelegătoare sau înțelegere. Atingem aici stadiul maxim (al cincilea) al interpretării, căci nu opera se prezintă nemijlocit verbal ci
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
poate fi decât la timpul prezent și pentru totdeauna, într-un proces de completitudine (împlinire/cuprindere a sineluiîntru sine). Înțelesul însă este limitat și variabil, fiind relativ momentului, locului și persoanelor relaționate în/prin comunicare. footnote>. ● Sub aspect nominal, procesul trecerii din tăcere în verbalizare, ca de la nimic la valoare, respectiv la stadiul decriptării sensului, îl identificăm drept moment inițiatic, propriu unui timp eonic (generator, promotor). În raport cu acesta, OS este însemnată ca temă, respectiv ca suport axiologic. Din perspectiva spațialității temporale
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 35, PSB, vol. 30, p. 335. footnote>. În apa baptismală este înecată viața păcătoasă a omului În Exodul mântuirii creștine prin Taina Botezului și a Euharistiei, trecerea Mării Roșii, în care urmăritorii - slujitorii lui Faraon sunt înecați, preînchipuie sau simbolizează botezul, firea apei prin toiagul cel călăuzitor al credinței și prin harul luminos făcându-se „dătătoare de viață celor ce caută scăparea în ea”<footnote Sf. Grigorie
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 47. footnote>. Sfântul Ambrozie, referindu-se la aceeași idee și același simbolism, precizează: „în acea trecere a evreilor (prin Marea Roșie), în care egiptenii au pierit, iar evreii au scăpat, a fost anticipată încă de pe atunci închipuirea Sfântului Botez. Căci, ce altceva învățăm zilnic în această taină, decât că vina este luată de ape și că greșeala
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Ea învăluie numai exteriorul omului, nu și interiorul lui, cuprinde numai partea sensibilă din om, dar nu se atinge de chipul dumnezeiesc din el. E drept că trupul se destramă pe încetul, dar nu se nimicește, căci nimicirea e tocmai trecerea în neexistență, câtă vreme destrămarea e numai o împrăștiere, respectiv, o reîntoarcere a trupului la stihiile pământene din care fusese luat. Iar ceea ce se află în această stare, nu se pierde, cu toate că așa ceva trece dincolo de înțelegerea noastră simțuală”<footnote Sf.
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
PSB, vol. 29, pp. 63-64. footnote>. „Dar mulți din cei ce au primit botezul tainic, nesocotind învățăturile Legii, au amestecat aluatul vechi al păcatului cu viața de după botez și poartă prin faptele lor oastea egipteană cu ei vie și după trecerea prin apă. Căci cel ce s-a îmbogățit prin răpire sau nedreptate, ori a câștigat vreun pământ oarecare prin jurământ mincinos, sau trăiește cu vreo femeie în preacurvie, sau cutează să facă orice altceva din cele ce le făcea înainte de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
factură vizigotă, creștino-gregoriană, precum și din muzica evreilor spanioli. O altă sursă majoră de influențe muzicale a constituit-o în sec. X migrarea comunității evreiești din Babilon către Al-Andalus. Această structurii fenomenului muzical din Spania musulmană a fost extrem de mare. Odată cu trecerea timpului, în muzica arabă din Al-Andalus se produce o îndepărtare, o diluție a legăturilor muzicale cu Orientul originar. Se modifică - deși destul de greu - parametrii fundamentali ai structurii muzicii venite din Orient. Influențele artei muzicale gregoriene duc la dispariția micro-intervalelor, ajungându
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
citesc o carte (care Îmi place) și modul În care analizez literar o operă. Încerc să fiu cât mai puțin analitic și cât mai puțin critic În timpul lecturii pentru a putea crede iluzia creată de autor. Devine din ce În ce mai greu cu trecerea anilor, mai ales pentru aceia dintre noi care construim o carieră În științele exacte unde cel mai important este simțul obiectiv al realității. Ștefania DUMBRAVĂ absolventă „Băncilă”, fostă olimpică la Istoria Artei Cronica unei morți anunțate, sau de la cât avem
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
acest scop, este amintită și exprimarea lui Arturo Toscanini, citat de Heinrich Neuhaus cu aforismul: „tradizione e tradimento” (tradiția e trădare). Desigur suntem încă departe de concepția exprimată de Gisèle Brelet, care afirmă că « ființa muzicii este însuși actul realizării, trecerea neîncetată de la posibil la act»<footnote Gisèle Brelet L’Interprétation créatrice, PUF, Paris,1951, p 6 footnote>, partitura rămânând astfel în stadiul de virtualitate căci „orice interpretare e o revizuire” integrală și fundamentală a ideii, deoarece „compozitorul nu știe cu
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
L.v. Beethoven, Sonata în do minor op 13, Pathétique p. a II-a a) Ed. I. Moscheles (original!) b) propunerea lui R. Westphal În tema Finalului Sonatei în Sib major K. 333 de Mozart, legato-ul original, pe optimile de trecere din măsura a 4-a) (ex.2a, mai jos, arată intenția explicită de a lega cele două semi-fraze identice între ele într-o perioadă supraordonată unitară de 8 măsuri, în timp ce în ediția Litolff (și multe altele la fel), prin modificarea
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
improvizației atunci când nu sunt compuse integral de autor. Uneori sunt recomandate, după anumite opinii de autoritate, și completări necesare ale unor pasaje doar schițate prin punctele extreme (v. Paul Badura-Skoda - Mozart-Interpretation), sau așa- numitele „Introduceri” - mici improvizații melismatice, ce realizează trecerea de la o fermată pe o armonie de Dominantă (de regulă) spre continuarea discursului sau repriza tematică. Prezente frecvent în concertele mozartiene, acestea au persistat și mai târziu. Probabil ultima utilizare a unei asemenea introduceri improvizate, lăsată în seama interpretului, a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
repriza tematică. Prezente frecvent în concertele mozartiene, acestea au persistat și mai târziu. Probabil ultima utilizare a unei asemenea introduceri improvizate, lăsată în seama interpretului, a fost în Concertul pentru vioară în Re major op. 61 de Beethoven, la momentul trecerii de la partea a II-a Adagio la partea a III-a Rondo. În orice caz, în muzica pentru pian, nu avem cunoștință de apariții ulterioare ale acestui tip de intervenție a interpretului în textul muzicii, acceptate de compozitori. În ce privește Cadențele
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Ibidem, p. 323. footnote>. Rodurile celor două feluri de pomi ai raiului cunoscut cu mintea (inteligibil) sunt plăcerea și durerea. Dintre acestea, fiecare se împarte iarăși în două. Prima este fie din trebuință naturală și necesară, fie din voluptate și trecerea măsurii. A doua este fie din temere și întristare, fie din nevoințe și osteneli duhovnicești<footnote Ibidem, p. 324. footnote>. În această doctrină, Cuviosul Nichita Stithatul este tributar Sfântului Maxim Mărturisitorul<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 149. footnote>, de la
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Editura Stef, 2016) și unul de versuri pentru copii, intitulat, Gânduri spirituale pentru copii.(Editura Stef, 2016). Volume în curs de editare: Virtutea tăcerii, (Editura Armonii culturale, 2016). Volum, epicio-liric, semnat, Cezarina Adamescu și Cerasela Jerlăianu. Volume de poezie: Prin trecerea lumii, (Editura, Armonii culturale, 2016). În leagănul timpului, (Editura, Armonii culturale, 2016). Ce poate fi mai frumos decât să dai cele mai frumoase conotații cuvântului, să tânjesti după cer șlefuind sufletul pentru întâlnirea supremă? Acum, să lăsăm povestea Manuelei Cerasela
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
pe care le imprim în spiritul meu, la fel cum se impregnează rochia mea de gală cu diverse mirosuri atunci când vin de la peteceri lumești. Este singurul colet pe care îl iau cu mine, el va arăta ce am făcut prin trecerea lumii. Mireasma Iubirii și miresmele plăcerilor lumești îmi stau aproape, atât de aproape încât ele fac din mine omul care sunt azi așa cum mă puteți distinge fiecare. Eu știu că sunt doar om, omul care astăzi a scris despre el
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]