6,656 matches
-
Asta se întâmpla hăt, la Melbourne, în 1956. Zilele trecute, am putut admira, iată, 48 de ani mai târziu, o manoperă la fel de măgărească în concursul individual compus al gimnasticii masculine care l-a scos campion olimpic pe săritorul american în tribună Paul Hamm. În spatele strălucirii reci a cristalelor lichide se află tot șanțuri murdare ale creierului omenesc. Iar dopingul... Tendința de la Sydney s-a instalat temeinic la Atena: Olimpiada devine o Olimpiadă Internațională de Chimie. În arenă nu mai concurează sportivii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
eu la Steaua, nu m-am înscris în PSD. De altfel, cariera mea în Ghencea a fost scurtă și anostă. Antrenorul mă alerga de-mi săreau fulgii, câte zece tururi de stadion, nici măcar în jurul terenului de joc, ci prin afara tribunelor, ca să fie mai lung. Dacă pentru atacanți, mijlocași sau fundași lucrurile aveau o brumă de logică, pentru un portar mi se părea o tâmpenie. Nu venisem acolo ca maratonist, dar tipul, cu ochi de șprițar și creier micuț, nu stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Muzeului Național de Istorie. Pe stadion era altfel, deși se chema tot Republicii, ca bulevardul cinematografelor. Fiind duminică dimineața, ne duceam la meciurile de la matineu. Și cine juca la matineu? Rapid. Atât. Cincizeci de mii de oameni se înghesuiau în tribune ca sardelele sau ca șprotul afumat (și tribunele chiar semănau cu o conservă), stăteau și pe scări, pe garduri, se cățărau pe stâlpii cu difuzoare și pe pancarta uriașă de la peluza a II-a, pe care scria cu litere roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
deși se chema tot Republicii, ca bulevardul cinematografelor. Fiind duminică dimineața, ne duceam la meciurile de la matineu. Și cine juca la matineu? Rapid. Atât. Cincizeci de mii de oameni se înghesuiau în tribune ca sardelele sau ca șprotul afumat (și tribunele chiar semănau cu o conservă), stăteau și pe scări, pe garduri, se cățărau pe stâlpii cu difuzoare și pe pancarta uriașă de la peluza a II-a, pe care scria cu litere roșii „Trăiască și înflorească R.S.R.!“. Și cei cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un carambol multiplu în care muriseră șapte oameni pe North Circular Road în vara trecută) urmau să ia parte cinci mașini. În vreme ce acestea erau conduse la poziții, crainicul începu să stârnească interesul publicului. Fragmente amplificate ale comentariului său reverberau prin tribunele goale ca într-o tentativă de evadare. Am arătat spre un cameraman înalt, în geacă militară de luptă, care, plimbându-se pe lângă mașina lui Seagrave, îi urla acestuia indicații peste huruitul motorului prin parbrizul fără sticlă. - Uite-l din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
în următoarele luni la toate meciurile lui Ajax, își cumpărase un tricou cu numărul 10 și un fular pe care scria „Ajax forever“. Își făcuse chiar și prieteni sau cel puțin cunoștințe printre fani. Poate pentru că era singurul japonez din tribune. La un meci cu Feyenoord cineva făcu o glumă, pe care Shuoke, de altfel, o aștepta. - De ce nu ții cu fasciștii de la Feyenoord? întrebase cinevaul. - De ce să țin cu ei? - Păi, nu joacă Ono, compatriotul tău, la ei? Shuoke își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mine? Ai? Pavel Ciocan: Dragă, să-ți explic, e o neînțelegere... Sugiuc: Dar, domnule Tocilescu, domnul prim-ministru are club de fotbal în Divizia A, Petrolul București, știe toată lumea, am fost și eu la meci, am stat lângă dânsul în tribuna oficială, ce vorbiți dumneavoastră, administrator cu club de fotbal nu există! Sunteți nebun! Tocilescu: Are pe naiba, e doar un om de paie acolo, nu e clubul lui. N-are nici măcar două perechi de chiloți, darmite club de fotbal. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
așa încât umerii fetei nu par așa osoși. Tartinele pe care le tot flutură pe sub toate nasurile bătrâne sunt niște biscuiți pe bază de sifon, cu moțuri din produse secundare de carne. Fluturându-și tava, fata înaintează anevoie mai mult în tribuna publicului, cu ochii ei prea verzi și părul osos. Asta-i prietena mea cea mai bună, Evie Cottrell. Asta trebuie să fie Evie, pentru că iată-l pe Manus care-i vine în întâmpinare s-o salveze cu frumusețea sa. Manus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Salt Lake City, Manus a fost alți oameni. Între noaptea aceea și cea de acum, noaptea asta, eu în patul din Seattle încă îndrăgostită de el, Seth a fost Lance Corporal și Chase Manhattan. A fost Dow Corning și Herald Tribune și Morris Code. Toate grație Proiectului Brandy Alexander de Reincarnare a Martorilor, cum îi spune ea. Nume diferite, dar toți oamenii ăștia au început prin a fi Manus Încercând Să Mă Omoare. Bărbați diferiți, dar cu aceeași frumusețe de polițist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
M‑am ridicat de pe podea și i l‑am Înapoiat. „L‑am sfâșiat cu pioșenie“ am zis. Apoi i‑am dat mapa cu fotografii. „Pe cele În care eram Împreună le‑am distrus.“ Apoi l‑am văzut o dată la o tribună unde citea o proclamație. Părea deja un om Înfrânt, care Își presimțea sfârșitul. Ce‑a urmat vă e cunoscut. Într‑o noapte indivizi fără chip l‑au ridicat confiscând‑i și ultimul manuscris. Astfel că din opusul lui M.O.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
temea, însă, că ea nu va face asta. Ba mai mult, avea o groaznică presimțire că urma să facă o mare prostie. Se adunară, cu toții, în sala de festivități, sala în care, cândva, se țineau lungile ședințe U.T.C. La tribuna înălțată cu câțiva centimetri luară loc, rând pe rând, mai bătrâni și mai obosiți, profesorii celor patru ani de liceu. Doamna dirigintă slăbise îngrozitor, i se trăseseră obrajii și se zvonea că e foarte bolnavă. Director era acum profu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
poartă, cu vigoare, cu precizie, simțind cum duduie sub pașii lui dușumeaua, trântind și prinzând ritmic mingea, devenită un ritm interior, când năvălea, imparabil, ca un bolid, anemicii lui de elevi în zadar încercau să-l oprească, el auzea glasul tribunelor de odinioară încurajându-l, o bandă de magnetofon înregistrată cu paraziți, fragmentată pe alocuri, își lua avânt și mingea îi zbura dintre degete propulsată de-o forță teribilă. Portarul se ferea din calea ei, n-avea decât să rupă plasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
îi zbura dintre degete propulsată de-o forță teribilă. Portarul se ferea din calea ei, n-avea decât să rupă plasa era mai bine pentru el să-și protejeze scheletul. Vedeți voi, le spunea elevilor la sfârșitul demonstrației, când aclamațiile tribunelor din mintea lui se potoleau, vedeți, așa se joacă mingea, măi, băieți. Așezată cu picioarele sub ea, pe celălalt capăt al canapelei, Nina piuise, de câteva ori, mici bârfe legate de fauna de cancelarie, după cum o numea ea, bărbatul sesiză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un om obișnuit. Chiar dorea acest lucru. Din păcate, Îi reușea foarte rar. O femeie frumoasă, de pildă, Întruchipa doar sănătatea și frumusețea națiunii, În timp ce un câmp de maci roșii se confunda cu o coloană de flamuri văzută de la Înălțimea tribunei oficiale, toropită de căldură și gata să se prăbușească peste șuvoaiele de manifestanți ce purtau de-a valma ca un râu În vremea inundațiilor, steaguri, portrete, flori, copii, lozinci, aplauze și urale. Ca să fii om obișnuit, domnule Moduna, Îți trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care, la o adică, Îi scutea de impozite și chiar de vize În caz că ar călători din Raiul Catolic ori Reformat În cel Ortodox, cum povestea Petru Cain. La asemenea defilări nu se aplaudă și nu se strigă lozinci. Nu există tribună oficială, ci doar un glob de aur spre care se mărșăluiește cu smerenie de două mii de ani cel puțin, fără ca un singur pelerin să Îl fi putut pătrunde măcar cu privirea și fără a fi din această pricină dezamăgit. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Ea Îi reproșa că se risipește, că se mulțumește să fie o vedetă de provincie, o speranță eternă a artei, chiar dacă la 16 ani Împliniți a Împlântat un mic monument În Piața Carolina. I se publicau poezii În Luceafărul, În Tribuna, În Convorbiri literare și chiar În ziarul local. O dată În România literară. El asculta calm critica constructivă a Violetei pentru că avea un motiv bine Întemeiat: vremea lui nu sosise Încă. Venise prea devreme Într-o lume nepregătită să Îl primească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ar fi alunecat pe hârtie cu atâta ușurință și cu o moliciune care lui Îi dădea amețeli. Nu degeaba i se zicea Nemțoaica. Rasă pură. Ar fi trebuit să fi fost orb și surd să nu o fi văzut În tribune când trăia Klaus. El l-a iubit pe Klaus. Tot orașul l-a iubit. Își spuneau că atâta timp cât Klaus era printre ei era Încă bine. Îi ceru În gând iertare pentru că a Îndrăznit să-i privească femeia altfel decât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
frigé cînd Nicolai Arsenievici, Înféptuindu-și noul séu plan, ieși din ogradé cu hîrlețul pe umér. Încé-i mai résunau În cap uralele colhoznicilor și, În timp ce urca dealul, și-i Închipuia pe colhoznici În vale, strigînd „Ură!” În fața monumentului. Nicolai Arsenievici vedea tribuna, microfoanele negre aliniate, care din mulțime seménau cu un șirag de ciori, iar În spatele lor, Între steaguri și flori, Anton Procofievici trecîndu-și mîna prin pér, tușea prefécuté a lui Gherasim Nicolaevici și rîndul de cravate atîrnînd pe burți ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
peste 400 de contribuții din domeniul literaturii universale, istoriei artei, comparatisticii literare, istoriei relațiilor româno-polone, receptarea culturii române în străinătate, precum și din sfera relațiilor diplomatice și economice. Principalele publicații în care au apărut aceste contribuții: Steaua, România Literară, Luceafărul, Cronica, Tribuna, Orizont, Ateneu, Argeș, Convorbiri literare, Flacăra, Vatra, Familia, Evenimentul, Romanian Review, Curentul, Viața Românească, Ecart, Economistul, Diplomat Club, Tomis, Polonus ș.a; 1963-2006 A editat și prefațat peste 40 de volume ; 1970-2007 Autor al monografiei Republica Populară Polonă, Editura Științifică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ambasadorul Valentin Lipatti ș.a.: Activități principale: întâlniri, mese rotunde; tipărirea de cărți, albume, pliante; expoziții de artă ș.a.; Bibliografie Recenzii în mai multe ziare și reviste, între care: Viața Buzăului, România Literară, Lumința, Ramuri, Albina, Contemporanul, Convorbiri literare, Atheneu, Manuscriptum, Tribuna, Luceafărul, Steaua, Literatorul, sub semnăturile scritorilor: Marin Sorescu, Radu Cârneci, Florentin Popescu, Hristu Candroveanu, Cleopatra Lorențiu, Ion Rotaru, Laurențiu Ulici, Nicolae Georgescu, Artur Silvestri, Dorel Filipescu, Cornel Radu Constantinescu, Marin Ifrim, Elvira Ivașcu, Ion Andreița, Titus Vâjeu, Fănuș Băileșteanu, Corneliu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
domenii slabe și pași necesari pentru asigurarea funcționării ERM, pot să reprezinte adevărate standarde de calitate. Bibliografie capitolul 3 [1] Ghiță Marcel, Auditul intern, Editura Economică, București, 2004 [2] Ghiță Marcel, Sprânceană Mihai, Auditul intern al instituțiilor publice, București, Editura Tribuna Economică, 2004 [3] Ghiță Marcel, Briciu Sorin, coordonatori, Auditul intern, Editura Ulise, Alba Iulia, 2005 [4] Ghiță Marcel, Pereș Ion, Popescu Marin, Bunget Ovidiu, Croitoru Ion, Auditul public intern. Concept și metodologie, Editura Mirton, Timișoara, 2005 [5] Ghiță Marcel, Sprânceană
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
coordonatori, Auditul intern, Editura Ulise, Alba Iulia, 2005 [4] Ghiță Marcel, Pereș Ion, Popescu Marin, Bunget Ovidiu, Croitoru Ion, Auditul public intern. Concept și metodologie, Editura Mirton, Timișoara, 2005 [5] Ghiță Marcel, Sprânceană Mihai, Auditul intern în sistemul public, Editura Tribuna Economică, București, 2006 [6] Ghiță Marcel, Popescu Marin, Auditul intern al instituțiilor publice: teorie și practică, Editura CECCAR, București, 2006 [7] Griffiths Phil, Risk Based Auditing, Gower Publishing Limited, England, 2005 [8] Gupta P., COSO 1992 Control Framework and Management
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Committee: A Chalenging Role, 2001 ICAEW Audit and Assurance Faculty, Audit Committees - A Framework for Assessment, 1997 Bibliografie capitolul 4 [1] Ghiță Marcel, Auditul intern, Editura Economică, București, 2004 [2] Ghiță Marcel, Sprânceană Mihai, Auditul intern în sistemul public, Editura Tribuna Economică, București, 2006 [3] Steinberg Richard, Bromilow Catherine, Eficiența comitetului de audit, Institutul Fundației de Cercetare a Auditorilor Interni, Sponsorul proiectului John W. Copley, Pricewaterhouse Coopers, ediția a doua, Maitland Avenue, Altamonte Springs, Florida 32701-4201, 2000 [4] *** Committee on Corporate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Sub semnul Aspidei EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 Prefață Roxana Pavnotescu, domiciliată în New York, din 1990, scrie în limba maternă, ca pe vremea când era studentă și elevă. Iau apărut versuri și povestiri, cronici de teatru și de film în Steaua, Tribuna, România Literară, Conexiuni, Cultura și Nordul Literar. În 2005 a debutat editorial cu un volum de poeme: "Despre ningiri și ningele". Iatăi acum debutul editorial în proză! În ce fel de proză? Convențional vorbind, Sub semnul Aspidei conține proză narativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în piele de culoare maron în care n-am știut niciodată, atunci când am fost copil, cum încăpeau artiștii de la teatrul radiofonic, din orchestrele simfonice și mai ales mulțimea de microbiști ai fotbalului, pentru că rumoarea lor presupunea populația unui oraș în tribunele stadionului. Cine însă își mai aduce aminte de ghiozdanele din carton presat în care zăngănea penarul de lemn, cu lăcașuri săpate frumos pentru tocul cu peniță, altele pentru creioane și gumă de șters, de fapt pentru muștele moarte, fluturi, cărăbuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]