810 matches
-
bustului „Maior Ioan”, expus ca statuie În oraș. Așa că vă rog să nu luați În nume de rău rugămintea mea și părerea (...) de a așeza În apropierea bustului mic al „Muncitorului” și fotografia pe care urmează curând să vă o trimet. Îmi pare rău că n-am putut da de celelalte ca să adaug la colțul unde va figura modesta mea activitate ca fălticeneancă. Pentru intenția Dvs., care mă onorează mai mult decât merit, cât și pentru osteneala care vă dați În numele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
M-au rugat pe mine să vă transmit din partea lor, dorinți de sănătate și perseverență În activitatea D-voastră, În calitate de urmaș al valorii D-lui Ciurea. Vă mulțumesc și pentru confirmarea din partea Muzeului, pentru ultimele fotografii date prin D-voastră. Trimet câteva vederi din Brașov, cari să vă trezească interesul de a-l vizita Împreună cu D-na. Este un oraș foarte frumos din toate punctele de vedere. De altfel și orașul Suceava a luat un mare avânt. Reîmprospătează faima lui de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și al atâtor alți oameni foarte rari... de care țara a avut și are mare nevoie. Vă admir din toată inima, perseverența și puterea de muncă! În al doilea rând priceperea, chiar talentul cu care detectați valorile! Pentru Șiadbei, vă trimesesem o scrisoare a D-lui Heul, fost casier la gară (În Fălticeni, n.n.), bun cunoscut cu fam. Șiadbei și cu fam. Botez. Am scris surorii lui Titică Botez să vă răspundă datele de care aveți nevoie. Asemeni vă dau adresa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lui Ciurea, iar eu prietenă cu Florica. Nu mai știu nimic despre această familie - Îmi pare rău, mai cu seamă că nu știu ce am făcut cu un volum de poezii scrise de ea, cu dedicație mie, pe care v-aș fi trimes-o Dvs. pentru Muzeu. Probabil am Împrumutat-o cuiva care nu mi-a Înapoiat-o. Prin munca Dvs. excepțională, cred că Fălticenii va avea Întâietate și cred că și lucrarea pe care trebuie să o prezentați va fi cotată... excepțional
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vă rog mult să admiteți. Nu știu cum să fac predarea către Muzeu, deoarece mă tem să nu se piardă. Aș vrea cu orice chip să ajungă În posesia Muzeului și să primesc chiar o confirmare. Pentru ca să am și aprobarea Dvs., vă trimet acest mic volum, Împreună cu o carte interesantă, scrisă de fostul meu coleg la Brașov, Victor Tufescu, originar din Botoșani. El descrie ca prof. universitar, geograf și geolog, cu mare patos relieful Bucovinei, al Sucevei, al Moldovei de Sus, Încât cred
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a salvat buna dispoziție a Dvs. (...). Pentru noi, ascultătorii, conferința, cu tot ce am văzut, a fost o revelație (...). Cateluța mi-a răspuns că a fost Încântată de ideea Dvs. de a prezenta Ardealului, și lumina Moldovei noastre! Mi-a trimes și un ziar, „Flacăra Iașului”, În care e un articol În care se află și numele ei (...): „Arta creativă a femeii ieșene”. Timpul v-a respectat dorința Dvs. de a prezenta orașul În soare și căldură. (Acum) din nou ploaie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai rămas În noianul de ani pe care iam trăit până acum. Încă odată, cu mulți ani și sănătate pentru anul nou pe care l-am Început, și tot sporul În activitate. Al d-tale devotat C. Motaș P.S. Vă trimet Încă 3 cărți poștale de la Moșu Ghiță Kirileanu și o scrisoare de la Conu Vasile Ciurea. Motaș </citation> <citation author=”MOTAȘ Constantin” loc=”București” data =”26.XII.74”> Iubite Domnule Dimitriu, În ziua de 24.XII.74 am avut plăcerea să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de tip mai vechi - un Super-Ykonta 6+9. Dar timpul care gonește atâta astăzi nu mi-a dat răgaz să Îl mai folosesc, nici când Îmi veneau prietenii. Și nici astăzi nu-l am. Dar C. Sturzu nu mi-a trimes astfel de fotografii. Cât despre a scrie referitor la omul și scriitorul Const. Sturzu, ceam avut de spus am spus pe larg În Introducerea pe care Îmi scrieți c-o aveți și Dvoastră (copiată). Cred că ajunge. Dacă recitindu-i
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
galbeni) Salut mare lama pe floare de lotus. ceacșiri pantaloni turcești ceadâr cort militar turcesc (verde va grâul) ceambur detașament de pradă (razzia) năvrapi tătari ceașâd spion ceașâtlâc spionaj cabanița domnească contăș cu ceaprazuri de fir și profimuri de samur. "Trimeteți doi ciopcâni care să margă bine în buestru ceapraz brandeburg cepchen haină cu mânecile despicate atârnând. A plătit patru potronici pentru aseminea cepcehen. se hărățeau pe margini... au răpezit la împărăție arz, jăluind împotriva lui Vasilie-Vodă. În spirala infinită a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ai nici o teamă: vei face din soția M-tale ce vei voi dacă vei ști cum să te porți. Cu delicateță și dibăcie poți dobândi totul. Bine ar fi să învețe măria ta moldovenește." După tărăgăneli, principesa mamă și Sigismund trimet la Iași un mijlocitor. (1650) Vine Boroș Ion, cu Sebeș Neculai și George Horvat. S-au dovedit, la întrevedere și la masă, brutali și bețivi. De la ei, la beție, află că și Sigismund e la fel. Căci sunt buni băutori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceste afaceri. Racoți a lucrat cu viclenie făgăduind lui Matei ajutor, iar lui Lupul i-a trimis pe Acos Barcsai ca să-i spună că nu va sprijini pe Matei. Barcsai mai n-a pierit acolo din pricina tălharilor. La 1643 Radziwill trimesese doi oameni de încredere la Racoți, rugându-l să mijlocească la Lupu, să-i deie pe Maria, pe care a și luat-o la 1644. Acești trimiși se numeau Nicolaus Schmits și Johann Otto. "Nădăjduiau într-o zestre mare." "Principele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în silă și-l sloboade asupra vânatului. De făgăduit făgăduiește prietenie ș-acuma. Dar n-a înțeles niciodată să facă legământ scris." La 1648 sosi logofătul Ștefan Gheorghiță cu recomandații și daruri. Lupul scrie în taină lui Racoți, să-i trimeată pe Kemeni, căruia are să-i spuie lucruri importante, pe care nici logofătului nu i le-a putut încredința. "Du-te, a zis Racoți lui Kemeni, dar îmi pare rău că te duci, deoarece mă tem de omul acela viclean, neștiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fiica cea mai mică a lui Lupul dela prima nevastă, dela care avusese și pe Maria. Bătrânul șovăia. Principesa s-a hotărât mai curând. Kemeni duce daruri dela principesă și pune lucrurile la cale și cu logofătul Ștefan Gheorghiță. Lupul trimete la Poartă să aducă pe Ruxanda. Era ostatecă acolo, ca să aline bănuielile veșnice ale Turcilor, trezite la nunta Mariei cu Radziwill. Boala lui Racoți înrăutățindu-se, Kemeni primește veste să se întoarcă. Duce acasă dela Lupul daruri un contăș cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trime scrisoarea la nu după ameză Te rog și se nu te superi, semi trimeț cânt ave se veniț Costică draga se nu te superi că a mea scrisore este cu plumb Că nam cerneală. RĂVAȘ Dragă Costică eu țam trimes eu scrisoare 3 scrisori țam trim es și numea răspuns nici una eu sunt tare bolnavă la pat nupot de loc so dus catinca la fratele lu domnu serjentu Onofrei davenit și mia scris, Dragă Costică semi trimeț res puns că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
davenit și mia scris, Dragă Costică semi trimeț res puns că eu temera deoi pute trimeti alta că eu tare mam bu curat când mea vinit scrisoare dar acuma mai tare mame bolnăvit dragă Costică mai uitat de nu mai trimet scrisoare mai adăți aminte și de mine Costică trimete ești sanatos de nu mai trimeț sau ești bolnav PARTEA a V-a (1944-1956) IANOȘ NĂZDRĂVAN ȘI OAMENI VECHI (aprox. 1944-1945) Mitiță. Ianoș. Servitorul. Bucătăreasa. Tatăl copilului. Bunicul. Mama. Un bătrân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
puns că eu temera deoi pute trimeti alta că eu tare mam bu curat când mea vinit scrisoare dar acuma mai tare mame bolnăvit dragă Costică mai uitat de nu mai trimet scrisoare mai adăți aminte și de mine Costică trimete ești sanatos de nu mai trimeț sau ești bolnav PARTEA a V-a (1944-1956) IANOȘ NĂZDRĂVAN ȘI OAMENI VECHI (aprox. 1944-1945) Mitiță. Ianoș. Servitorul. Bucătăreasa. Tatăl copilului. Bunicul. Mama. Un bătrân țăran. I De unde l-au adus pe Ianoș. Dela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de stăpânii lor boeri, li se zicea de cătră oameni stănci de șindilă. * Înainte de 64 suprefectul se chema privighetor, primarele vornic, judecata se făcea la curtea boerească; jandarmii se numeau cazaci. Pe cei căzuți în marea ură a boerului îi trimeteau la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se trăgea moartea. * Când un om nu se purta bine și făcea ceva care pricinuia supărarea boerească, apoi trimetea boerul pe vătăjel cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ură a boerului îi trimeteau la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se trăgea moartea. * Când un om nu se purta bine și făcea ceva care pricinuia supărarea boerească, apoi trimetea boerul pe vătăjel cu țiganii de la curte, care-l legau burduf și-l aduceau. Îl întindeau la scară și-l băteau cu harapnicul. * Cucoana de la L... are un bărbat cu picioarele strâmbe, și-i urât de el. De aceea el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ale moșiei și la hapcă. Duminica chiamă lăutarii și face joc la poarta curții. Se strânge satul la priveală și flăcăii și fetele joacă. Acu într-o Duminică, era un flăcău mai chpeș, curat îmbrăcat, al unei văduve. Cucoana a trimes pe fete să-i spue să vie s-o poftească și pe ea la joc. Flăcăul a venit și s-a închinat la scară și cucoana a coborât și a jucat cu el v-o patru jocuri. Da' juca drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
craiului”. Este o mărturie că, după 1459, au loc tratative între Ștefan cel Mare și regele polon. Dlugosz, cronicarul polon, contemporan evenimentelor, ne relatează că în acest an regele a trimis soli ,,și la voevodul Ștefan al Moldovei, ca să-i trimeată ajutor regelui Cazimir, dacă cumva va avea război cu boemii”. Mențiunea lui Dlugosz, pe care Ion Ursu n-o vede confirmată de nici un alt izvor, este atestată și de privilegiul pe care Ștefan 1-a acordat liovenilor, din cuprinsul căruia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ci „după puterea noastră”. Ștefan cel Mare promite că atunci „când va da Dumnezeu și domnul nostru domnia sa craiul, călătorind cu noroc spre părțile rusești, se va apropia de locurile acestea, adecă de Camenița, de Colomeea sau Sniatin, domnia sa are să trimeată după noi, iar noi vom avea să mergem la domnia sa, ca la stăpânul nostru prea milostiv și avem să-i facem jurământ de supunere, după vechile obiceiuri.” La rândul său Ștefan cel Mare îi cerea regelui polon să-l ajute
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți, și în fiece zi se gândește cum ar putea să supue și să nimicească toată creștinătatea. De aceea facem cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută, mai sus numitul Turc a trimes în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman-pașa beglerbegul; împreună cu acesta se aflau curtenii sus-numitului Turc și toate popoarele din Romania, și domnul Țării Muntenești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Camenița, unde ar fi urmat să se facă joncțiunea cu oastea polonă și, cu forțe unite, să-i atace pe turcii obosiți de un drum lung și de lipsurile provocate de moldoveni. Baltazar de Piscia ne informează că Ștefan își trimesese familia și tezaurul la Hotin, care se afla la o jumătate de zi de Camenița. La 18 februarie 1476, se știa la Ragusa că sultanul va porni spre Dunăre cu intenția de a cucerii cele două cetăți din sudul Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate care figuraseră și în privilegiul din 11 martie 1446. Mai este întărită stăpânirea asupra țiganilor mânăstirii înșirându-se numele lor. Tot la 1 aprilie 1470, i se dă carte egumenului chir Silvan “ ca să fie slobod și în bună-voie să trimeată trei măji ale sale de pește, sau la Bălți, sau la Cetatea Albă, sau la Nistru, sau în oricare partre din țara noastră”. Nimeni nu avea voie să perceapă vamă la aceste care. La 7 mai 1470, domnul întărea Neamțului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al abilităților pescărești neputând fi ascunsă. Antofiță nu e inițiat în breaslă și comensualitatea nu se poate îndeplini. În plus, el aspiră la un vânat cu mult mai mare, cerut de altfel de viitoarea soție: „Și ea, taică, mi-a trimes/ Carte albă, slovă neagră,/ Ca să-i aduc/ Știucile/ Ca vacile,/ Morunii/ Ca biolii,/ Să-i aduc ca oile,/ Cu carnea nunta s-o nuntesc,/ Cu oase casa s-o zidesc,/ Cu coastele s-o-nlănțuiesc,/ Cu solzii s-o șindrilesc,/ Cu sânge
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]