673 matches
-
nou subiect al istoriei filosofiei, capabil să recepteze transcendența în condiția uitării de sine a subiectului. Grigore cel Mare se întreabă, în același orizont, „ce este ceea ce nu vede cel care îl vede pe cel ce vede toate?“, Bonaventura leagă trinitatea de organizarea întregului univers într-un itinerariu în câte trei pași, iar Hugo crede în puterea lecturii de a converti puterile subiectului în înțelegerea celui de dincolo, de vreme ce „mai bună este mierea în faguri“. Sau, mult mai sec, Eckhart: „Dumnezeu
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
mistagog, el nu interpretează misterele. Mistagog e păgânul, care interpretează falsa lectură a vieții și universului — și asta se cheamă mitologie. Preotul creștin nu tălmăcește misterele, ci le comunică, fiind învăluit ritualic de ele, ca și credincioșii. Dogma euharistiei, dogma Trinității... ce, e de nasul unui popă să le comenteze, comportă asta comentarii? Mistica nu e altceva decât vehicularea misterului. MÂNTUIRE A ști, la scară umană, poate fi folositor — dar în nici un caz mântuitor. E mai mântuitoare o rugăciune într-o
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
o intervalică vagă, chiar insalubră (ca în sensibilul Ave Verum de Gabriel Faure ori în inefabilul Dieu, qu' il la fait bon regarder de Claude Debussy). Păcat, mai ales că aici, în biserica în care credincioșii își încredințează sufletele lor Trinității divine, se cuvine ca muzicienii să se închine și ei unei trinități, la fel de sfântă, măcar pentru interpreții vocali: omogenitate, precizie, acuratețe. Altfel Messiaen se va mâhni și își va dormi somnul lui de înger cu urechile astupate.
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
Faure ori în inefabilul Dieu, qu' il la fait bon regarder de Claude Debussy). Păcat, mai ales că aici, în biserica în care credincioșii își încredințează sufletele lor Trinității divine, se cuvine ca muzicienii să se închine și ei unei trinități, la fel de sfântă, măcar pentru interpreții vocali: omogenitate, precizie, acuratețe. Altfel Messiaen se va mâhni și își va dormi somnul lui de înger cu urechile astupate.
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
Dan Bogdan, profesor la științe, îl pofti pe arhitect în cabinetul lui seminarial. Trebuie neapărat lămurit că în ultima vreme Dan Bogdan devenise antipatic studenților și dintr-o tabără și din alta. El, Panait Suflețel și Andrei Gulimănescu alcătuiau o trinitate cu câteva note comune, cu toată disparitatea caracterelor, și Smărăndache îi poreclise "Cei trei Dioscuri", dată fiind inseparabilitatea lor. Câteșitrei sufereau moralmente dacă într-o schimbare de regim nu obțineau un avantaj oricât de mic. Asta îi deosebea de Hagienuș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tabloul lui Giorgione, IIisus și femeia adulteră, în care modestia pictorului sau lașitatea restauratorului menținuseră sfînta figură în umbră. Plecă într-o călătorie de-o zi la Galeria Națională din Edinburgh și, în final, găsi figura într-un tablou al trinității de Hugo Van der Goes. Era din secolul al XV-lea, cînd maeștrii flamanzi descoperiseră pictura în ulei și creaseră cele mai subtile tonuri de cafeniu, menținînd totodată strălucirea limpede a temperei. Dumnezeu stătea pe un tron grosolan de cristal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
acest Club sunt și mulți negustori de vorbe cari nu s-ar sfii a se folosi de concursul Concordiei, ce pîn' acum s-a ferit de veleități 173 {EminescuOpXIII 174} politice, pentru scopuri electorale de-o importanță apreciată numai de trinitatea Gheorghian - guță Panu - verussi. Iată punctul asupra căruia credeam de datorie a atrage atenția membrilor Concordiei. Această societate n-a făcut nicicând politică militantă, din contra, ea a căutat să atragă în cercul ei oameni de cele mai diferite vederi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Astfel, drumurile dintre dânsul și Dumnezeu, neumblate, erau închise. Acum, pe cine să implore... cui să se roage!... Cum să apeleze, acum, la Dumnezeu după ce atâta vreme s-a ținut departe de El... Când trupul, mintea și sufletul erau singura trinitate în care credea. Ațipise... dar, nu dormea, simți în el o spaimă care creștea în fiecare clipă, din ce în ce. Stătea culcat în pat, pe spate, cu ochii mari deschiși ațintiți în tavan, și cu iuțeala gândului retrăi frânturi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
dictează lista pe care și-a notat-o (nu prea înțeleg cum) pe o cutie de chibrituri. Iat-o (deci după Plotin): Seria teologică: Noul Testament, cu apocrife + esenieni; Viața lui Apollonios din Tyana (Philostrat); gnostici; Hermes Trismegistul; Augustin (Confessiones, De Trinitate, De Civitate Dei, De Magistro); Origen; Clement; Pseudo-Dionis; secolul mare (IV) al celor trei: sf. Ioan Chrisostomul, sf. Grigore de Nisa și sf. Vasile (liturghia ortodoxă); o istorie a conciliilor; sf. Ioan Scărarul; Filocaliile (răsfoire). Seria filozofică: Philon, Pseudo-Longin; Porfir
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lucrușor - stai cuminte și nu face glume proaste -, iar dacă punem aceste două lucrușoare la un loc, iese un lucrușor nou și devenim trei. Așa-i că ne trebuie un profesor universitar ca să descopere că toate popoarele au structuri ternare, trinități și lucruri de felul ăsta? Păi religiile doar nu le făceau la calculator, erau toți oameni unul și unul, care făceau treaba aia cum se cade, iar toate structurile ternare nu sunt un mister, sunt povestea a ceea ce faci tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
prin toate odăile, vorbindu-i cu însuflețire despre deschiderea ferestrelor, mereu spre cele trei părți ale lumii, despre tinzile dispuse întotdeauna în cruce, despre policandrele cu treizeci de lumânări simbolizând nu doar lumina virtuților creștine, dar și puterea înzecită a Trinității, despre biserica zidită în capul casei, la un colț, după obiceiul boierilor pământeni... ― Nicolae, îmi îngădui o întrebare de pământeană? Se opri, așteptând cu interes. ― Te rog! ― Cam câtă pădure crezi că a intrat în minunea asta de casă? ― Oh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
puterea Duhului Sfânt să mântuiască lumea. Un pic mai Încâlcit mi s-a părut de data aceasta cuvântul de folos al părintelui Valeriu Moise, dar până la urmă cei prezenți la Sfânta Liturghie au plecat acasă lămuriți, convinși fiind că această Trinitate este indestructibilă. Confuziile din lumea de azi - afirmă Paul Aretzu Într-un interviu acordat lui Horia Bădescu (Steaua, mai 2012) - sunt cauzate de eclectism, de religiile propagate prin mass-media, de lipsa de cultură, de superficialitate, de lipsa convingerilor, a credinței
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
mister ascundeau în ei acești doi pomi? Aflăm din Scriptură: 1. Cine ar fi gustat sau chiar s-ar fi atins de "pomul cunoștinței" // își atrăgea îndată Moartea (Fac. C II 17) și apoi cunoștea "binele și răul", care numai Trinității divine îi erau cunoscute (Fac. C III 22). 2. Cine n-ar fi gustat din "pomul vieții" avea să trăiască în veci, ca și însuși Dumnezeu, care făcuse pe om (Fac. C III 22). Va să zică: acești doi pomi ascundeau în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în pământ, căci din el ai fost luat; căci din țărână ești și în țărână te vei întoarce" (Fac. III 17-20). Izgonirea din rai "Domnul Dumnezeu a zis: "Iată" că omul a ajuns ca unul din Noi (acest "Noi" reprezintă Trinitatea: Tatăl, Fiul și sf. Duh), cunoscând binele și răul. Să-l împiedecăm dar acum, ca nu cumva să-și întindă mâna și să ia din pomul vieții, să mănânce din el și să trăiască în veci. De aceia Domnul Dumnezeu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se spală lumea de păcate, pe dinți și pe spate. Cel mai frumos se văd din barcă, când treci pe lângă cadavrul descompus al unui câine rătăcit prin Gange. *Shiva: una dintre cele mai puternice zeități din Hinduism, a treia din Trinitatea Hindusă, alături de Brahma și Vishnu, Shiva este zeul creației, al conservării și al distrugerii. Am înțeles de ce Varanasi este orașul lui Shiva. Aici trebuie să-ți distrugi varianta din conservă pentru a da naștere uneia proaspete și creatoare. Paradox, doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
vrea să se mai sfârșească. Ca să mă spovedesc ei, pentru asta sunt destul de catolic. În clipa de față există trei exemplare din tipul „lettera“ care își au locurile lor pe pupitre înalte în Portugalia, Danemarca și în atelierul din Behlendorf. Trinitatea lor are grijă ca fluxul meu epic să nu se poticnească. Când o văd pe una, pe cealaltă, pe a treia, îmi vine imediat ceva în minte; și deja încep să trăncănească între ele ca niște surori: când vioi, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
râse Extraterestrul. Privește la această Mașă, crezi că n-a simțit nimic? Întrebă el, făcând semne spre capul spășit al celei de-a treia Mașe ce foia sub coada Evlampiei... Acum cred c-ai să Înțelegi mai bine ce Înseamnă trinitatea“, adăugă el, pufnind din nou În râs. „Există o Mașă-tu?“, exclamă femeia. „Păi, jubilă Extraterestrul, tu ești Mașa-tu, iar eu sunt Mașă-eu și viceversa...“ „Îmi vâjâie capul de atâta harababură. Am să Înnebunesc de tot. Oriunde Îmi Întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
spus? Citez: ,,Eu sunt cel ce sunt și una cu tatăl sunt”. Noroc cu fizica cuantică pentru că mi-a spulberat incertitudinea. Spunea frumos cineva, citez: ,, Omul este în mic, ceea ce Dumnezeu este în mare, la rândul lui, omul fiind o trinitate similară. Omul este material prin corpul său și deci, una cu Dumnezeu în cea mai joasă vibrație. Apoi, omul este gânditor, mintea lui făcându-l una cu Dumnezeu în planul mental la o vibrație mai înaltă și este spiritual, fiind
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
-l înzestrezi cu însușiri extraordinare, lucrurile se petrec într-o carte. Să-i învingă, astfel, pentru totdeauna, pe Magistrat, pe Castelan, pe Doctor, pe toți dușmanii posibili ai Stațiunii. Locul ar fi dominat, după câteva zeci de pagini, de o trinitate înnoitoare: Romancierul ar conduce Consiliul, Filozoful s-ar ocupa de renașterea morală a comunității, iar Actorul ar fi responsabil cu artele. Un spirit umanist, purificator, ar face din Stațiune un paradis. Exclus! Un Romancier nu poate fi descalificat și vârât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Dante, a fost și este și continuă să fie un foarte înalt și foarte profund, un suprem poet și un politician și un credincios. Politica, religia și poezia au fost în el și pentru el un singur lucru, o intimă trinitate. Cetățenia, credința și fantezia lui l-au făcut etern. [Și acum, în numărul revistei La Gaceta Literaria, în care tinerii culterani din Spania îi aduc un omagiu lui Góngora și pe care tocmai l-am primit și citit, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ca ”flacăra unei vieți împlinite, o trăire și o energie totală”, concept care vizează noțiunea de sacrificiu total, a educatorului creativ implicat în activitatea educațională. Insistând asupra modului de predare - învățare - evaluare, rolul preponderent cade pe formarea personalității elevului în trinitatea: familie - elev - cadrul didactic. Un cadrul didactic creativ are o atitudine formativă și participativă, deschis oricând cursurilor și programelor de formare continuă, documentării prin lucrările de specialitate, care includ introducerea noului în predare. Privind copilul ca o „personalitate” autoarea insistă
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
și fusese violată de uitare, ceea ce o alterase și mai mult, semănând acum cu un siloz care-și aștepta sămânța credinței până la refuz. Sfinții să se sufoce de aerul suferinței, dar să-și păstreze suferința cu degetele unite în simbolul Trinității, cerând în gând ajutor Celui de Sus, să-i elibereze de povara încărcăturii speranțelor deșarte. Pentru că Cel de Sus era ascuns în uitare. În conceptul de uitare? Nu, Mioara, în uitare fizică, de forma pluridimensională. În jurul ei se află cercul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aceasta nu este o „speculație underhilliană“, cum crede Marta Petreu, ci un câștig al filologiei comparate, vechi de o jumătate de secol (de fapt, chestiunea monogenezei celor doi termeni este încă deschisă discuțiilor). La fel, afirmația că creștinismul - prin dogmele trinității și încarnării - reprezintă o poziție intermediară și sintetică între emanatism și imanentism, deci superioară celor două, este un bun comun al teologiei fundamentale, dincolo de frontiere confesionale. E din nou adevărat că Nae Ionescu o citează pe Sfânta Tereza de Ávila
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
poziție intermediară și sintetică între emanatism și imanentism, deci superioară celor două, este un bun comun al teologiei fundamentale, dincolo de frontiere confesionale. E din nou adevărat că Nae Ionescu o citează pe Sfânta Tereza de Ávila pentru viziunea mistică a trinității, la fel ca Underhill. Aceasta o expune după cartea lui Henri Delacroix, Études d’histoire et de psychologie du mysticisme (1908), pe care o recunoaște în prefață drept o sursă majoră de inspirație a cărții sale. Nae Ionescu era de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
autori este acela privitor la numărul 3 de la începutul prelegerii a XIX-a, Semnificația metafizică a incarnației. Nae Ionescu se referă la Pitagora. Underhill la Pitagora, platonism, neoplatonism și hinduism. Acesta din urmă e citat cu cele trei „fețe“ ale „trinității absolute“: „Brahma creatorul, Șiva distrugătorul și Krișna reparatorul“. Ne oprim asupra acestui exemplu pentru că el este o bună pildă de împrumut din surse de mâna a doua, în condițiile în care nu controlezi sursele de primă mână. În trinitatea clasică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]