1,080 matches
-
producție. În Vandana de Sud, ziua de 16 septembrie a fost declarată Z.A.A. (Ziua Aducerii Aminte), când întreaga populație poartă doliu după Marii Eroi ai Neamului, căzuți pentru libertatea și propășirea patriei. Așa că, în vreme ce din Sud bubuie marșurile triumfale în ritmul cărora defilează tancurile, purtătoarele de rachete, avioanele, majoretele 6, celebrele detașamente ale poliției călare, preoții și bucătarii de campanie, în Nord megafoanele risipesc asupra țării cântece mobilizatoare pentru harnicii concurenți ai Festivalului Național al Recordurilor în Producție. În
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
în Nord megafoanele risipesc asupra țării cântece mobilizatoare pentru harnicii concurenți ai Festivalului Național al Recordurilor în Producție. În Vandana de Nord, în ziua de 24 septembrie are loc Campionatul Național de Dirtracks. Motocicletele puternice ambalate la maximum acoperă marșurile triumfale în ritmul cărora defilează în Sud tancurile, purtătoarele de rachete, avioanele, însoțitoarele speciale 7, celebrele detașamente ale poliției călare, preoții și bucătarii de campanie. Ar mai fi de adăugat că trădători din ambele țări folosesc aceste zile solemne pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
orientării bulgarilor spre Rusia, în jurul căreia gravita universul slav. În schimb, în calitate de urmași ai Romei, noi am răspuns chemărilor îndepărtate ale Occidentului, uitându-ne plini de speranță spre Franța. Într-o epocă în care Vestul se străduia să împiedice marșul triumfal al țarilor spre Mediterana, racordarea statului român, încă de la înființarea sa, la civilizația franceză, a reprezentat un obstacol serios de care Rusia avea să se poticnească. Nici măcar apartenența comună la spațiul ortodox cu rușii și bulgarii nu ne-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
doua modernități marcate de epuizarea idolatriei Istoriei, designul nu se vrea atât revoluționar, cât protector și liniștitor. Atunci când modernitatea nu mai are de combătut elementele ieșite din cultura tradițională, ambiția designului constă mai puțin în a crea simboluri ale modernității triumfale și mai mult în a crea un mediu înconjurător primitor și reconfortant, un confort hipermodern ce reconciliează funcționalul cu trăirea emoțională, eficacitatea cu nevoile psihice ale omului. Obiectul nu mai este un imn în cinstea raționalității constitutive și mecaniciste, ci
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
scientizării, precum și refuzul „agresivității” medicamentelor de sinteză. În aceste condiții, figura dominantă a viitorului nu mai e „omul-plus”, obsedat de depășirea limitelor, ci „principiul de precauție”, căutarea terapiilor neiatrogene, diversificarea nevoilor și a serviciilor medicale propuse. Nu intrăm în epoca triumfală a performanței: luând în considerare mulțimea protestelor și a criticilor împotriva științei medicale occidentale, asistăm mai curând la decăderea, la eroziunea monopolului ei, la concurența acerbă a altor terapii. Cu cât viața noastră depinde mai mult de descoperirile tehnico-științifice, cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
normă legitimă distilată într-o mitologie omniprezentă, teama ca nu cumva să se provoace invidia cuiva a încetat a mai constitui o structură mentală și ideologică majoră. Acum nu ne pasă de pizma nimănui și chiar râdem de ea: epoca triumfală a consumului poate fi considerată groparul acestei terori imemoriale. Încredere, fericire și invidietc " Încredere, fericire și invidie" Odată cu avântul societății de hiperconsum, modurile de reprezentare a fericirii și a nefericirii altuia au cunoscut schimbări notabile. În comunitățile tradiționale, pentru că teama
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
prieteni; progres; provocare; rar; realizat; realizări; recunoaștere; relativ; relaxare; renume; respect; reușit; reușite; revistă; rezultate; ridicare; satisfacere; sclipitor; scrie; în sfîrșit; sigur; singurătate; sîrguință; slavă; somn; star; stare; studii; succesuri; șansă; școlar; știe; talent; telefon; test; top; totul; toți; trepte; triumfal; trudă; țel; țeluri; uitat; uraaa; urare; vacanță; venit; vestit; viață bună; vis; vîrf; vorbe; aș vrea (1); 801/257/83/174/0 suferi: durere (197); tristețe (58); plînge (54); dragoste (30); lacrimi (30); boală (26); trist (24); necaz (17); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plecase de la serviciu, mă luase în drum și pe mine (ca șofer era adorabil, conducea ca o fată mare, cu ambele mâini pe volan) și am dat fuga la cumpărături. Trec peste multe amănunte și ajung direct la ieșirea noastră triumfală din piață. Avuseserăm două sacoșe, dar nu prea ne-au fost de folos: pepenele roșu de 12 kilograme nu a încăput în niciuna; cel galben, da; la fel și cele 3 kilograme de roșii, ceapa verde, castraveții, morcovii, mărarul și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
II, 153). Doar că, din neputință, eșecul ia chipul victoriei. Masca aceasta, deopotrivă negată și afirmată, îl și salvează pe Cioran: „Fiind organice, așadar insolubile, contradicțiile mele m-au predestinat eșecului. Mă îndrept spre el fără remușcare, în chip aproape triumfal” (III, 311). În caiete recunoști tot ceea ce Cioran ar fi putut să ascundă: meschinării, lașități, frivolitate, iluzii, frustrări, violențe. Abia prin ele Cioran se legitimează. Numite, explorate, ele nu numai că explică resorturi nebănuite care ar fi putut să înspăimânte
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
bine, plătesc” (III, 110). Altundeva, citim: „Nu toată lumea are privilegiul unei copilării nefericite. A mea a fost mai mult decât fericită: desăvârșită. Nu găsesc un adjectiv mai bun care să exprime ce a fost sublim în ea, ce a fost triumfal până și în spaimele ei. Așa ceva trebuia plătit, nu putea rămâne nepedepsit” (III, 350). Și dacă Cioran se credea mai degrabă evreu decât român, într-un loc, cineva îi spune că românii înșiși par niște evrei. „Se complac toți într-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
În liniștea curatului Albuș." O stare de euforie, de răsfrângere în bucurii și elan este redată plastic prin luminile strălucitoare ale cristalului: "O, azi sunt bucuros ca un cristal/ Fără cusur mi-s hainele de înger./ Mi-e fiecare nastur triumfal încoronat de proaspete răsfrângeri." Nostalgia plecării, a evadării și cea a nerealizării apare în poemul "Cerbul": "Dar l-au predat în haltă conductorii/ Și a rămas cu iuți bătăi de pleoapă/ Să plângă adânc la marginile orei./ În umbra unui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a cetății Petra. În anul 272 d.Hr. împăratul Aurelian o cucerește și distruge definitiv, iar ultima suverană arabă a Palmyrei - frumoasa regină Zenobia, a fost purtată în lanțuri de aur în fața carului imperial al lui Aurelian la intrarea sa triumfală în Roma. Regatul Gassanid s-a ridicat odată cu decăderea Palmyrei, fiind constituit la sfârșitul secolului al III-lea d.Hr. în sud estul Damascului de către un trib yemenit, migrat spre nord în urma inundațiilor cauzate de ruperea barajului de la Marib. Ulterior
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
spus prin proorocul, care zice: Spuneți-i fiicei Sionului: Iată, Împăratul tău vine la tine Blând și șezând pe asină..." (Evanghelia după Matei, XXI, 4-5). Așadar, călare pe un măgar, și nu pe un bidiviu, și-a făcut Iisus intrarea triumfală în Ierusalim, în duminica Floriilor. Veniți câtă frunză și iarbă, oamenii întindeau haine în fața Lui, precum și crengi proaspăt culese pe drum, iar Mântuitorul omenirii înainta pe un covor de haine și ramuri. Așa ne spune Evanghelia. O frescă a pictorului
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
calea britanică spre socialism și își concentrează activitatea în lupta sindicală. În 1951, CPGB nu mai prezintă decît zece candidați ce vor întruni 21.600 de voturi. Acest fapt nu va împiedica înfrîngerea partidului muncitoresc, șase ani după victoria lor triumfală din 1945. Această deschidere și această întoarcere tactică pot părea surprinzătoare în contextul războiului rece. De fapt, partidul comunist din Marea Britanie nu a scăpat mișcării generale. Dar, orientarea luptei sale s-a purtat exclusiv, începînd din 1951, pe teren sindical
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
să remarcăm faptul ca Ludovic nu a ales Parisul ca loc de desfășurare a ceremoniei de căsătorie. După oficierea ceremoniei, tinerii au urmat un traseu prin nordul țării, unde noii regine i-au fost arătate frumusețile țării. A urmat intrarea triumfală în Paris, umbrită doar de starea de sănătate a cardinalului Mazarin, mult prea bolnav ca să poată participa la festivități. La scurt timp după căsătoria finului său, la data de 8 martie 1661, Mazarin încetează din viață, lăsându-l pe Ludovic
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
nu mai sunt necesare, furorile fundamentaliste fiind vizibile peste tot. În fața unor asemenea desfășurări, eforturile pacificatoare ale unor personalități de talia Papei Ioan Paul al II-lea sau a Maicii Tereza, oricît de remarcabile, au reușit totuși prea puțin. "Mondializarea triumfală face tabula rasa din toate diferențele și din toate valorile, inaugurînd o (in)cultură perfect indiferentă. Odată universalul dispărut, nu mai rămîne nimic decît tehnostructura mondială atotputernică, față cu singularități redevenite sălbatice și livrate lor însele"15. În noile condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
rezervele lui mentale."224 Dacă celor doi ambasadori din tabloul lui Holbein moartea, sub chipul ei cel mai hidos li se înfățișează în momentul solemn al apogeului lor diplomatic, țeasta lui Yorrick îi apare lui Hamlet tot într-o situație triumfală, după un periplu în Anglia în care și-a răpus toți adversarii care erau tocmiți să-l piardă. A demonstrat că nu este laș ori ezitant, depășind o stare de criză inerțială care îl măcina. Nu-și poate clama victoria
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de Îmblinzit ,fiindcă e plin de viclenie” licorna este un simbol al lui Mercurius. Scenariul mitului este călătoria ambivalență, care comportă un dus, În general o coborîre (cobori În jos, luceafăr blînd) și un Întors mai mult sau mai puțin triumfal (Durand). ... Hyperion a trebuit să se scufunde În mare pentru a-și domoli și suspenda acel „pyrochronos”, era focului. Hyperion este el Însuși un inductor al stării de reverie, de visare, el induce somnul pentru ca astfel să o lege mai
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
între cartierele bogate și cele sărace, între bărbați și femei. În universul lui Balzac și Zola a exista înseamnă mai întâi de toate a avea. Banii, cum a arătat Balzac, sunt sursa puterii și motivează atitudinile și comportamentul. Această întronare triumfala a Banului răstoarnă ordinea valorilor umane. Astfel apar consecințele diverse ale operației lui Haussmann: progresive pentru urbanizarea metropolei și discutabile pentru ceea ce se ascunde în spatele fațetelor: oameni și relații. Lumea descrisă de Zola și Maupassant este cea a banului învingător
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în fapt ceea ce reprezinți" [Liiceanu, p.12]. 155 Teatrul se manifestă deopotrivă în sărbătorile sacre și cele profane, în ceremoniile religioase și cele carnavalești. Spectacolul se adresează tuturor formelor și nivelurilor culturii: de la farsă medievală la expozițiile internaționale, de la ceremoniile triumfale ale generalilor români la cucerirea Lunii transmisă la televizor. Acest spațiu este definit în modul cel mai larg: "Teatrul? Nu este esențial, pentru definiția lui, locul unde se dau reprezentații, oriunde putând avea loc spectacole simbolice. Într-un loc închis
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mise en scène était parfaite, pour en imposer aux visiteurs. Tout le monde avait de la tenue, de l'allure, de la dignité, du chic, comme îl convenait dans l'antichambre d'un grand journal" [Maupassant, Bel-Ami, p.47]. 180 Plimbându-se triumfal prin Paris, Duroy se amuză descoperind în spatele oricărui om bogat și puternic un hoț, un speculator, un șantajist: "Îl leș regardait, trottant ou galopant, hommes et femmes, leș riches du monde, et c'est à peine s'il leș enviait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ideologic. Lumea capitalistă nu știe că este "capitalistă". În același spirit prezintă capitalismul și Ludwig von Mises. Pentru el, capitalismul este "rezultatul la care au condus eforturile omului pentru a-și ajusta acțiunea (...), strategia care i-a permis să progreseze triumfal de la starea de sălbăticie la cea de civilizație" (în L'Action humaine. Traité d'économie, PUF, Paris, 1985, p. 28). Pentru von Mises, conceptul de capitalism desemnează în esență economia de piață. Tot pe elementul economic pune accentul și Guy
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și neconcesiv. Orb precum eroii decrepiți ai lui Shakespeare -, el nu mai are șansa vreunei reabilitări. Margot personificarea "vinii" sale tragice execută scurt, mecanic, însă eficient, un ultim ritual: sacrificarea celui care se sacrificase deja, el însuși, pe altarul subliminalului triumfal. Pesemne că multe din aceste viziuni sumbre îi vin lui Nabokov din tinerețea străbătută de traume. Fiu al unei familii aristocratice ruse, el trăiește, de la o vîrstă timpurie, mutații teribile de soartă, ce l-au urmărit, practic, pînă la sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ideologic. Lumea capitalistă nu știe că este "capitalistă". În același spirit prezintă capitalismul și Ludwig von Mises. Pentru el, capitalismul este "rezultatul la care au condus eforturile omului pentru a-și ajusta acțiunea (...), strategia care i-a permis să progreseze triumfal de la starea de sălbăticie la cea de civilizație"3. Pentru von Mises, conceptul de capitalism desemnează în esență economia de piață. Tot pe elementul economic pune accentul și Guy Sorman, mai precis pe cooperarea între agenți pe piață, pe contract
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
opoziție cu spaima, cu terifianța care-l înconjoară, sau cu iraționalul care-l încearcă din interior, ceea ce duce la o concluzie pe care n-o putem, în momentul de față, decât prelimina: așa cum s-a întâmplat de multe ori în triumfala sa carieră multiseculară, omul european a fost pus în situația de a reînvăța reflexe demult estompate, pentru că arată Eli Sagan supraviețuirea omului occidental a fost pusă serios la încercare de spectrul supracivilizării sale: acela de a deveni un om prea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]