2,496 matches
-
secunde, iar prin fereastra dermică să se exteriorizeze sânge roșu, arterial. Va fi suspectată o insuficiență arterială cănd degetul este rece, de culoare alb-albăstruie, fereastra dermică nu mai sângerează, iar umplerea capilară și turgorul sunt scăzute. În cazul suspectării unei tromboze venoase, când degetul este rece și cianotic, umplerea capilară și turgorul, crescute, iar prin fereastra dermică se exteriorizează sânge roșu închis. În aceste cazuri reluarea microchirurgicală a anastomozei (fie arterilale, fie venoase), în cel mai scurt timp posibil, este imperioasă
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
datorită calibrului vascular redus (diametrul vascular este adesea sub 0,5 mm), iar riscul complicațiilor vasculare este mai mare. Trebuie subliniat că îngrijirea postoperatorie cuprinde o perioadă de minimum 9 zile de spitalizare după replantare după care riscul apariției unei tromboze arteriale sau venoase devine practic nul. După externare pacientul va fi îngrijit în ambulator timp de 5-6 săptămâni până la consolidarea focarelor de fractură, menținând mâna imobilizată pe atelă ghipsată. Un control radiologic la 56 săptămâni de la replantare va aviza sau
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
fi de origine funcțională, din categoria cărora face parte Boală Raynaud (boală este rar întâlnită) și de cauză organică din care face parte sindromul de ischemie acută care constă în obliterarea sau suprimarea fluxului arterial. Acest sindrom apare în urmă trombozelor, reumatismelor, diabetului sau altor cauze. Formă acută a bolii, netratata duce la cronicizare care, indiferent de cauză, necesită respectarea următoarelor măsuri generale: interzicerea fumatului 91 evitarea frigului și umezelii evitarea repausului prelungit în pat protejarea picioarelor cu încălțăminte confortabilă evitarea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
permanentă și tratarea tuturor bolilor mamei, prevenirea toxemiei gravidice și alimentația corectă în timpul sarcinii, asistarea corectă a nașterii, evitarea travaliului prelungit, a hemoragiei urmată de colaps post-partum, ce pot duce la necroza ischemica hipofizara mobilizarea precoce a lăuzei, pentru prevenirea trombozei; administrarea iodului în regiunile gusogene sfatul genetic pentru părinții cu boli endocrine cu posibila transmitere ereditară (diabet zaharat, diabet insipid, hiperparatiroidism) alimentația rațională cu alimente care să conțină calciu (lapte și derivate), evitarea excesului alimentar și favorizarea mișcării cunoașterea și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
denumirea de artere coronare. Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale, atriale, care se anastomozează abundant, și ramuri caudale ventriculare, care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
referință pentru diagnosticul encefalitei primare cu CMV, VEB, VVZ, HHV-6 și enterovirusuri. Diagnosticul diferențial al encefalitelor se face cu: Alte infecții neurologice: abces cerebral, empiem subdural, embolii septice (endocardită) Encefalopatii toxice din dizenterie, salmonelloze, tuse convulsivă Afecțiuni vasculare: hemoragie intracraniană, tromboză intracraniană, AVC, vasculite ale SNC (LES, periarterita nodoasă) Toxicitate medicamentoasă (fenotiazine, unele antibiotice, psihotrope) Tumori cerebrale Crize isterice. Formele severe comatoase de encefalită consideră pentru diagnosticul diferențial encefalopatia hipertensivă, uremică, cetoacidozică, hipoglicemică sau hepatică. Complicații Prognosticul și mortalitatea encefalitelor variază
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de IL-6 și alți mediatori care stimulează monocitele și celulele endoteliale vasculare să exprime factorul tisular, cu rol în activarea factorilor coagulării X și IX, promotori ai mecanismelor de coagulare intrinseci și extrinseci. Generarea fibrinei și depozitarea intravasculară conduce la tromboze, concomitent cu activarea PAF-1 (factor activator al plasminogenului), fibrinoliză și CID. (4) Activarea fosforilarii oxidative de către citokinele inflamatorii stimulează fosfolipaza A2 să elibereze fosfolipidele membranare, stimulează ciclooxigenaza și producerea de prostaglandine și tromboxani. Prostaglandina E2 și prostaciclina au rol vasodilatator
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
scurtează dar rezultatul este mai acceptat de pacient și recuperarea funcțională mai rapidă). Îngrijirile postoperatorii sunt complexe: asistență de terapie intensivă 5-7 zile, antibioterapie, antalgice, antisecretorii gastrice, alimentație pe sondă nazogastrică timp de 2 săptămâni, profilaxia pneumoniei de aspirație, profilaxia trombozei venose, urmărirea vitalității lamboului, urmărirea plăgilor postoperatorii și a drenajelor, toaleta plăgilor, pansament, suprimarea firelor de sutură între 7-10 zile. Complicații postoperatorii: hemoragii, limforagie, supurație plagă, pierderea vitalității lamboului, comunicare între cavitatea orală și exterior printr-un orificiu la nivelul
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
3 luni, 6 luni, 1 an postoperator. CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 113 Prognosticul postoperator imediat este dificil de apreciat, datorită numeroaselor riscuri potențiale ale perioadei (2 - 3 săptămâni) de supraveghere după intervenție (sevraj etanolic, tromboză venoasă periferică sau la nivelul vaselor lamboului de reconstrucție, dehiscență plăgi, sângerări (derapaje ligaturi vase sau la nivelul microanastomozei vasculare), limforagie, bronhopneumonie, supurație plăgi chirurgicale etc. Prognosticul întârziat vital este de asemenea incert (risc recidivă locală sau ganglionară, metastaze la
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
stare neurologică alterată (scor Karnofsky sub 60%), pacienții cu afecțiuni preexistente, supraponderali sau cu teren varicos, precum și la pacienții cu deficite motorii mari preexistente sau apărute ca urmare a intervenției chirurgicale [13]. Dintre complicațiile sistemice, cea mai frecvent întâlnită este tromboza venoasă profundă, având ca și risc major embolia pulmonară. Pentru prevenirea ei se recomandă aplicarea de feșe sau ciorapi elastici care se mențin până la mobilizarea activă a pacientului. Administrarea de heparine cu moleculă mică este în prezent recomandabilă la 24
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
calității vieții pacienților postoperator. Fistula LCR reprezintă adeseori o complicație a chirurgiei transsfenoidale. Meningita reprezintă de asemenea o complicație de temut. Infarctul cerebral instalat la distanță de locul intervenției chirurgicale a fost raportat de diverși autori; acesta s-ar datora trombozelor vasculare extinse dezvoltate ca urmare a manoperelor chirurgicale. Injuriile vasculare sunt răspunzătoare și de apariția postoperatorie a hemoragiilor intra-cerebrale, iar manipularea excesivă a vaselor mari poate duce la apariția anevrismelor [19,20]. Mortalitatea postoperatorie a fost influențată de două
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
progresivă a malformației. Acest mecanism este asigurat de proliferarea indusă de radiație a celulelor din peretele vaselor malformative, ceea ce conduce la îngustarea progresivă a lumenului vascular cu o încetinire accentuată a fluxului sangvin prin malformație, în ultimă instanță producându-se tromboza vaselor ce compun malformația arterio-venoasă cerebrală (fig. 4.176). După o singură procedură radiochirurgicală Gamma-Knife, procesul de obliterare a malformației poate dura de la 6 luni până la 3 ani, cu o rată de obliterare completă la 2 ani cuprinsă între 70
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
raportat absența postoperatorie a crizelor nevralgice. Deși metoda are o mortalitate extrem de mică (sub 0,5%), morbiditatea indusă de procedură este semnificativă: hipoestezie în teritoriul trigemenului de până la 29%, hipoacuzie de până la 34% și alte complicații (infecții, hemoragii, fistule LCR, tromboze ale sinusurilor durale etc.) întâlnite cumulativ în medie la 19% din pacienți [54]. Scopul inițial urmărit de Lars Leksell atunci când a inventat dispozitivul numit Gamma-Knife a fost tocmai tratamentul durerii. Primul pacient tratat prin radiochirurgie în 1951 a fost unul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
comă; tulburări vegetative (triada Cushing), sindrom piramidal, interesarea nervilor cranieni. Hipertensiunea intracraniană idiopatică Hipertensiunea intracraniană idiopatică numita încă și pseudotumor cerebri este caracterizată prin creșterea presiunii intracraniene în absența unui proces expansiv intracranian, a hidrocefaliei, a unei infecții intracraniene, a trombozei sinusurilor venoase durale sau a encefalopatiei hipertensive. Astfel, hipertensiunea intracraniană idiopatică corespunde doar parțial vechii denumiri de pseudotumor cerebri. Diagnosticul de hipertensiune intracraniană idiopatică poate fi pus numai după măsurarea presiunii intracraniene și după explorarea neuroimagistică completă [1]. Criteriile de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
computer tomografie sau rezonanță magnetică constată aspecte normale cranio-cerebrale, eventual se poate evidenția un sistem ventricular redus de dimensiuni (de aspect colabat) - fără semnificație, sau șa turcească goală (empty sella); de asemenea nu există vreo suspiciune clinică sau neuroimagistică de tromboză de sinus venos intracranian. Un element orientativ este predominența sexului feminin cu o proporție femei/bărbați de aproximativ 2-8/1, cu interesarea grupelor de vârstă 20-50 de ani și cu incidența maximă în decada a treia de vârstă. Pentru situațiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
parenchimului cerebral crește prin edem cerebral sau prin mărirea volumului sanguin cerebral („creier congestiv”) cu creșterea secundară a presiunii intracraniene. Tipurile vasculare de hipertensiune intracraniană au etiologii caracteristice și apar prin: - încetinirea sau scăderea fluxului venos intracranian în tromboflebitele și trombozele venoase cerebrale, scăderea fluxului venos la nivelul sinusului longitudinal superior (SLS) în leziuni compresive direct (fractură cu înfundare etc.) sau în șuntarea SLS printr-o malformație arterio-venoasă intracraniană, sau bolile extracraniene care blochează circulația venoasă de retur la nivel cervical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prin ultrafiltrare) și edemațiere congestivă cerebrală (prin vasodilatație); - ischemia cerebrală sau stroke-ul ischemic scade aportul sanguin arterial și determină edem cerebral ischemic, care este un edem cerebral mixt, atât edem celular (citotoxic) cât și edem cerebral extracelular indus oncotic (vasogen). Trombozele venoase cerebrale Drenajul venos cerebral este încetinit sau chiar oprit în cazul bolilor care afectează circulația venoasă intracraniană sau în afecțiuni extracraniene care interesează vasele mari de la baza gâtului, în general prin compresiune de vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cerebral este încetinit sau chiar oprit în cazul bolilor care afectează circulația venoasă intracraniană sau în afecțiuni extracraniene care interesează vasele mari de la baza gâtului, în general prin compresiune de vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
chiar oprit în cazul bolilor care afectează circulația venoasă intracraniană sau în afecțiuni extracraniene care interesează vasele mari de la baza gâtului, în general prin compresiune de vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cazul bolilor care afectează circulația venoasă intracraniană sau în afecțiuni extracraniene care interesează vasele mari de la baza gâtului, în general prin compresiune de vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal. Simptomatologia este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
venoasă intracraniană sau în afecțiuni extracraniene care interesează vasele mari de la baza gâtului, în general prin compresiune de vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal. Simptomatologia este determinată de leziunea cauzală inițială
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal. Simptomatologia este determinată de leziunea cauzală inițială, după care pot apare simptome focale neurologice legate de progresia trombozei venoase și simptome determinate de creșterea presiunii intracraniene. Adesea se produce un infarct venos care se asociază cu hemoragie cerebrală, ceea ce agravează tabloul clinic neurologic. În general, clinica evoluează până la un sindrom incomplet sau complet de hipertensiune intracraniană. Tratamentul trombozelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
trombozei venoase și simptome determinate de creșterea presiunii intracraniene. Adesea se produce un infarct venos care se asociază cu hemoragie cerebrală, ceea ce agravează tabloul clinic neurologic. În general, clinica evoluează până la un sindrom incomplet sau complet de hipertensiune intracraniană. Tratamentul trombozelor venoase cu sindrom de HIC este: - etiologic și patogenic pentru afecțiunea vasculară, când este posibil, - patogenic pentru sindromul de hipertensiune intracraniană. Un mecanism patogenic particular este scăderea fluxului venos la nivelul sinusului longitudinal superior (SLS) cu blocaj important al rezorbției
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și explorările paraclinice. Precizarea tipului de hipertensiune intracraniană determină terapia care trebuie aplicată: 1. tratamentul este etiologic în: - procesele expansive intracraniene: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale, chist hidatic etc. din hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă, - encefalopatia hipertensivă din hipertensiunea intracraniană vasculară, - trombozele vaselor intracraniene, venoase sau arteriale, din hipertensiunea intracraniană vasculară, - tulburările de circulație ale LCR-ului prin existența unei tumori ventriculare sau paraventriculare cu apariția hidrocefaliei obstructive, - tulburările de rezorbție ale LCR-ului din meningita acută. 2. tratamentul patogenic se aplică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mecanismelor patogenice care au fost deja declanșate, - hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă prin edem cerebral posttraumatic, edem cerebral hipoxic prin ischemia cerebrală secundară posttraumatică sau din hemoragia subarahnoidiană, intoxicații generale cu neurotoxine (endogene sau exogene) etc. - hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale, tromboză de sinus sagital superior cu scăderea drenajului venos si blocarea absorbției de LCR sau în edemul cerebral ischemic secundar din stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari, - hipertensiunea intracraniană prin tulburarea dinamicii LCR-ului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]