743 matches
-
abilitate (deși netehnic și într-un mod foarte romantic) ideea că religia (adică mitul și ritualul) constituie singurul climat în care poezia (adică simbolismul, contemplația estetică) poate respira și se poate dezvolta. 23. Vechea clasificare clasică a ornamentelor acustice și tropilor este cea făcută de Quintilian în De institutione oratoria. In legătură cu clasificarea cea mai minuțioasă din epoca elizabetană vezi Put-tenham, Arte of English Poesie (ediție îngrijită de Willcock și Walker), Cambridge, 1936. 24. Karl Biihler, Sprachtheorie, Jena, 1934, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
este primul care, în Dezvoltarea limbii literare române, 1904, abordează lingvistic stilul, analizînd limba principalilor scriitori de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea pînă în epoca marilor clasici. In cursul său de estetică literară, din 1925-1926, Ibrăileanu rezervă cîteva capitole stilului, tropilor și versificației, pe care le urmărește în poezia lui Eminescu, în analiza poemului Pe Ungă plopii fără soț și în articolul Eminescu. Note asupra versului (cuprinse în volumul Studii literare, 1930). Adevăratul creator al disciplinei este Ovid Densușianu, prin cursul
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
eu, mai ales, a surprins și apoi a sedus, a uimit dezabuzatul lector francez, față cu textul unui „metec” venit de pe undeva din Estul vag geografic și cultural al Europei, un autor ce mânuia cu atâta dezinvoltură, cu atâta „cinism” tropi ai gândirii și judecăți intens provocatoare, călcând nu rareori În picioare acel „bun-simț” pe care au dansat, un lux insuportabil al unei psihologii dispărute, snobi ca Brummel și Oscar Wilde sau poeți travestiți dintr-o rarisimă pudoare În Înțelepți de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dacă e să continuăm această comparație, pe alocuri un pic forțată, dar nu total neadevărată cu Nietzsche, vom spune că și filozoful sau eseistul nostru (sau poetul nostru mascat și enorm pudic!Ă, Cioran, se poate Înscrie Într-un uriaș trop, Într-o metaforă unică; și aceasta, dacă e adevărată, ar explica, cel puțin din punctul meu de vedere, nu numai toate contradicțiile sale de gândire, dar și „teribilismele” sale, actele sale de „lezmajestate” față de orgoliul nostru național. Deoarece textele sale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lingvistic, fenomenalul în auctorial, îl chema Constantin Rață, ba nu, Valentin! cizmar de meserie, subalternul meu la birou, reverie în vrie știința monologului, uite cum am înnoptat eu, eu trebuie să ajung la Tulcea, să dorm în seara asta! vînd tropi în piața Du Marsais, scriitorii vînd zarzavagii și cumetre, la 11,25 să fiu la Galați, rupt din mediu de propria lui undă, scriitorul să scrie despre ceea ce știe! Sadoveanu, adică să scrie cum ar fi scriitor, nu om, limita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tinerețea mea, dacă vrei!... că doar și ele, de ce veneau! acum, cei tineri! dar părintește, doar n-o să-i spui că vrei să o ...! cu femeia e ca și cu oaia, cu vaca, să-i dai tot ce-i trebuie, tropi pastorali! ar fi doar o pînză pe marea apropierii de întîmplare și pe ochii partenerului de conversație, după Cîmpulung Moldovenesc eruditul, că pot răbufni, profesor în Oltenia, geografie, istorie, mi-a plăcut să știu, te văd că scrii, ești reporter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
357. 55 Idem., p. 553. 56 Idem., p. 547. 57 Pământul Israelului (ebr.). 58 Jacques Attali, Verbatim III, 1988-1991, Editura Fayard, Paris, 1995, pp. 229-230. 59 Le Monde, 5.5.1989. 60 Ibidem. 61 Jean-Pierre Langellier, "Paris a eu raison trop tôt", în Le Monde, 15.9.1993. 62 Iată cinematograful Steaua! (rus.) 63 Dagobert D. Runes, Dictionary of Philosophy, Littelfeld, Adams & Company, 1962, p. 140. 64 Ibidem. 65 Gerard Durozoi, Andre Roussel, Dictionnaire de Philosophie, Éditions Nathan, Paris, 1990, p.
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
conteste valoarea estetică în sine, cât și meritele poetului în formarea limbii literare române". Aș! Iată încă un citat din Grama: "limba în nu puține privințe curioasă a lui Eminescu, sau viersurile lui, dintre care multe sunt tare rele, sau tropii lui, dintre care unii sunt monstruoși..." Am cules aceste citate dintr-un op onorabil, apărut la "Cartea Românească", semnat de lectorul bucureștean Iulian Costache. O lucrare serioasă documentată până-n exces, pusă limpede sub semnul echilibrului chiar dacă este redactată într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe de alta, 12 franci pe litru când se folosesc butoaie de stejar noi, adică un raport de 1 la 100. 164 În franceză, L'ennui naquit un jour de l'uniformité. Antoine de La Motte-Houdart (1672-1731), Fables, 15. Les amis trop d'accord. 165 J.-F. Gautier, La fiscalité du vin, Revue de droit rural, nr. 239, ianuarie 1996, Paris, pp. 10-11. 166 Tocmai pentru a strânge această impresionantă sumă de răscumpărare, o nouă monedă, francul de aur, fusese introdusă. 167
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
28, 1969, 2. [12] CRIȘAN, ANA; CHICULIȚĂ, I.; PETROMAN, P., Observații la programa de limba și literatura română pentru clasele a IX-a și a X-a ale școlii generale, Rev.Ped, 18, nr. 6, 1969, 66-69. [13] DASCĂLU, Gh., Tropi, figuri de stil și...puțină confuzie [pe marginea manualului de limba și literatura română pentru clasa a IX-a de Maria Fanache și Emil Giurgiu], RLIT, 2, nr. 49, 1969, 31. [14] DRAGOȘ, E., Câteva contribuții pentru cunoașterea activității instructiv-educative
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
banchetă de autobuz chiar (vecinătatea imediată) în funcție de pregătirea socială, de gradul de „respectabilitate”, mai ales atunci când proveneau din comunități mici. „Avtobusniki”, afirmă J. Kormina, fac diferența dintre „turism” și „pelerinaj”, ceea ce îi interesează în mod real fiind căutarea autenticității. „Principalii tropi ai autenticității pentru călătorii urbani, religioși, postsovietici sunt simplitatea, puritatea și vechimea istorică a destinațiilor dorite.” (Kormina, 2010 : 270) „Simplitatea” s-ar defini în acest caz prin calitățile Rusiei rurale, neatinse încă de urbanizarea excesivă, declinul sacralității sau de tirania
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pierzi în slujba altora. Fii schimbarea pe care dorești s-o vezi în lume. A dărui unei inimi o faptă e mai mult decât o mie de capete plecate în rugăciune 1087. Pe lângă metaforele banale și cele prin analogie întâlnim tropul enigmatic care nu este doar un simplu transfer, ci o evidență nemijlocită și în a celași timp surprinzătoare, datorită căreia lucrurile se percep în timp ce se petrec. Eu trebuie să beau, să uit ceea ce nu știe nimeni Ascuns în pivnița adâncă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mucoaselor. Feocromocitomul Feocromocitomul este o tumoră a medulosuprarenalei care determină excesul de adrenalină, noradrenalina și dopamină. Bolnavul prezintă cefalee, tahicardie, hipertensiune paroxistica. Diagnosticarea și tratarea bolii este în competența medicului specialist endocrinolog. Hipogonadismul Hipogonadismul este determinat de tulburări ale hormonilor tropi hipofizari de creștere, apare la ambele sexe și depinde de vîrsta apariției. 134 Cauzele sunt: lipsa congenitala a gonadelor îndepărtarea chirurgicală a gonadelor efectele unor boli că: scarlatina, febra tifoida, parotidita epidemica, sifilisul, carențe alimentare. Aparita la pubertate va duce
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
sensul informațional, materialitatea enunțurilor cîștigă în densitate formală. Graffitiul din T22 (capitolul 3) este structurat de un număr de 6 + 6 silabe (semnalat prin alineat), aducînd astfel cu un alexandrin: ma / peur / se / fe / ra / haine // en / vos / ci / tés / trop / grandes [Frica mea se va face ură în cetățile voastre prea mari]. Fiecare grup de 6 silabe alcătuiește un fel de emistih cu legături fonice interne surprinzătoare: primul conține o suită în oglindă A+R+ə (mut) // ə +R+A
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
souhaite jamais ardemment ce qu'on ne souihaite que par raison (nr. 469)59. Sau în următoarele două morale din fabulele lui la Fontaine: On a toujours besoin d'un plus petit que soi60. On hasarde de perdre à vouloir trop gagner 61. Ce se câștigă aici prin întrebuințarea lui "on" în locul pronumelui "noi" sau a substantivului "oamenii", care la rândul lor pot avea o valoare generică? Scriind "oamenii", moralistul s-ar plasa și și-ar plasa cititorul pe o poziție
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu de locutor responsabil de enunțul său. 4.4. Ironie și polifonie Problematica polifoniei permite, de asemenea, abordarea unor fenomene importante, cum ar fi discursul indirect, la care vom reveni în detaliu, sau ironia. Ironia face în genere parte din "tropii" retoricii tradiționale, alături de metaforă, hiperbolă, litotă. În toate aceste cazuri se consideră că este vorba despre "tropi" deoarece enunțul trebuie interpretat ca purtător al altui sens decât cel enunțat "literal". Ironia ar consta în "a spune contrariul a ceea ce gândim
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
abordarea unor fenomene importante, cum ar fi discursul indirect, la care vom reveni în detaliu, sau ironia. Ironia face în genere parte din "tropii" retoricii tradiționale, alături de metaforă, hiperbolă, litotă. În toate aceste cazuri se consideră că este vorba despre "tropi" deoarece enunțul trebuie interpretat ca purtător al altui sens decât cel enunțat "literal". Ironia ar consta în "a spune contrariul a ceea ce gândim sau a ceea ce dorim să lăsăm să se înțeleagă, prin luarea în derâdere fie comică, fie serioasă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
le danger que représente l'avarice pour l'avenir du pays. Dominés uniquement par leur désir d'accumuler, les avares (en réalité, les athées) pervertissent les valeurs chrétiennes 299. Dans une lettre du 8 février 1838, Zulma Carraud trouve Grandet trop riche et le secret dans lequel cette fortune a été amassée lui semble peu plausible. Balzac réplique en lui citant la fabuleuse fortune d'un colporteur et d'un épicier de Tours. Il insiste sur ce phénomène encore peu perceptible
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
subiect vorbitor" (vs "locutor"), 169 T teatru, 173 tematizare, 306 temă constantă (progresie cu ~), 311 temă derivată (progresie cu ~), 312 temă vs remă, 307 temă/titlu, 167 text (gramatică de ~), 285 tip (enunț ~), 56 tip de discurs, 287 trecere, 310 trop, 179 tu, 71 U-V viitor perifrastic, 109 viitor simplu, 109 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Cătălin Turliuc, Naționalism și etnicitate. Considerații istoriografice, în Istoria ca lectură a lumii, Iași, 1994, p.434. 5 J. Rosenau, Le nouvel ordre mondial: forces sous-jacentes et résultats, în Etudes internationales, 23, mars 1992, p.23 sqq. 6 Yves Lacoste, Trop grande ou trop petite?, în Le Débat, 63, 1991, p.84-86. 7 Boyd C. Shafer, Nationalism: myth and reality, 1995. Apud Cătălin Turliuc, op. cit., p.433. 8 Mattei Dogan, Dominique Pelassy, Cum să comparăm națiunile. Sociologia politică comparativă, București, 1993
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și etnicitate. Considerații istoriografice, în Istoria ca lectură a lumii, Iași, 1994, p.434. 5 J. Rosenau, Le nouvel ordre mondial: forces sous-jacentes et résultats, în Etudes internationales, 23, mars 1992, p.23 sqq. 6 Yves Lacoste, Trop grande ou trop petite?, în Le Débat, 63, 1991, p.84-86. 7 Boyd C. Shafer, Nationalism: myth and reality, 1995. Apud Cătălin Turliuc, op. cit., p.433. 8 Mattei Dogan, Dominique Pelassy, Cum să comparăm națiunile. Sociologia politică comparativă, București, 1993. 9 Hans Kohn
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și asupra imposibilității aproape totale de a demonstra sau nega existența sa h paleantropi. Am repetat-o de nenumărate ori: credințele și ideile nu sunt fosilizabile. Anumiți savanți au preferat deci să nu spună nimic despre ideile și credințele palean tropii or, decât SE le reconstituie cu ajutorul comparației cu civilizațiile vânătorești. O atât de radicală poziție metodologică nu este scutită de primejdii. A lăsa necompletată o enormă parte a istoriei spiritului uman riscă a încuraja ideea că în tot acest timp
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și la perfecțiune, preferința pentru o poezie a prozaicului (cu dispariția bardului care cânta nostalgia absolutului), autoreferențialitatea și transformarea lumii în text, conceperea actului poetic ca exercițiu de sinceritate, poetizarea faptului divers, autenticitatea exprimării, intertextualitatea, demetaforizarea (descriptivul se golește de tropi, narativul pare să invadeze spațiul poetic și să confere poemelor aparență de jurnal), preferința pentru registrul ludic și pentru cel ironic. Pe scurt, poezia albastrosistă reflectă o generație-punte care reușește să păstreze ceva din modernismul interbelic, să preia unele dintre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care este construită metafora, și comparația ce echivalează misterul cosmic cu un episod din jocul copiilor, resemantizarea textului realizându-se prin reconversia universului ludic într-unul tragic, dar care păstrează încă aparența de joc al întâmplării. Descriptivul golit însă de tropi sau narativul înlocuiește și la Marin Sorescu metaforicul, redus, de multe ori, la o singură secvență care păstrează sau capătă tocmai prin acest procedeu întreaga încărcătură semnificantă a poemului: "Pe lac/ Umbra mea se vedea/ Foarte limpede/ Și eu îmi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
à l'attention du public des aspects marginales dans la littérature des générations antérieures ou des aspects oubliés qui , réinterprétés, revalorises, peuvent donner ce souffle de nouveauté, de fraîcheur tellement recherché. Les poètes de la Vème décennie ne se différencient pas trop de ce point de vue de leurs confrères. Nous allons concentrer l'attention sur ces éléments qui les unissent et sur ces poètes qui représentent le noyau du groupe de l'Albatros, sans nier l'importance des autres dans une histoire
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]