2,711 matches
-
nisipul. — Este insuportabil... - șopti după un sfert de oră și cu greutate Bruno Serafian. Cred că am să leșin. Dacă leșini, consideră-te mort... - fu răspunsul direct și hotărât. Fă un efort. Nu pot! - spuse aproape scâncind tovarășul său de trudă. Cizmele mi s-au înfierbântat și parcă aș călca pe cărbuni încinși. Păi eu nu sunt în situația să te duc în spate, și poți fi sigur că nici unul dintre oamenii tăi nu vor veni să te ajute. Așa că descurcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să-i zicem zidire, Înecînd-o În bălării, sînt cuvintele. Nu rostirea poruncii „Să fie lumină“ a născut lumina, ci Însăși lumina. Nu auzul Îndemnului de a smulge vălul de pe oglindă a declanșat emoția descoperirii, ci vederea acelei iviri. Ajungînd cu trudă și silă să văd acest adevăr, Înțeleg acum de ce simt eu un rău fizic cînd vreau să povestesc, de ce consecuția logică a unor Întîmplări - un om s-a gîndit să facă o casă și a amînat-o pentru că nu avea cărămizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pentru ei nu era nici o problemă, tehnica era și ea un fel de fantasmă care funcționa bine în realitate. Toate astea trebuiau numai montate după desenele minuțioase ale lui signor Fumo. Uneori aceste părți de „castele“ erau fabricate cu multă trudă în atelierele noastre. Era o muncă de gigant să reproduci arta rafinată a Evului Mediu sau a Renașterii. Călătoria până la Castellana a fost nu numai amuzantă, ci și plină de învățăminte: totul era posibil, dar trebuia să muncești pe brânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
cocaină e atât de tare, încât e capabilă să trezească instantaneu în organismul meu senzația de fericire, cu o intensitate nemaicunoscută de mine, atunci nu cade de la sine necesitatea oricărui eveniment, nu-și pierd sensul și timpul, și eforturile, și truda care s-ar cere cheltuite pentru săvârșirea acestui fapt? Această capacitate a cocainei de a stimula senzația fizică de fericire, fără nici o legătură psihică cu evenimentele exterioare mie, ba chiar în pofida faptului că reflectarea acestor fapte în conștiință ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
parte în cealaltă. Fulgerător, își dădu seama că fusese păcălit. Cea mai sumbră presupunere a lui devenise realitate. Un grup de răufăcători își puseseră în gând să îi jefuiască. Voiau să le fure aurul pe care îl scoseseră cu atâta trudă din nisipuri. Burcilă săracul, nu se dusese nici pe departe la culcare așa cum bănuise el. Fără îndoială că îl atrăseseră și pe dânsul în pădure și acum zăcea pe undeva legat și cu un căluș în gură, ori poate cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
una dintre acele cărți care nimeresc din Întîmplare În mîna caldă a cititorului, dintr-o eroare (fie că un cititor și-a notat greșit cota, fie că un bibliotecar a confundat autorul), așa Încît cititorul să-și Închipuie zadarnică orice trudă, ca atunci cînd el, căutînd ceva anume, un volum de versuri sau un roman, o lucrare de drept roman sau un studiu de ihtiologie sau mai știu eu ce, oricum ceva trebuincios lui, dăduse de o lucrare oțioasă, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
grosolane din edițiile precedente, greșeli care uneori schimbau enorm sensul originalului; apoi vor fi adnotate și comparațiile cu Biblia, În care sînt condamnați vehement creatorii acestei cărți scandaloase. („MÎna lor nu era călăuzită de mîna Binefăcătorului.“) Se poate spune că truda sa nu a fost zadarnică. Orice editor al Conspirației, și nu numai din Franța, ci oricare editor serios, care nu se mulțumea cu o glorie imediată și nu se gîndea numai la beneficiul financiar va apela de acum Încolo la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cerul nemilos al bătrînului și blajinului Moise“, pe vremea cînd Încă nu se consacrase absconselor interpretări lirice, fiind o modestă traducătoare. Am bătut la mașină și am transcris de mînă toată opera lui Mendel Osipovici, am moșit deci, domnule, toată truda sa literară (a se vedea În acest sens poezia „Ea a spus amin“, vol. II, p. 94). Tot timpul a trăit cu geamantanul făcut, ca la primul lui semn s-o pornesc imediat. Am petrecut „binecuvîntate nopți Într-o febră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de succesiunea stăpânirilor migratorilor. În condițiile de nesiguranță a vieții și avutului, oamenii preferau creșterea animalelor care puteau repede să fie mutate în locuri sigure. Vitele mari și ovicaprinele au constituit averea românului, mai mult decât recoltele obținute cu multă trudă, fără să fie sigur că va apuca să culeagă ce-a semănat. Nici locuința nu era părăsită cu regret, fiind, de cele mai multe ori, o construcție provizorie, o colibă, un bordei semiîngropat. Practica mutării țăranului român din Moldova s-a menținut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doi adjutanți apărură din nou cu tăvile, ibricul cu cafea, cana cu lapte, o cutie cu fursecuri, suc de portocale, iaurt, jeleu, fără îndoială, încă o dată serviciul de catering al poliției politice își meritase reputația cucerită în atâția ani de trudă. Resemnați să bea cafeaua cu lapte rece sau s-o încălzească, adjutanții spuseră că se duc să se aranjeze și se întorc imediat, Cât mai repede posibil. De fapt, li se părea o gravă lipsă de considerație, când superiorul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
putrezeau pe pământ. Pretutindeni, un aer de dezolare. Tufișurile se întindeau peste tot și ai fi zis că foarte curând pădurea din epoca primitivă o să reintre în stăpânirea acestei fâșii de pământ care-i fusese smulsă cu atâta și atâta trudă. Aveai senzația că aici va fi un sălaș al durerii. În timp ce se apropia de casă îl izbi tăcerea nepământeană și la început crezu că e părăsită. Apoi o văzu pe Ata. Ședea pe vine în șopronul care-i slujea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
foarte naturală și sănătoasă. Aproape toți oamenii normali doresc să se Îmbogățească fără a mișca un deget - cu excepția afaceriștilor din piesele cu probleme, care vor să „răzbească prin propriile forțe“. Dumneavoastră nu v-ar prinde bine niște bani câștigați fără trudă? - Bineînțeles că nu! a exclamat indignat secretarul. - Dar, a continuat Amory, neluându-l În seamă, cum În momentul de față sunt sărac lipit, contemplu socialismul ca pe o posibilă izbăvire. Amândoi bărbații i-au adresat o privire uimită. - Ăștia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
asta, suspină el. Acum ești tânăr și fericit și dup-aia gata, stai și te întrebi ce s-a ales de tine. Doamna Popa îl mângâia tandru pe chelie. Și deodată, uitându-se cu duioșie la lucrușoarele lor strânse cu trudă timp de exact douăzeci și cinci de ani, îi veni așa o căldură la cap, deschise gura și revărsă peste chelia bărbatului ei o boare de ceapă, pastă de dinți și șampanie: „Căsuța noastrăăăăă, cuibușor de nebuniiii....”. Notele ieșiră pe fereastră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Elena Marin Alexe Viață tristă, ruptă-n coate, Mai mult rău, decât se poate, Lacrimi, trudă si nevoi, Trece timpul, ca și noi. Suflet biet, lovit de soartă, Cu speranța ca și moartă, Te agăți cu disperare Să culegi raze de soare. Te împiedici, te ridică, Fără zbateri, fără frică, Lasă loc la bucurie, Să te-
Efemeride by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83371_a_84696]
-
lichide, Sinteze transparente, de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar. Mereu rătăcitoare, substratul lor închide Tot darul unui soare roșiatec și avar, Apoi, de-a lungul nopții tot aurul stelar Și toată înflorirea reflexelor fluide. Iar când, târziu, prin trude-ndelungi și fir cu fir Au strâns în năvi de gheață un fabulos Ofir, Pornesc, pline de spornica lor muncă, Pornesc să-și întrunească ascunsele comori, Și peste mări de umbră și liniște, aruncă Efluviile unor neprihănite zori. PENTRU MARILE
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acestui om trece, spre deosebire de a noastră, pe lângă frământări, egală și exemplară. Totuși cred a ști, această neîngăduință față de sine nu se datorește unui spirit abstract și îndepărtat. E o atitudine izvorâtă dintr-un simțământ înalt: sobrietatea și înțelepciunea care cruță truda materiei și lasă spiritului, numai, vrednicia unei statornice veghi. Poate că, în drumurile prin trecut al unei vieți astăzi închinate binelui general, stă o tinerețe entuziastă, oprită cu mirare la desfătarea aparențelor. Bănuiam poate caietul de versuri, smuls din alte
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tehnică, o știință intransmisibilă, dureros asimilată. Faza "modului interior" nu este o schimbare de valori interne, cât o revoluționare tehnică. De aceea poezia d-lui Barbu poate fi obscură, uneori veleitară, alteori strangulată în viziuni extrem subiective, fiind o continuă trudă spre cucerirea unei tehnice; niciodată n-o putem învinui de farsă, cum ne îndreptățesc atâtea produse ale unui modernism excesiv, coalizat, în ultimul timp, în reviste de hilar revoluționarism. Intelectualismul poeziei barbiene nu rezidă numai în tehnică; în lipsa de sentimentalism
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
veche, sădirea unui pom, sau ceva care să ne reprezinte ca individ, parte dintr-o societate în care ne-am născut, ne-am format și am viețuit, cu bune și cu rele deopotrivă. Unii lasă averi, adevărate tezaure dobândite cu trudă sau poate nu, trăind o viață întreagă înrobiți de strălucirea lor, alții își drămuiesc moștenirea în tainițele sufletelor lor, așezând-o în cumințenia unui alt fel de bogății, acelea de sorginte spirituală. Zestrea pe care eu o las este una
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
de tine îmi intră-n sânge mamă Cu ghiocei, mușcate și miros de pelin, Dojeana-ți blândă aș lua-o acum în seamă Și m-ași întoarce acasă pe urme de senin. Un dor îmi coboară în inimă de casă De truda tatei, a ta și de înserate mângâieri, Însă urma voastră de aer rămasă Când o ating se preface-n ieri În fiecare zi îți aprind din inimă lumina, Lumânare, mamă, pentru sufletu-ți umil, De am greșit,îmi port și-
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
înaintașă biblică, pe pământul... oamenilor mărunți, cărora fericirea le este interzisă. Mi-am amintit, printr-o ciudată asociere de idei, o replică din „Woyzzeck” de Georg Buchner.„ Noi, ăștia, - spunea personajul principal - și pe lumea cealaltă, vom fi puși la trudă, la facerea tunetelor”. Nu garantez pentru exactitatea traducerii, e mult de când am văzut opera lui Alban Berg, realizată după piesă (1925). Ceea ce îmi dă de gândit este similitudinea mesajului creațiilor interbelice de factură expresionistă cu ceea ce trăim noi acum. Publicului
TIUMF LA NAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364535_a_365864]
-
impus în secolele XIX-XX se înscrie și numele lui Henri Wald. Născut la 31 octombrie 1920, la București, pe strada Olteni, în apropiere de Teatrul Barașeum, el s-a stins din viață la 14 iulie 2002, după o viață de trudă, succese și blamări peceriste de tot felul. „Un ireductibil”, spunea Mihai Șora despre prietenul său, iar Liiceanu, Nicolae Manolescu îl considerau un model și un maestru, chiar dacă Wald nu s-a dezis niciodată de marxism. În tinerețe l-a avut
H.WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364547_a_365876]
-
Începuse ploaia într-un lan de vrăbii, tata nu mai reușea să cosească fânul pe lună mă rugam să se scuture toate neîmplinirile odată cu încărunțirile profetului care-și strecura gândurile în palmele mele bătătorite în strângeri de mână. Obosisem în truda din pieptul lui fără să știu că setea-l rodea sub haina pământului, repetam întruna singurul refren nobil din felinarul unei zodii cu multe rămășaguri pierdute, ce forță aveam eu să cern norii și să repartizez calendarele pe stări despletite
ÎNTR-UN LAN DE VRĂBII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361284_a_362613]
-
prima parte a vieții se străduiește din răsputeri să-și distrugă sănătatea,prin fumat, alcool, excese sexuale, droguri și activități care suprasolicită organismul, sau goanna după înavuțire, ca în a doua parte a vieții să-și cheltuie economiile agonistite cu trudă pentru a-și “repara”sănătatea, dacă se mai poate, distrusă în prima parte a vieții.Putem compara viața noastră cu reflecția într-o oglindă care inversează imaginea. -Sartre spunea:poezia înseamnă cine pierde câștigă,eu generalizez,poezia înseamnă neînțelegerea lumii
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂPCEASCĂ-6 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361361_a_362690]
-
Și triluri de păsărele, Iarba verde, mătăsoasă Și izvorul de sub coastă. Toate Doamne le-am avut, Iartă că nu le-am văzut - Ca să-mi fac mie plăcerea Semănai l-alții durerea. Nevastă am și copii, Cele mai mari bucurii - Cu trudă-i ce pun pe masă Dau de greu și nu-mi mai pasă . De când Doamne te-am găsit Nu-i alt om mai fericit, De când te-am aflat pe Tine, Bogat nu-i nimeni ca mine. Referință Bibliografică: Adevărata bogăție
ADEVĂRATA BOGĂŢIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361550_a_362879]
-
Acasa > Versuri > Farmec > GERMINAȚA DE SUB ZĂPADĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Germinația de sub zăpadă Alunecă sănile pe vise de zăpadă- Sub ea căruțele germinează trudă, Copii mai vin uneori să vadă În sat câte-o bătrână rudă. Umbrele bunicilor privesc peste gard Cum trec nepoții în iureș pe cale, În zborul lor clipele ard Etapele în graba de a ajunge la vale. Timpul ascultă cum scârțâie
GERMINAŢA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361559_a_362888]