1,633 matches
-
și în ochii Paulinei Popa, scriitor și editor hunedorean. De remarcat este și faptul că la acest eveniment au participat tineri care nu l-au cunoscut , dar care respectă și prețuiesc valorile, "eroii locali". Scriitorii Ioan Barb și Daniel Lacatuș trudesc de o vreme pentru a face cunoscută în rândurile cititorilor "Algoritmului literar" viața și activitatea lui Romul Munteanu... și nu numai a lui. Ana Diana a mai vorbit despre intențiile sale de înființare a Fundației Europene "ROMUL MUNTEANU" , cu sediul
IN MEMORIAM ROMUL MUNTEANU (FRUMOŞII MICILOR ORAŞE I) de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354635_a_355964]
-
când vrei și până atunci le porți...Pe dracu! Le porți așa de nebun! Ce, parcă dacă atârni pe tine sticliciurile alea ești mai sănătos? Îți fată vaca trei viței? Ți se mărită fii-ta cu popa? Prostii boierești...Pașii trudesc, mintea alungă gândul, el știe una: banu-i ban...De undeva se aude un câtec, niște câini latră, trece mașina poliției...Sirena îi zgârie creierii și-i îngheață inima. Nu știe de ce îi e teamă! Se teme de poliție și atât
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
sărăci pe nimeni, dimpotrivă! În neamul românesc sunt mulți care doresc să pună, nu o cărămidă, ci multe la construirea Catedralei Demnității Noastre. Sunt mulți care sunt gata să ofere tot ceea ce pot spre realizarea visului urmașilor celor care au trudit la ridicarea frumoaselor mănăstiri din Moldova, Bucovina, Curtea de Argeș și al eroilor de la Mărășești, Mărăști, Oituz și de pretutindeni sau din alte locuri de a avea și ei o Catedrală în capitala țării, după modelul celorlalte capitale europene. Visul celor mai mulți dintre
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Moș Crăciun, te rog citește Foarte-atent a mea scrisoare Că durerea ce m-apasă E prea mare, mult prea mare. Au plecat ai mei părinți Să trudească la străini Și-am rămas să-mi petrec viața La rude și la vecini. Îmi trimit de toate-n casă Bani,hăinuțe,jucării Și printre aceste daruri Doruri multe, mii și mii. Înainte de culcare Mă rog să le fie bine
SCRISOARE CATRE MOS CRACIUN de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357108_a_358437]
-
iar el era bucuros să mâzgălească într-o terfeloagă cu creionul bont că „în timpul serviciului de noapte nu s-a întâmplat nimic deosebit” și prins de moleșeală pornea spre casă unde îmbuca ce găsea la îndemână și își întindea oasele trudite pe un pat la fel de bătrân. Alți paznici păstrau pe lângă ei câte un câine doi de pripas, aciuați nici ei nu știau de unde și le trecea noaptea mai ușor. Latră când simt picior străin în șantier, latră când vine în control
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
Școala de Artă din Bacău, „un mare interpret de folclor, un om generos, frumos, cu un suflet înstăpânit din ce în ce mai mult de doruri, o mamă care a dăruit iubire copiilor, până la sacrificarea sa”, cum vorbește despre ea Benone Sinulescu, veghează și trudește înrobitor azi, pentru ca mâine să rămână în urmă un cântec folcloric veritabil! Este un artist ivit din cununa străbună de flori și stele spirituale ale neamului românesc. I s-a dat versul și doina, ca să plângă tristețea omului, ori să
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
o crimă petrecută în orășelul lor. Un om rău și cu multă influență în acea împărăție, care săvârșise această crimă, s-a sfătuit cu judecătorul cu care era prieten și au găsit de cuviință să pună vina asupra altui om. Trudind ei și gândind pe cine să cadă năpasta au ajuns la concluzia că acest creștin era cel mai potrivit, deoarece se zvonise despre el că este smerit, că a mai avut conflicte cu niște oameni din orășel și el a
ADEVĂR ŞI NUMAI ADEVĂR de IONEL CADAR în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357332_a_358661]
-
a cochetat și cu altă poezie de formă fixă, haiku; cu eseul sau critica literară, în noua sa carte de sonete, poetul Aurel M. Buricea are permanent sentimentul peren al rădăcinii, al stabilității și al religiosului: „rob al luminii am trudit de când mă știu / în rănile mele sângerezi Iisuse / de două milenii Te caut în pustiu / și te-am găsit în cuvintele nespuse” („Poarta din cer”, sonetul 1, pag. 5); și, de aceea, spaimele, dilemele și o întreagă psihologie de impas
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
iar zarva satului se împrăștiase prin gospodării, lăsând ulițele să se pregătească de vecernie, am intrat pe poarta Centrului de zi „Paraschiva” din Retevoieștii Argeșului, purtând în gând mirarea că, într-o vreme cu mult haos existențial, cineva încă mai trudește cu inima și fapta la acei copii pe care destinul le-a rostuit sfințenia suferinței. În 2006, la inițiativa părinților copiilor cu dizabilități, trăitori pe valea râului Doamnei, a luat ființă în localitatea Retevoiești, comuna Pietroșani, județul Argeș Centrul de
REPORTAJ SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357844_a_359173]
-
iar zarva satului se împrăștiase prin gospodării, lăsând ulițele să se pregătească de vecernie, am intrat pe poarta Centrului de zi „Paraschiva” din Retevoieștii Argeșului, purtând în gând mirarea că, într-o vreme cu mult haos existențial, cineva încă mai trudește cu inima și fapta la acei copii pe care destinul le-a rostuit sfințenia suferinței. În 2006, la inițiativa părinților copiilor cu dizabilități, trăitori pe valea râului Doamnei, a luat ființă în localitatea Retevoiești, comuna Pietroșani, județul Argeș Centrul de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
iar zarva satului se împrăștiase prin gospodării, lăsând ulițele să se pregătească de vecernie, am intrat pe poarta Centrului de zi „Paraschiva” din Retevoieștii Argeșului, purtând în gând mirarea că, într-o vreme cu mult haos existențial, cineva încă mai trudește cu inima și fapta la acei copii pe care destinul le-a rostuit sfințenia suferinței.În 2006, la inițiativa părinților copiilor cu dizabilități, trăitori pe valea râului Doamnei, a luat ființă în localitatea Retevoiești, comuna Pietroșani, județul Argeș Centrul de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
bani, de-abia își ținea zilele, noroc cu o mătușă care îi dădea lapte, dacă îi spărgea lemnele și cu alea cinci găini ale lui, care se ouau zilnic. Bani de pîine și de-o bere mai făcea el rost, trudind din greu ici-colo, pentru că era căutat de oameni, se știa că pe Neacutare Pandișpan nu trebuie să-l păzești, el își face treaba și trage cît trei. De aceea, cînd o descoperise pe Lilicuța, parcă înnebunise. Cînd plecase el, cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
alții trebuia să-i înlocuiască, livada îmbătrînise și ea, dar el era tînăr și puternic, douăzeci de ani mai trăgea el, nu se temea de muncă și nici nu avea o plăcere mai mare decît să simtă cum asudă cînd trudea ca un animal. Cînd avea vreme, Lilicuța mergea cu el, alerga în fața lui și îl înnebunea cu fundulețul ei apetisant, fă, dacă pun mîna pe tine ... da' cum s-o prindă, era ca o zvîrlugă, micuță și puternică, tăia cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
viitorului, care li se pare tot mai cenușiu. Dictatorul avea grijă de toți oamenii, ca un tătuc bun, după modelul din Est, le dădea case și un loc de muncă și o vacanță la mare și o mașină pentru care trudeau din greu, dar cel puțin o obțineau, pe cînd azi, lăsați în voia soartei, sînt ca frunzele bătute de vînt, nemăturate de adminstrația domeniului public ... De curînd am văzut la televizor o grandioasă manifestație de prețuire a poporului din Coreea de Nord
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
înger dacă omu-i fericit. Merse îngerul pe cale lumea întreagă colindând, când la deal și când la vale, pe creștini tot întrebând. Unul zise: cum pot oare fericit să mă numesc? să îmi fie cu iertare, nu vezi cât de mult trudesc? Altul zise cu durere: Eu aș fi, dar ce să fac, fiind că bani-s la putere, iar eu sunt un om sărac. Unul spune cu mândrie: Eu am bani, ce pot să zic? am destulă avuție, nu duc lipsă
UN OM FERICIT de IONEL CADAR în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358517_a_359846]
-
ca interpret pe marele regizor Sergiu Nicolaescu. Iată în câteva strofe cum ni-l descrie autorul volumului pe marele Brâncuși: „Părinte drag, oltean vestit! Cu Dumnezeu te văd că stai În poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
sacru pe cruce și pistol, formația de luptă anticomunistă ,,Haiducii Muscelului”. Nesupunerea românilor în fața cizmei rusești, a comunismului devastator care spulbera credința în Dumnezeu, distrugerea gospodăriilor țărănești, luarea pământului moștenit din tată în fiu, subjugarea fără milă a celor ce trudiseră o viață întreagă prin muncă cinstită, batjocorirea bunelor obiceiuri ale românilor, etc. a culminat cu lupta celor care vor pieri în fața plutoanelor de execuție, fără a se abate de la Sfântul crez al Libertății și Dreptății. Rar mi-a fost dat
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
dărui, fiindcă mâine, nu știu dacă mai vine! Tu știi că dăruirea poartă mereu în ea, IUBIREA și CREDINȚA și-un DOR IMENS DE TINE! Muncesc, mereu pe gânduri și urmele-ți pierdute, Le descifrez adesea în locuri ce-ai trudit. . . Tresar când vine Gheorghe strigând: ,,Ionel, mai iute!” Mirajul se destramă, cu tot ce am gândit. . . . La ,, Bruklin”sau la ,,Grețschi”, aleargă măi băiete, Mereu, mereu în goană, că: ,,Bosul e pe noi”! La ,,Magazin”, la ,,Bobin”și-apoi la
PREA SCUMPA MEA MIREASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358159_a_359488]
-
-ți aduci aminte Când arzi tăcerea-n taincu-ți altar... Tu, vis pribeag... S-a rezemat pe umăr, o clipită, Nădejdea zilei prefăcută-n scrum Și-ntr-un răvaș, uitat la colț de drum, Un vis pribeag prin pânze de ispită. Trudind, cu-nsingurarea-i hărăzită, Deșiră umbre dintr-un vechi album Și-ascultă șoapte pline de parfum Sfidând chemări din lacrima zorită. Când un oracol, răgușit de vreme, Peceți așează pe-un destin durut Ce calcă rătăcit, printre blesteme, Tu, vis pribeag, ce
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
razele reginei nopții, ies în câmpie și-i văd pe harnicii țărani cum brăzdează pământul sub care aruncă sămânță roditoiare pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Din depărtare se aud ciripitul păsărelelor care aduc dor nesecat al celui ce trudește să se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Erai cuminte și mă urmai, Îmi cereai sfatul, mă ascultai. . . Pornit în viață mereu s-aduni, Uiți și de tine, de oameni buni, Te zbați degeaba și uiți ușor Că-n viață totul, e trecător! Mulți ani continuu ai tot trudit, Acum ți-ajunge, stai liniștit! Îți cunosc firea, știu nu-i ușor Nici pentru mine, ce-s ,,Păzitor”! (Îngerul păzitor) Te știu de-o viață și bun și rău, Te rog, ascultă-ți Îngerul tău! . . . Adu-ți aminte cât ai
PRINDE CLIPA NEMURITOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357613_a_358942]
-
au câștigat unii în țară, prin muncă cinstită, atâția bani și în așa scurt timp. E greu de crezut că unele sunt construite doar din salariu, fără escrocherii, fără șmecherii, fără a băga mâna în buzunarul nimănui! Numai cine a trudit câteva luni în străinătate, înțelege cu câte sacrificii, umilințe, oftând mereu, câștigi acolo în câțiva ani de muncă, un ban cinstit! Referință Bibliografică: PRINDE CLIPA NEMURITOARE / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 537, Anul II, 20 iunie 2012
PRINDE CLIPA NEMURITOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357613_a_358942]
-
erodării, deprecierii, în urma acuzațiilor în avalanșă de furt intelectual. „The Independent”, ca să numin numai acest cunoscut cotidian britanic, a precizat chiar că „onestitatea mediului academic românesc e pusă sub semnul întrebării”. Cel mai mult sunt afectați, credem, aceia care au trudit la doctorat cu pasiune, cu fervoare, dornici de a se adânci în cercetarea unui domeniu captivant al științei sau artei, pentru a contribui la îmbogățirea tematicii alese prin actele iluminatoare ale inovației și creației, sub îndrumarea unor mentori de prestigiu
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
al V-lea (741-775) au sfârșit prin restabilirea autorității icoanei care în timp, devine în lumea creștin-orientală legătura spațiului domestic cu divinitatea. Astfel încât „icoanele (...) din Școala românească au fost create fie de zugravii de biserici, fie de iconarii ce au trudit în taină în liniștea casei lor sau pe lângă atelierele mănăstirești, fie de călugării din diverse așezăminte monahale” spre slava Fiului Domnului și a Maicii Sale, a sfinților ce protejează în imaginarul colectiv viețile muritorilor. Cele peste 1200 de icoane aflate
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
lui de a ajunge acolo se terminaseră în cotețul porcului de unde nu mai știa să iasă. Viața lui Culae deveni astfel destul de grea fiindcă dimineața trebuia să o împace pe Miorița care de la o vreme era cam bosumflată, iar seara trudea din greu cu exigenta sa mătușă care se dovedea a fi foarte severă în privința calității serviciilor. Dar, cum alternativa era o bătaie soră cu moartea, bietul tânăr se străduia din toate puterile ca nu cumva să greșească. După cam două
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]