2,172 matches
-
Irod trăia cu ea, care era de fapt soția lui Filip fratele tetrarhului, stăpân în Cezareea Philipi. Iar această stare a lucrurilor era interzisă de legea iudaică. Mai mult, Ioan predica curăția și înfrânarea sub toate aspectele ei sufletești și trupești și de câte ori vorbea despre păcatul desfrânării, amintea de Irodiada. Acest lucru ajunse la urechile Irodiadei și de aceea ea nu mai dorea nimic altceva decât nimicirea Botezătorului. Lumea vorbea și vorbea, și amintea mereu de spusele Botezătorului iar bârfele din
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
de acum aproximativ două mii de ani. Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, pe care o sărbătorim în fiecare an în duminica dinaintea Sfintelor Paști, este istorisită de toți cei patru sfinți evangheliști, fiind strâns legată de evenimentele ultime ale vieții trupești a Domnului nostru Iisus Hristos, de ultimele Sale zile petrecute în Ierusalim, de patimile, răstignirea, moartea și Învierea Sa din morți. Sfântul Evanghelist Ioan însă, înainte de a prezenta Intrarea în Ierusalim, în capitolul 11 și la începutul capitolului 12 ale
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505724.html [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
a stabili legătura directă cu dumnezeirea. Vălul vrăjit atunci dispare și lumea - tot aceeași fiind, dar preschimbată, scuturată de farmece - redevine creația dintâi și dă senzația fericirii. Domnul, de altfel, în convorbirea cu Nicodim nu cere omului o nouă naștere trupească, deci o altă facere,și numai să realizeze o spirituală metanoie instantanee, care-i absolută. Tot pe aici pe undeva stau și fulgerătoarele cuvinte ale lui von Jawlensky: arta e nostalgia lui Dumnezeu.” Memoria fericită i-a prilejuit dorita „figură
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_fericirii_de_nstein_ion_ionescu_bucovu_1380203225.html [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
cu nimic pământesc, oricât ar fi de sublim, că omul murdărește cu mâinile tot ce creează cu sufletul, ba chiar că e nevrednici și de Dumnezeu, adică nimic nu-l poate salva și ridica deasupra multor și deșartelor lui nevoi trupești...deși astăzi sclav, prizonier al nevoii de pâine și de adăpost, ca cel din urmă dintre nemernici, afirm în acest ceas de supremă sinceritate că viața nu e posibilă fără credință”. De fapt, ” Spre o altă flacără” e o mărturie
PANAIT ISTRATI A SCRIS, ÎNCĂ DIN ANII ”30, NECROLOGUL OCCIDENTULUI ATEU, ESEU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490789300.html [Corola-blog/BlogPost/366223_a_367552]
-
FDC (Frăția de Cruce). Așa încât greutățile copilăriei l-au „antrenat“ să suporte cu seninătate mizeriile detenției comuniste. Pentru Părintele Constantin Voicescu, cele trei perioade de detenție de la Pitești, Jilava și Târgu Ocna au reprezentat ani de umilință, de durere înnăbușită, trupească, dar mai ales sufletească. Doar în deșertul suferinței și al jertfei l-a putut întâlni și cunoaște mai bine pe Iisus Hristos, în slujba Căruia avea să-și pună mai apoi tot restul vieții. Alături de alte valori ale culturii românești
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
de chiloței nostim brodați. Ionel, cu care a colindat târgul, i-a ales drept cadou o astfel de colivie, cu dedicația șoptită „pentru noaptea nunții”. De atunci cadoul a devenit sfântă relicvă. În fiecare sâmbătă seară, după baia de curățenie trupească, îmbracă colivia și se admiră în oglindă. Așa va arăta în noaptea nunții când va oferi soțului floarea tinereții sale. Bineînțeles că, chiloțeii, se întorc în lada de zestre înainte de a pune capul pe pernă. Cămașa de noapte lungă până la
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
pentru oameni pătimești. Citind în semnele cerești, Urmând o stea, n-au zăbovit Să plece magi din răsărit Cu daruri scumpe-mpărătești. S-aducă aur, s-au grăbit, Că-i împărat din cei cerești, Tămâie, Domnului slăvit Și smirnă pentru răni trupești... Plecat-au magi din răsărit. Așteptăm... Să vină Crăciunul cu flori de zăpadă Crescute pe ramuri plecate-n odihnă, Pe valuri de mare oprite în tihnă, Pe culmi și pe streșini, în chip de pomadă! Să vină iar Moșul cu
ÎNTÂMPINÂND NAŞTEREA DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450346500.html [Corola-blog/BlogPost/366353_a_367682]
-
ai lor. 11. Tatăl nostru(în zece limbi), Malovăț, Editura Parohiei Malovăț, 2015, 16 pag., 1,50 lei; Tatăl nostru este rugăciunea al cărui autor este Însuși Mântuitorul Iisus Hristos. Este cea mai completă rugăciune, cuprinzând cereri pentru toate trebuințele sufletești și trupești ale omului. Este tradusă în toate limbile pământului, așa cum este tradusă și Sfânta Scriptură. În lucrarea de față sunt redate variantele în zece din cele mai des întâlnite limbi de circulație. În actualul context de globalizare, asemenea lucrări sunt foarte
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1487974047.html [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
cum aceasta „cu o artă desăvârșită inițiază treptat, trezește atenția, stimulează toate capacitățile minții omenești si o face să se cutremure în fața Tainelor“23. Dar Sfânta Liturghie, ca de altfel întreg cultul ortodox nu se adresează numai minții. Toate simțurile trupești sunt antrenate: văzului i se adresează icoanele și gesturile liturgice, auzului cântarea, rugăciunile și predica, mirosului tămâia, pipăitului toate lucrurile sfinte din locașul bisericii care sunt atinse cu evlavie, gustului Însuși Trupul și Sângele lui Iisus Hristos: „Gustați și vedeți
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
vor acționa în felul lor specific și vor merge pe propriul drum înspre bunurile cu ajutorul cărora speră să-și asigure fericirea. După Aristotel, bunurile vieții omenești fac parte din următoarele trei categorii distincte: bunuri din afară, bunuri sufletești și cele trupești. După cum singur recunoaște în cartea Aforisme asupra înțelepciunii în viață (traducerea îi aparține lui Titu Maiorescu), Arthur Schopenhauer a purces de la clasificarea lui Aristotel pentru a vedea care sunt deosebirile în soarta muritorilor. Aceste deosebiri, ne înștiințează el, se întemeiază
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459416584.html [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
sau nu a crezut niciodată, se simte părăsit de toți cei din jur. Și-a distrus singur religiozitatea sufletului, a rupt legăturile cu cei apropiați, s-a înstrăinat. Motivațiile atribuite de obi¬cei sinuciderii (sărăcia, patologia psihică, gelozia, beția, suferințele trupești etc.) pot fi uneori reale, dar pot fi și autoinduse de persoana respectivă, eului său. Adevăratele rădăcini ale sinuciderii nu constau în dificultățile vieții, ci sunt datorate faptului că oamenii nu cunosc scopul vieții lor, pentru a da la o
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_gestul_lipsit_de_demnitate_vavila_popovici_1381372764.html [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
duhovnicește, pentru a-i cosolida și ajuta să progreseze, în continuare, în asemănarea cu Dumnezeu. Același Sfânt Isaac Sirul spune că „acela care fuge de ispite sau de încercări, fuge, de fapt, de virtute”4. Vorbind despre încercările sau necazurile trupești și despre cele sufletești, el ne îndeamnă să ne pregătim cu toată puterea pentru cele trupești, căci fără de acestea nu putem înainta spre desăvârșire, nu putem ajunge la lumina cea dumnezeiască. Însă față de cele sufletești ne îndeamnă să ne ferim
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Sfânt Isaac Sirul spune că „acela care fuge de ispite sau de încercări, fuge, de fapt, de virtute”4. Vorbind despre încercările sau necazurile trupești și despre cele sufletești, el ne îndeamnă să ne pregătim cu toată puterea pentru cele trupești, căci fără de acestea nu putem înainta spre desăvârșire, nu putem ajunge la lumina cea dumnezeiască. Însă față de cele sufletești ne îndeamnă să ne ferim a le trăi, cerând ajutorul și paza lui Dumnezeu. Necazurile intră în mod necesar în iconomia
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
duhovnicești, împletindu-se, deoarece am văzut că Sfântul Maxim spune clar că nu se poate despărți plăcerea de durere. Nimeni nu poate să aibă parte numai de plăcere, cu atât mai mult duhovnicească, după cum și în durerea, de cele mai multe ori trupească, se ascunde nădejdea și speranța în bucuria ce va urma acesteia. Precum Pronia este o activitate permanentă a lui Dumnezeu, tot așa și Judecata Sa se exercită permanent. Prin cea dintâi, ne cheamă spre cele bune, arătându-ne frumusețea lor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
sălășluit, prin lucrarea deplină a virtuților în Duhul Sfânt, ele îi umplu de o bucurie și o veselie negrăită, deschizându-li-se un izvor de lacrimi, ca un efect al pocăinței 41. Tot cuviosul Nichita Stithatul, referindu-se la bolile trupești și la semnificația lor duhovnicească, ne spune că: „Bolile sunt folositoare celor începători în viața virtuoasă. Ele fac trupul neputincios, ca să-l ajute în vestejirea și slăbirea aprinderii aflătoare în el; iar cugetul pământesc al sufletului îl subțiază, în vreme ce-i
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
usucă lacrimile umilinței cu seceta durerilor”42. Gradul de încercare este proporțional cu patimile noastre sau cu treapta de- săvârșirii noastre duhovnicești. În general, există o simetrie între acestea. Cel mai greu încercați sunt cei mai împătimiți, mai robiți patimilor trupești și sufletești și cei mai înaintați în lucrarea virtuților. Cei învârtoșați trec prin „probe înfricoșătoare”, până se întorc la pocăință. Cei înaintați sunt și mai greu încercați, pentru a se arăta tăria lor în virtute. Întristările pe care Dumnezeu le
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu și le mai poate procura. Cea din suflet sau din minte se produce din lipsa bunurilor sufletului. Spre deosebire de întristarea din simțuri, pe care o provoacă patima, întristarea cea după Dumnezeu, ce îsoțește încercările și pătimirile cele
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii, ca nu cumva să plece de aici împovărați de aceste necazuri 56. Încercările trupești iau, adeseori, forma infirmităților, slăbiciunilor, neputințelor și a bolilor trupești, care afectează întreg echilibrul omenesc, zdruncină persoana umană în totalitate. Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii, ca nu cumva să plece de aici împovărați de aceste necazuri 56. Încercările trupești iau, adeseori, forma infirmităților, slăbiciunilor, neputințelor și a bolilor trupești, care afectează întreg echilibrul omenesc, zdruncină persoana umană în totalitate. Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări și din păcat, spre viața și fericirea veșnică. <>(Ioan 16
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
o stare contrară firii, cumpăna elementelor din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la tot ceea ce procură bunăstarea trupului. Această o a doua formă de asceză suplinește lipsa sau insuficiența celei dintâi, adică trupească, împlinând și copletând slabele eforturi ascetice cele dintâi. Boala, spun Sfinții Varsanufie și Ioan, i se socotește de către Dumnezeu, celui ce o suportă cu răbdare și mulțumire, „în loc de nevoință (asceză) sau chiar mai mult”62. Un astfel de creștin „culege
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
71, adică o suportăm cu nădejde și răbdare, ca venind de la Dumnezeu, Cel care ne iubește și Care vrea să ne folosim de viața aceasta, pentru câștigarea celeilalte vieți. Între lupta pentru virtute și durerea simțurilor, percepută ca o suferință trupească, există o legătură intrinsecă. Lupta pentru virtute înseamnă strâmtorarea trupului, înfrânarea lui, strunirea acestuia, după cum lipsa virtuților înseamnă dezechilibrul trupului. Mersul pe cărarea virtuților, spune Sfântul Isaac Sirul, este tulburat de mâhnire pentru trup, boli și dureri 72. Atunci când, însă
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
ce trăiesc pe pamant american. Primul eveniment a debutat duminică, 15 mai, 2016 prin Sfântă Liturghie săvârșită de Părintele Nicolae Clempuș în cadrul bisericii Sf. Maria din Dacula. Părintele Nicolae Clempuș ne-a reamintit tuturor că avem nevoie de hrană atât trupeasca cât și spirituală, și doar prin dragoste față de Dumnezeu și cele sfinte vom reuși să parcurgem drumul plin de încercări al vieții. Duminică a continuat prin tradiționalul picnic din care nu au lipsit delicioasele bucate românești pregătite cu dragoste și
SĂ VINĂ PRIMĂVARA!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/mara_circiu_1465508211.html [Corola-blog/BlogPost/378295_a_379624]
-
dorința recâștigării demnității pierdute. Un handicap fizic înseamnă neșansa de a fi stigmatizat de societate, de a nu te putea bucura de viață, de a te raporta în permanență la oamenii sănătoși. În roman, Ana, o infirmă, dobândește pe lângă deficiența trupească și un handicap al conștiinței, adică frica de a se simți respinsă, teama că anormalitatea o face vulnerabilă, că viața nu îi rezervă decât eșecuri. Iar lipsurile ei sufletești, nevoia de a fi acceptată, obsesiile legate de înfățișare, sensibilitatea exagerată
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 by http://confluente.ro/Un_roman_confesiune_despre_vinovatie_si_iertare.html [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]
-
dorința recâștigării demnității pierdute. Un handicap fizic înseamnă neșansa de a fi stigmatizat de societate, de a nu te putea bucura de viață, de a te raporta în permanență la oamenii sănătoși. În roman, Ana, o infirmă, dobândește pe lângă deficiența trupească și un handicap al conștiinței, adică frica de a se simți respinsă, teama că anormalitatea o face vulnerabilă, că viața nu îi rezervă decât eșecuri. Iar lipsurile ei sufletești, nevoia de a fi acceptată, obsesiile legate de înfățișare, sensibilitatea exagerată
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 by http://confluente.ro/Un_roman_confesiune_despre_vinovatie_si_iertare.html [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]