2,252 matches
-
scriu aceste rânduri. Și în cazul meu, complexul lui Oedip funcționând iremediabil. Totuși, nemaisuportând povara ce mă apasă zi și noapte, vreau să-mi iau această piatră de pe inimă. Păcatul mărturisit este pe jumătate uitat, nu-i așa? Dio răsuflă ușurat, parcă dintrodată o geană de lumină începu să pâlpâie dincolo de noaptea amintirii. Nu cred că tata a fost un om rău, cu toate că ultima impresie lăsată în această lume îi contrazice întreaga viață. Sau mă rog, aproape întreaga viață. Dio a
DEŞERTUL DE CATIFEA (50-52) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346219_a_347548]
-
la fel ca și mine, schismelor profane ale unor semeni fiinzi. Deschid o carte, îmi așez tacticos ochelarii, citesc rânduri și pagini, o închid, deschid o alta, citesc și din ea, meditez asupra unor sintagme, compar idei și mă simt ușurat că în acest spațiu sunt eu. Mă apuc și scriu. Scrisul este alinarea literatului, stăpân deplin peste tot ceea ce așterne pe pagina albă ce îl face nemuritor. El alege personajele, le distribuie și le dă posibilitatea să se exprime și
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
așa cum o trimise deunăzi la tipografie. Politrucul dă paginile și, ajungând la liedul In grun will ich mich kleiden („Aș vrea să mă înveșmântez în verde”), izbucnește cu indignare: „Ce înseamnă asta?! Îți dai seama, tovarășe Piso? Răsuflând pe jumătate ușurat, tenorul se apucă să-i explice povestea, încercând să-l lămurească asupra valorii metaforice sau simbolice a culorii. Greu de cap politrucul se screme să scoată cumva revelația soluției „politice”: „Schimbă culoarea, tovarășe, ce dracu’, și am rezolvat toată chestia
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
să lase urme, acum se simțea atrasă, hipnotizată și foarte curioasă să-și afle nu trecutul, nu prezentul, ci viitorul. -Păi, ești așa, taman ca poama gata coaptă, la care dau năvală toate furnicile și bărzăunii. -Aha!! Exclamă nepermis de ușurată de cum evoluaseră lucrurile și ea, cetățeanul cu educație darwinistă, expertă chiar și în materie de ,,comunicare”, uită pe dată toată ,,eticheta” savantă și trucurile învățate în universitățile și saloanele marii civilizații; se dădu în stambă dinaintea analfabetei, făcând-o pe
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
cum să iubești prezentul... Peretele dinspre nord - est, pe care, cu peste treizeci de ani, s-au instalat rafturile bibliotecii, începuse să scârțâie prevestind un geamăt de durere sub povara noianului de cărți. Din când în când, povara rafturilor răsuflă ușurată tocmai acolo unde spațiile au mai multă libertate, acolo de unde cărțile sunt preluate sunt frunzărite ori citite fie și pe diagonală! Esențializând câte ceva, Ion Călătorul a aflat multe chestiuni care l-au pus pe gânduri și, de-ar fi să
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
să vă pună pe drum la vremea asta? Și cu atâția oameni... -Lasă...că n-am venit special pentru el, a spus indiferent domnul Ionescu. Am avut niște treburi pe aici prin sat. -Eei, asta-i altceva! a zis Iancu ușurat. Dar nu trebuia să-l corcoliți atâta. Ți-am spus și astă vară când l-am lăsat la dumneata. Dacă scâncește și vrea ceva, dă-i o bătaie zdravănă, ca să-i treacă. Eu vreau să fac om din el, că
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
scurgându-se hipnotizant pielea cu solzi colorați ai reclamei răcnitoare șuierătoare comandând străzii coloană de trupuri în transă purtate cu grija cuvenită recipientelor cu TNT cu privirile-n perpetuum mobile după alt chilipir și peste toate se simte adierea oftatului ușurat - ca după dezlegare - dintr-o singură expirație a unui singur plămân PENTRU CĂ MERITAȚI! Referință Bibliografică: PENTRU CĂ MERITAȚI / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2038, Anul VI, 30 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile
PENTRU CĂ MERITAŢI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370049_a_371378]
-
individ masiv făcut pentru astfel de profesie, îi spuse scurt să îl urmeze. Am părăsit închisoarea-spital, am tras puternic aer în piept, m-am uitat în sus sorbind din ochi seninul cerului, după care m-am urcat în mașină extrem de ușurat. Mădălina murise. Punct și de la capăt. *************************** Am luat hotărârea s-o iau pe centura orașului în care se afla penitenciarul-spital. Conduceam încet, relaxat. Femeia stătea pe marginea drumului și-mi făcu un semn chiar înainte de a ajunge mașina la ea
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
dus la veterinar! Femeia îl privi încruntată. - Da’ n-avea nimic! - Nu știi tu! Avea ceva la picior. O hi călcat strâmb, sau ceva. Am zis că-i mai bine să stea o vreme sub ochii doftorului. Tata Sandu respiră ușurat când Saveta se făcu nevăzută în casă. Se așeză pe banca din fața porții, simțind că nu-l mai țin picioarele. În mintea lui se învârteau acum tot felul de povești prin care să explice muierii ce se întâmplase cu porcul
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
agăță cu mâinile de colții stâncii și, ținându-se bine, eliberă barba și mustățile vântului cu multă migală, firișor cu firișor, deși, se mai smulseră câteva smocuri, când se mai repezea în prostie nătărăul de vânt. După ce scăpă, răsuflă vântul ușurat: - Mulțumesc, voinice! Cum să te răsplătesc? - Să te duci degrabă după nori și să-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
agăță cu mâinile de colții stâncii și, ținându-se bine, eliberă barba și mustățile vântului cu multă migală, firișor cu firișor, deși, se mai smulseră câteva smocuri, când se mai repezea în prostie nătărăul de vânt. După ce scăpă, răsuflă vântul ușurat: - Mulțumesc, voinice! Cum să te răsplătesc? - Să te duci degrabă după nori și să-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
M-am trezit într-un aparat ciudat care zbura la mică înălțime deasupra unui oraș imens. Primul meu gând fugi către femeia pe care o luasem de pe autostradă, dacă se mai afla în zona mea de acțiune, dar am răsuflat ușurat văzând-o așezată acolo, într-un scaun ergonomic, în dreapta mea. Se ridică, se apropie de mine și se cuibări la pieptul meu, șoptindu-mi suav la ureche: - Cât de bine îmi pare că ești din nou aici, iubitul meu ! Fără
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
Toate Articolele Autorului Confruntarea vânătorilor cu vampirii se desfășură până după miezul nopții. În cele din urmă, văzând că nu mai este nicio mișcare, se grupară în curtea palatului. Pericolul încă nu trecuse și erau încordați. Abia către dimineață răsuflară ușurați. Când se lumină de ziuă, căpitanul Sasu porunci să fie cercetată fiecare încăpere și ungherele turnurilor, inclusiv podurile de sub acoperișuri, ca nu cumva să rămână vreo comoară ascunsă. Însă efortul le fu zadarnic, căci nu descoperiră nici urmă de galbeni
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
clasa a V-a), Educație interculturală (clasa a VI-a), Educație pentru cetățenie democratică (clasa a VII-a) și Educație economică (clasa a VIII-a). TIC (Tehnologia Informației ți a Comunicațiilor) devine obligatorie, iar Religia rămâne neschimbată.” Ufff! Am respirat ușurat. Nu va trebui să învățăm Coranul pe de rost. Nu se introduce islamismul la noi! Rămânem să observăm experiența Franței, Angliei și... după vreo 20 de ani este posibil ca UE să ne recomande și chestia asta... Dar, stați că
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
acum facem un test de memorie! se decise el să fie sincer, căci nu avea timp de pierdut cu simulări patetice. Vă rog să îmi răspundeți la întrebări, spontan și la obiect! - Deci, Rosana și mai cum? - Pellini, triumfă ea ușurată, căci era sigură de ce spunea. Își amintea foarte bine de casa în care se născuse, de părinții și frații ei, de timpurile cele mai îndepărtate ale copilăriei. Dar greul situației abia acum venea, căci amintirile se reduceau la acei ani
AMNEZIE de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369628_a_370957]
-
pe locul unde se află azi Mănăstirea Agapia Veche. Călugărițele de aici poartă necontenit, dar nu cu ușurință, firul rugăciunilor de zi și de noapte și priveghează candelele sfinte, aprinse cu câteva sute de ani în urmă. - Am ajuns, răsuflă ușurat șoferul autobuzului, iar maicile începură să coboare. Drumul fusese anevoios din cauza zăpezii. În scurt timp, maicile se împrăștiară pe la casele lor. Se așternu o atmosferă de liniște și rugăciune. Ceasul clopotniței arăta ora paisprezece. M-am oprit puțin la fântâna
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
ironie în glas Maria. Primele raze ale zorilor pătrunseră prin ferestrele camerei și-i mângâie genele lui Șerban. Sări sus ca ars. Cât să fie ceasul? Cum de adormise și nu-l auzise sunând? Îl căută cu privirea și răsuflă ușurat când văzu că era abia jumătate la șase. Avea timp berechet. Maria se auzea trebăluind în bucătărie. Intră acolo cu puțină reținere, oare ce îi hărăzise orele care se scurseseră? O văzu împachetând ceva. Îi simți prezența și își ridică
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
de febra ritmurilor ardente sud-americane. Fără folos însă. Secretarul o ținea la fel de rigid, impunându-i o ținută cuviincioasă... Curând, concursul se termină. - Câștigătoarea este perechea ...!, se auzi glasul tovarășului de la regiune, întinzând pontatoarei și secretarului piatra ciudată. Ceilalți concurenți răsuflară ușurați dar și dezamăgiți. Șiroaiele de transpirație se scurgeau de-a lungul trupului, udând cămășile uzate de prea multe spălări. Lăutarul intonă „Mulți ani trăiască” de mai multe ori, în vreme ce câteva aplauze se auziră firav în cinstea câștigătorilor. Apoi interpretă o
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
ai făcut să înțeleg ce-nseamnă dragostea adevărată ! ” „ - Și eu îți mulțumesc ! ” Apoi râmăn îmbrățișați ,sărutându-se la nesfârșit,într-un final menit să smulgă lacrimi din suflete sensibile. Însă, nu numai.... - Stop .Și asta a fost tot ! , răsuflă regizorul ușurat că totul a ieșit atât de-aproape de realitate. Alo,porumbeilor,am spus c-am terminat ! Dar ei nu vor să îl audă . Rămân în continuare îmbrățișați,simțindu-și sufletul umplut de bucuria regăsirii. - Te iubesc atât de mult ! - Și eu
VIAȚA LA PLUS INFINIT ( 15) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370108_a_371437]
-
-l poartă meșterii tâmplari, dar nu cu șurbelnițe și scule, ci dotat cu mască de gaz, lanternă, fașe de pansat, folie de protecție termică, baton cu proteine, termos, pastă și periuță de dinți și multe alte chițibușuri numai bune de ușurat viața celor chemați să schimbe destinele lumii prin piețele asediate ale marilor orașe. Poate că selecția nu e la fel de sofisticată ca dotarea soldaților combatanți cu bastoane și scuturi, dar cât de cât, avem ceva care țințește spre minimul pentru supraviețuit
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
făcură chiar să leșine. Noroc că prin fum, apăru neclară forma îndesată a directoarei, îmbrăcată în veșminte negre, cu pielea ȉntunecată: Doamna Diavolo. Și atunci își reveni puțin. Era totuși într-unul din colegiile de elită ale capitalei. Și răsuflă ușurat. Pentru o secundă... căci pe scară începură să coboare schelete ambulante. Siluete filiforme, ce aveau pictate pe costumul negru mulat pe corp, osatura corpului uman. - Dar ce faceți Doamna Director Diavolo, Halloween-ul se sărbătorește și la americani, de unde l-am
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
duioasă și drăgăstoasă. Iar nouă, mărite Soare, încălzește-ne ogoare, luminează casele, fă să crească spicele, adu-ne belșug pe masă, copilașii să ne crească. Adu pace, bucurie! Dumnezeu să ni te ție!” Tăcu oratorul, lăsând capul în jos, răsuflând ușurat și bucuros că a terminat fără să se încurce. Între timp, căpitanul Zefir o luă de mână pe prințesă și o duse la Soare-Împărat, căruia îi șopti: - Majestate, dați mâna prințesei vornicelului orator! Soare-Împărat se amuză pentru că jocul începu să
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
cingă roșie înfășurată de mai multe ori și îi marca talia de viespe scoțându-i în relief șoldurile feciorelnice. Avea în mâini un caiet mare pe care îl strângea, cu grijă, la piept. Privirile li se intersectară iar fata zâmbi ușurată. Cel pe care îl aștepta se apropia, în sfârșit. Coborî unul din trepte ieșindu-i în întâmpinare. - Bună dimineața, călătorule! i se adresă cu un ton firesc, ca și cum se cunoșteau de când lumea iar întâlnirea acolo era de mult stabilită. - Bună
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
dacă această mașină nu răspunde la fel ca automobilul meu autohton. S-a auzit un clic, după care, bolidul își reluă funcțiile normale, scoțându-ne din intersecție. - Jur că am vrut să o las acolo și să plec naibii, răsuflă ușurată Sandy, închizând brusc telefonul și apucând volanul cu vârfurile degetelor. M-am năucit cu totul, să știi! Apasă acolo, trage dincolo, nu uita de aia, fă ailaltă! Una peste alta, mă tem să n-o zăpăcesc și pe asta! Cealaltă
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
nu era nimeni. Ieși, încuie ușor și, tiptil-tiptil se duse la toaletă. Smulse din sulul de hârtie igienică o bandă mai mare în care înfășură rupturile, le făcu un cocoloș, pe care îl aruncă în coșul cu hârtii folosite. Respiră ușurat și, cu pași măsurați intră în biroul primarului,șoptind voios: --Trăiți! M-ați căutat? Am auzit bătând în ușă, dar, știți...am o pântecăraie... --Termină cu fleacurile, răcni primarul, ce-ai făcut cu amărășteanul? --Nimic! Nu l-am găsit acasă
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]