7,855 matches
-
decît o clipă, în forma ei existențială-morală, pentru a trece în estetic, în decor vestimentar, corpul devenind o metaforă care să-i ajute omului să uite acel moment de umanitate originară, dureros existențial. Teoria culturii: formele, stilurile nu sînt decît uitarea, pe care omul și-a sugerat-o cu disperare, prin veacuri, a acelei clipe de cădere”. Un factor esențial al unei atari redresări ontologice îl constituie corpul. Cultura n-ar fi cu putință fără o corporalitate nu doar senzorială, ci
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
astfel de calități, firește că pe Ana n-o putea aștepta decît „o cale lungă și plină de florile recompensei”.12 Din nefericire, calea a fost scurtă, prea scurtă chiar, iar florile n-au venit. În locul lor, a venit doar uitarea. Însă Ana nu-i nici ea poetă de lepădat, oricîte nazuri și necazuri i-ar fi făcut limba română. E temperamentoasă și, cu toate că scrie pe „teme”, făcînd mereu un fel de „definiții” de stări sau atitudini, se avîntă fără spaime
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Sau în legătură cu felul în care va fi receptat scriitorul contemporan de conștiința generală, prezentă și mai ales viitoare. Interesul pentru scriitorul în cauză poate să fie mare, o vreme, poate să descrească, apoi până la indiferența față de el a cititorilor, până la uitare, după cum poate și să renască în proporții nebănuite, surprinzătoare. Un proces care-i privește și pe clasici, de altfel, nu doar pe contemporani. Un subiect : Ion Creangă, un clasic. Despre Creangă, G. Călinescu a scris, în 1938, o carte esențială
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
mai ales una foarte comoda, față în față cu conștiința noastră. Această soluție ar fi una dintre cele mai teribile "momeli" ale istoriei! Soluția "nașterii din nou", încercată și de legionari și de comuniștii internaționaliști sau naționali (?) presupune înainte de toate uitarea. Tabula rasa! Uitarea a tot ce s-a trăit și mai ales s-a gîndit în ani buni sau în ani cumpliți. Uitarea, fără învățătură de minte, a eroilor și anonimilor, a erorilor și a crimelor, uitarea aceasta înseamnă să
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
foarte comoda, față în față cu conștiința noastră. Această soluție ar fi una dintre cele mai teribile "momeli" ale istoriei! Soluția "nașterii din nou", încercată și de legionari și de comuniștii internaționaliști sau naționali (?) presupune înainte de toate uitarea. Tabula rasa! Uitarea a tot ce s-a trăit și mai ales s-a gîndit în ani buni sau în ani cumpliți. Uitarea, fără învățătură de minte, a eroilor și anonimilor, a erorilor și a crimelor, uitarea aceasta înseamnă să pășești senin, fără
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
Soluția "nașterii din nou", încercată și de legionari și de comuniștii internaționaliști sau naționali (?) presupune înainte de toate uitarea. Tabula rasa! Uitarea a tot ce s-a trăit și mai ales s-a gîndit în ani buni sau în ani cumpliți. Uitarea, fără învățătură de minte, a eroilor și anonimilor, a erorilor și a crimelor, uitarea aceasta înseamnă să pășești senin, fără morală, într-o lume necunoscută, în care orice este posibil. Orice, adică și repetarea experienței. Aceasta este, însă, chiar adevărată
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
presupune înainte de toate uitarea. Tabula rasa! Uitarea a tot ce s-a trăit și mai ales s-a gîndit în ani buni sau în ani cumpliți. Uitarea, fără învățătură de minte, a eroilor și anonimilor, a erorilor și a crimelor, uitarea aceasta înseamnă să pășești senin, fără morală, într-o lume necunoscută, în care orice este posibil. Orice, adică și repetarea experienței. Aceasta este, însă, chiar adevărată stare de barbarie. Ideea unor noi realități este o idee complet eronată. Cum greșită
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
cumplită perioadă și este ea însăși o dovadă a continuității culturii noastre. S-ar putea ca vehemență unor atacuri, cele mai multe pe cale administrativă, să provină mai mult din ignoranță decît din cinism. Ignoranța te face întotdeauna mai puțin responsabil. Trecerea de la uitare la ignoranța este semnul începutului sfîrșitului unei culturi. Prin ignoranța se elimină vinovăția, unul din vectorii procesului de lumînare interioară ai omului și umanității. Dacă vreodată vom uita cine am fost, cine sîntem, mai există șansa aducerii aminte. A nu
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
obligă la o individualizare a vinei și a resentimentului, căci nu iertam fapte sau principii, ci oameni în particular. Jankelevitch operează cu multe distincții în acest eseu, toate profund relevante, precum aceea între scuză și iertare, ori între iertarea prin uitare, intelecție sau uzură, si iertarea autentică. Cartea această mi s-a părut mult diferită față de alte eseuri ale autorului (nu că abordare ori stil, ci la un nivel subtil al conținutului), mult mai umană și mai lumeasca, în sensul grav
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
luat arcușul, vioara, s-a aplecat într-un fel anume asupra ei și, peste câteva clipe eram cu inimile frânte de inexplicabile suferințe eliberatoare, plângeam și râdeam undeva în interior sau poate și pe dinafară, mii de amintiri rupeau vălul uitării și ne invadau, ceva se prăbușea sau poate se ridica în noi, pluteam sau cădeam, oricum, se simțea un fel de zbucium colectiv, un fel de încercare de a ne purifica. Un univers de emoții și trăiri intense, ce așteptase
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
germano-americane nu se fortifică, ci sunt măcinate de scandaluri de spionaj. În octombrie anul trecut, în baza unor documente obținute de Edward Snowden, presa occidentală a scris că serviciile secrete americane i-au interceptat telefonul cancelarului Angela Merkel. Date repede uitării, aceste dezvăluiri au crescut în magnitudine când li s-au adăugat unele de aceeași natură, câteva luni mai târziu. Contraspionajul Berlinului avea să descopere că un agent german lucra pentru SUA. Culmea ironiei, agentul dublu spiona comisia parlamentară care cerceta
SUA și Germania, un nou scandal de spionaj: Merkel, într-o situație jenantă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21834_a_23159]
-
privire. De-o forță tainica cuprins, Tristețe nouă cunoscuse ; Simțirea-i să vorbească-a prins Un grâi în care se născuse. Că va renaște este-un semn ? Nici un cuvant mârșav, nedemn, Să afle-n mintea-i nu-i în stare... Uitarea? Domnul nu-i dăduse; Dar nici n-ar fi primit uitare!... X În asfințit, pe-ngustul mal, Urmând Aragva ce se-alungă, Sosit aici din cale lungă, La nuntă, pe-nspumatul cal, Zorește mirele s-ăjungă. Cu daruri scumpe încărcate, Pe
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
să vorbească-a prins Un grâi în care se născuse. Că va renaște este-un semn ? Nici un cuvant mârșav, nedemn, Să afle-n mintea-i nu-i în stare... Uitarea? Domnul nu-i dăduse; Dar nici n-ar fi primit uitare!... X În asfințit, pe-ngustul mal, Urmând Aragva ce se-alungă, Sosit aici din cale lungă, La nuntă, pe-nspumatul cal, Zorește mirele s-ăjungă. Cu daruri scumpe încărcate, Pe urmă lui, pășind greoi , Vin pe poteci, în stânci tăiate, Cămilele
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
diplomatice de către Sublima Poartă. Și au urmat, apoi, înalte fețe de rang superior "Alexe Comnen, ultimul vlăstar al acestei familii istorice, ale cărui ramuri își avea legenda în trecutul glorios al împăraților din Bizanț văzînd totul distrus, prefăcut în țărînă, dați uitării, se simțea străin, prin idei, prin educație, prin naștere, în mijlocul burgheziei moderne, societatea de negustori de sentimente, murdari la suflet, fără de iluzii, fără de idealuri, vițelul de aur." Nu avea somn și era dezgustat de bogăția în care trăia într-o
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
de gîndire ("O poezie rimată îi trezea aceeași impresiune ca și cum ar fi văzut un gigant îmbrăcat în haine de copil. Avea completa senzațiune că-l strînge cineva de gît"). Deși Mariei îi murise tatăl și tinerii se iubeau pînă la uitare de sine, nici vorbă să-i fi încercat gîndul căsătoriei. Dimpotrivă, Alexe simți nevoia să plece o vreme pentru a se regăsi pe sine. O boală ciudată, de sleire a întregii firi, îl copleși, trăind o întreagă iarnă în somnolență
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
de reziduul său, care e cenușa: "Cuțitul pe masa de bucătărie/ În marea de melamină plină de zgîrieturi -/ Lumină sleită în cerul de-afară/ Și-un avion ghețos/ Și mult mai cald ciripitul capiu al vrăbiilor/ Le îndepărtez de pe manșetă - uitări/ Sfiiciuni, remedii// Ce vrei, ce vrei, băltoacă de sînge/ Pe care presară cenușă Domnul?" (Tumul). O existență lîncedă își boltește asupra poetului cerul derizoriu. Pomposul ritual poetic e dat la o parte pentru a face loc ritualului neliniștitor al lucrurilor
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
o confruntare pe viață și pe moarte între texte, agravată de circumstanța că o parte a lumii rămîne, orice am face, ilizibilă: "Cum să mai fii liniștit/ sub timpul stufos/ necitit-necitibil, ca tigrii și cărăbușii" (O parafrază). Ioan Moldovan: O uitare de texte, Ed. Axa, Botoșani, 1999, 146 pag., preț: 10.000 lei.
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
care aruncă raze în cele mai neașteptate regiuni din lumea fără hotare a memoriei. Aceste momente ne dau intuiția necercetatei noastre bogății, lăsînd după ele nostalgia unui paradis pierdut, iar viața cea de toate zilele încearcă să ne convingă că uitarea este cumințenie." Dar pentru visători din familia spirituală a lui Cantacuzino sau Proust, paradisul nu e niciodată cu adevărat pierdut, ci dimpotrivă, perpetuat la nesfîrșit prin eforturile recuperatoare ale memoriei. Andre Aciman, autorul unei antologii de texte consacrate exilului pe
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
încât nu tocmai puțini istorici (și romancieri!) se încearcă a demonstra că omul era un moralist, ultragiat în convingerile sale etice, un delicat ce nu se cunoștea. Despre blândețea înnăscută a românului și fenomenala lui capacitate de îndurare, despre știința uitării și iertării la români s-a scris mult în trecut, cu ecouri până în zilele noastre. Calități somatice care, firește, înlăturau ideea că violența socială, cruzimea, sălbatice reflexe de reacție s-ar putea cuibări în sufletul nostru, pângărindu-l. În perioada
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
este o cugetare despre lucrurile "cunoscute", adică primite natural de la lume, fără spaimă sau ezitare, ca un gest de bunăvoință din partea ei. " Imposibilul" cuprinde zona foarte largă a dorințelor pentru lucrurile considerate inaccesibile. Nu există certitudine în timp. Cunoașterea devine uitare, imediat pentru că altfel s-ar opri din drum și ar înceta să funcționeze. Ipostaza "atemporalului" este cea a amintirii, un fel de vis paralel care meditează la șansa de a fi altfel a unei lumi, care există cu îndărătnicie în
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
I-am cunoscut pe Edgar Morin, Jacques Derrida, Paul Ricoeur, Jean-Marie Domenach, George Steiner și mulți alții. În calitate de Președinte al Asociației EURO-CULTURE, am organizat în septembrie 1999, în colaborare cu Fundația Culturală Română, un colocviu cu tema: Istorie, Memorie și Uitare. Au fost prezente mai multe personalități din Franța, printre care filosoful Claude Lefort. În noiembrie 1999, l-am invitat pe filosoful Paul Ricoeur care a ținut o conferință cu subiectul: Justiție și răzbunare. Nicolae Manolescu i-a luat un interviu
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
cuvînt, afirmație nu au consecințele firești: juridice, etice sau cetățenești. La noi, încă, totul este posibil, tocmai pentru că nu a existat un efort al întregii societăți pentru a despărți Răul de Bine, Minciuna de Adevăr, Justiția de Injustiție, Memoria de Uitare și astfel să ajungem la echilibru, la dreapta și justa măsură, reconcilierea personală și națională, adică griul nuanțat de care vorbeați... Șarpele se afla acolo încă de la început și noi nu am vrut/izbutit să-l luăm în considerație și
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Apunake?" "Autorul nu e ruda mea. Autorul sînt eu însumi", mărturisi el. Așa, acest obișnuit funcționar al unei companii de asigurări pe care unii îl cunoșteau din reprezentațiile sale ca violonist în Orchestra Simfonică Națională, apărea, după doisprezece ani de uitare prăfuită, în adevăratele lui dimensiuni". Autoarea pare să distingă o anumită evoluție în operele tîrzii ale scriitorului, punînd probabil la contribuție și alte texte oferite de familie, dar făcînd referință specială la acel apărut, în traducere spaniolă, cu cîțiva ani
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
25 mai 1999 vedem cum o vulpe traversează/ pajiștea/ din fața casei și dispare calmă-n tufișuri prefăcîndu-se-n/ trenul urban ce-aleargă spre casă. Și iepuri. Și mii de studenți/ peste podul fără apă sub el și bibliotecile prinse-n rețeaua/ uitărilor/ repetitive: totul acasă se-toarce: dar povestind?/ (între timp /întîmplarea începe să se numească internet și o plasă de/ păianjen se-ntinde și-n loc de nume-n botez numere ni se/ alocă și/ nouă și senei și podului și
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
a cerebralului, cu o amețitoare lume mediteraneană: "drum la cordoba prin cretă/ și izvoare vii sub moarte/ nu țipa cînd apa-n tine/ se strecoară de departe:/ flori de portocal îți smulge/ vie moartea ți-o împarte/ și-ajunăm avînd uitarea-n/ ceașca sînilor o noapte:/ ay ce drumuri ni se-mbie/ către cordoba din vale:/ trupul tău e fluier frunză/ subțiat de drum în boare/ verde-n creta neuitării/ somn și dragoste în moarte: / ay spre cordoba ce dealuri/ măsli-
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]