1,163 matches
-
O altă serie de obiecte deosebit de interesante ca valoare artistică reprezintă obiectele păstorești (fluiere, bâte etc.) care au încrustate pe toată suprafața sau numai pe o parte a acestora, elemente geometrice, animale stilizate, flori. De un deosebit interes se bucură ulcioarele din lut, de diferite forme și mărimi, având pictate sau gravate pe ele diferite aspecte din viața oamenilor, diferite tipuri de linii, puncte și alte elemente deosebit de interesante.. Creativitatea plastică în grup (7-8 copii) are o mare valoare educativă. Ea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Oameni În credința că satul Giurgioana poate renaște, închin această carte nepotului meu Vlad, încă nesosit pe lume. D.V.M. GIURGIOANA BACĂU Sat Biserică Oameni Vaslui, 2011 Editura PIM Iași Reprezentarea de mai sus: O cupă cu capac sau poate un ulcior (dar nu gol); o putem considera ca pe o clepsidră care ne măsoară clipele de viață; dacă nu, o lumânare, stilizată, speranța în viață și lumină. De ce n-ar fi făclia culturii și înțelepciunii ? Viața ca reprezentare: la nivelul de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pitulici, Râmnicu Vâlcea, 1939; Armando Palacio Valdés, Sora Sân Sulpicio, București, 1940; Pedro Calderón de la Barcă, Viața este vis, București, 1942, Doamna Spiriduș, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1966; Lope de Vega, Teatru ales, pref. trad., București, 1943, Fata cu ulciorul. Țărăncuța din cetate, București, 1943; José Maria Ferreira de Castro, Pădurea virgina, București, 1944; Miguel de Cervantes, Iscusitul Don Quijote de la Mancha, I-II, București, 1944-1945; Mihail Sadoveanu, Un mulino arrastrado por el Siret, București, 1962, El zodiaco del Cáncer, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
mulțumire Creatorului lor, nici n‑au voit să vadă adevărul, ci, întocmai unor șoareci orbi (sicut mures caeci), stau pitulați în străfundurile neștiinței (in profundo insapientiae), pe drept cuvânt au fost socotiți [de Scriptură] o picătură de apă pe marginea urciorului, un fir de pulbere pe cântar, o nimica toată (sicut nihil); ei sunt utiles și aptabiles drepților, așa cum tulpina folosește grâului să crească sau cum paiele arse ajută la prelucrarea aurului”. Păgânii sunt asimilați ființelor iraționale, căci ei nu și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
s-a ridicat. Să promoveze acea cultură populară labelizată de Organele de Educare Socialistă. Să înțeleagă pe deplin "comandamentulmmmm" reformulat cu tărie în 1984 de EL: Sursa de inspirație să fie izvorul viu al muncii, al vieții poporului nostru, nu ulcioarele, chiar aurite, care pot deforma realitățile. (Vii aplauze). A sorbi apa nu din ulcioare, ci din izvoarele limpezi dătătoare de viață, constituie și va constitui întotdeauna singura sursă adevărată de inspirație pentru toți creatorii patriei noastre, care doresc să scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Să înțeleagă pe deplin "comandamentulmmmm" reformulat cu tărie în 1984 de EL: Sursa de inspirație să fie izvorul viu al muncii, al vieții poporului nostru, nu ulcioarele, chiar aurite, care pot deforma realitățile. (Vii aplauze). A sorbi apa nu din ulcioare, ci din izvoarele limpezi dătătoare de viață, constituie și va constitui întotdeauna singura sursă adevărată de inspirație pentru toți creatorii patriei noastre, care doresc să scrie pentru popor, să trăiască împreună cu poporul (Vii și puternice aplauze)127. Aceasta era lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fără pedigriu interesant), conflictele larvare erau aprinse cu mare meșteșug... Cât despre Pițu, am impresia că el prea luase în serios porunca sus-citată numai că în felul lui. Și de aici o dublă defazare: față de universitari (care se adăpau din ulcioarele culturii occidentale spoindu-le cu "motive naționale") și față de lumea artistică, față de folclornicii care încheiaseră pactul cu diavolul roșu adus de ocupația sovietică (ajurat cu bentițe tricolore apoi, precum cravatele pionierilor). El intuise înaintea lui Claude Karnoouh că folclorul fusese
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
aici sămânța începutului e inaparentă, dar nu lipsită de înfățișare. Înainte de a spune, ea se pune în calea ființei, se pre- spune așa cum îi e dat să fie. Cum să spunem acestei iviri fără nume, acestei zidiri nevăzute? "Ziceți-mi ulcior: încă sfârâi pe roată/ Ziceți-mi nalbă: am început să mă scutur".43 Se spune ea însăși în facerea prevenirii sale în ființă și în desfacerea ce prevestește un nou început. Iar ceea ce se spune se arată difuz, prinde a
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 70). 24 Absență sau gol mai semnificative decât plinătatea prezenței, pentru că ele întruchipează însăși posibilitatea plecării, a înscrierii în ceea ce (orice) va fi: "numai absența semnifică/ sau poate plecarea însăși este pentru tine Ființă/ mai plină decât piatra"; "golul ulciorului mai neprețuit decât lutul/ care-l înconjoară" (Absența, în Cezar Baltag, op. cit., pp. 66, 67). 25 Lucrare ce articulează raportul fenomenologic între dispariție și apariție în intervalul unui poate și, implicit, în cel marcat de saltul în transcendența Altuia: "Să
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de la un timp au obosit și li s-a făcut foame. S-au așezat să se odihnească și să mânânce, iar după asta li s-a făcut sete. Cum omul era mai obosit, i-a spus fetei să meargă cu ulciorul ca să aducă apă de la un izvor. Ea s-a grăbit, pentru că nu voia să-l țină pe tatăl ei însetat. După ce a umplut ulciorul cu apă, n-a mai știut calea de întoarcere, fiindcă uitase drumul pe care a venit
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
s-a făcut sete. Cum omul era mai obosit, i-a spus fetei să meargă cu ulciorul ca să aducă apă de la un izvor. Ea s-a grăbit, pentru că nu voia să-l țină pe tatăl ei însetat. După ce a umplut ulciorul cu apă, n-a mai știut calea de întoarcere, fiindcă uitase drumul pe care a venit. Zadarnic a încercat să se întoarcă la tatăl ei, acolo unde l-a lăsat, lângă lemne. A tot mers în neștire și a căutat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
perseverență, avându-și, desigur, punctul de plecare în condiția socială a poetului, dar și în observarea unor diferențe sociale supărătoare, însă fără notele protestatare din modelele pe care uneori le urma. Volumele publicate după 1960 - Treptele anilor (1962), Versuri (1964), Ulcioare de piatră (1969) ș.a. - consună cu tonul „stenic”, „optimist” al epocii. Chiar dacă acum scrie o poezie ocazională, festivistă, declarativă, L. nu abandonează câteva dimensiuni la care se raportează: natura, istoria, vitalismul românesc. Traducător remarcat încă din deceniul al patrulea, L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
Veac tânăr, Iași, 1931; Cântec deplin, București, 1934; Argint, București, 1938; Poezii, Iași, 1938; Cântec, București, 1940; Ceaslov, București, 1940; Izvod, București, 1943; Pomul vieții, Iași, 1943; Treptele anilor, București, 1962; Versuri, pref. Demostene Botez, postfață Nicolae Manolescu, București, 1964; Ulcioare de piatră, Iași, 1969; Chipul din fântână, Iași, 1972; Poeme patriei, București, 1975; Poeme, cu un portret de Ionel Teodoreanu, îngr. și pref. Zaharia Sângeorzan, Iași, 1977; Cântece de noapte, Iași, 1979; Pe-un prag de fum, îngr. Dumitru Ignea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
de hrană și o cale de transport. Vechii egipteni au fost, probabil, primul popor care a folosit irigațiile, sistem utilizat și astăzi în lipsa inundațiilor naturale anuale care aduceau solul aluvionar fertil. Principala divinitate antică egipteană, Hapi, turna apa dintr-un ulcior fără fund, înclinat în așa fel încât să mențină fertilitatea, fertilitate care a rămas neschimbată 7500 de ani. Construirea marelui baraj de la Assuan (1971), ridicat pentru a controla curgerea fluviului, a furniza electricitate și o nouă irigare dăunează din pricina cantităților
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
mare de fragmente ceramice, inclusiv fragmente de amfore, cărbune sau cenușă, așa cum am putut observa în necropola I de la Săbăoani. Cu toate acestea, prin descoperirea a două fragmente de toartă în bandă lată, care provin de la o amforă de tipul ulcioarelor, cu umărul carenat, cu o singură toartă, corpul bitronconic, buza îngroșată și fundul terminat printr-un picior, gol pe dinăuntru, putem spune că în această necropolă este prezentă și a doua formă de amforă romană. Acest tip de amforă, folosită
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și un urcior-123/5 din pastă cenușie, fină, lucrat la roată, cu gâtul lung, cilindric, buza ușor evazată, corpul bombat, fundul inelar având pe umăr o ușoară nervură orizontală. Nu are toartă. D = 11,1 cm; Î = 15,3 cm. Urciorul a fost găsit pe bazinul drept, ținut de mâna dreaptă a defunctului. Era așezat cu gura spre bazin (Pl. 123/4-5; 124/1; 182/4-6). Mormântul nr. 32. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Mâna dreaptă ușor îndreptată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fragmentare, am putut deosebi următoarele forme: 1 pahar lucrat la roată, 12 căni, 4 castroane cu trei torți, 19 străchini, 2 amfore romane de import, 2 fructiere din sec. II-III d. Chr. 3 boluri, 1 vas cu două torți, 2 urcioare, 4 borcane din sec. II-III d. Chr. și 31 oale sau vase borcan, lucrate la roată, din pastă ciment. Oale (vase borcan) Cele mai numeroase sunt oalele sau vasele borcan, lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă. Din punct de vedere
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
confirmă prezența lor pe o arie mult mai mare decât cea ilustrată de marile necropole pe care le-am folosit. Așa, de pildă, un asemenea vas a fost descoperit și în necropola din sec. IV de la Dămienești, Miorcani, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Ulcioare Două asemenea recipiente au fost descoperite în necropola din sec. IV de la Săbăoani. Amândouă au făcut parte din inventarul a două morminte de înhumație:M. 24 și 31. Primul dintre ele (Pl. 118/4-176/4 ) este lucrat la roată, de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
le încadrează în tipul 3 al acestor vase, iar la Bârlad-Valea Seacă, asemenea recipiente din necropolă au fost înseriate în trei tipuri, în unul din ele, și anume, tipul 1 se poate încadra și exemplarul nostru. Cel de al doilea ulcior descoperit în mormântul de înhumație nr. 31 (Pl. 123/5, 182/5) este din categoria celor fără toartă, din pastă fină cenușie, lucrat la roată, cu gâtul lung, cilindric, buza ușor evazată, corpul bombat, aproape sferic, fundul inelar, pe umăr
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
categoria celor fără toartă, din pastă fină cenușie, lucrat la roată, cu gâtul lung, cilindric, buza ușor evazată, corpul bombat, aproape sferic, fundul inelar, pe umăr, o ușoară nervură în relief-orizontală. A fost găsit pe bazinul drept. Un exemplar de ulcior fără toartă a fost descoperit și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, care provine din mormântul nr. 104, dar nu a intrat în tipologia realizată de autorul descoperirii. Ulcioare au mai fost descoperite și în alte necropole din sec. IV d.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nervură în relief-orizontală. A fost găsit pe bazinul drept. Un exemplar de ulcior fără toartă a fost descoperit și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, care provine din mormântul nr. 104, dar nu a intrat în tipologia realizată de autorul descoperirii. Ulcioare au mai fost descoperite și în alte necropole din sec. IV d. Chr., cum sunt cele de la Independența, Târgșor, Barcea etc. Pahare La Săbăoani, în necropola din sec. IV d. Chr. s-a descoperit un singur pahar, în mormântul de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în zona bazinului și unul la cap. În cel de al doilea, toate cele patru vase au fost așezate în zona capului. Alte morminte aveau câte unul sau două recipiente așezate la cap sau pe bazin. În mormântul nr. 31 ulciorul era așezat pe bazin și ținut de mâna dreaptă. Mormintele care au avut în inventar diferite recipiente sunt destul de numeroase și sunt dispuse în diferite zone ale necropolei. Cele mai numeroase vase folosite ca ofrandă sunt oalele borcan, lucrată la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
33, 44, 48, 58, 60, 64, 66, 68, 71; străchinile: M. 7, 11, 17, 24, 28, 33, 44, 48, 64, 68; cănile: M. 1, 7, 11, 14, 43, 44, 53, 59, 90; castroanele cu trei torți: M. 24 și 31; ulcioarele: M. 24, 31; bolurile: M. 11; vasele cu două torți:M. 11 precum și fragmentele de vase borcan lucrate la mână: M. 58, 64; fructierele din sec. II-III d. Chr.: M. 48. Se adaugă amforele de import romane, prezente în mormintele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mai bine zis transformarea siluetei unor tipuri de vase deja cunoscute, cum sunt: castroanele cu trei torți, care cunosc acum, motive noi decorative, imprimate sau lustruite, cănile cu gâtul înalt-cilindric, cu corpul fațetat, gura trompetiformă, unele din ele foarte elegante, ulcioarele, vasul cu două torți, străchinile decorate, precum și noile forme de amfore romane de import. Toate aceste elemente noi configurează o cultură materială aparte, care o separă net de ceea ce am cunoscut în etapa anterioară, secolele II-III d. Chr. Această schimbare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
deschiderea butoaielor de pământ (piâhoî) în care se păstra vinul de la recolta din toamnă. Se aduceau butoaiele în sanctuarul lui "Dionysos din mlaștină" pentru a face libațiuni zeului, și apoi se gusta vinul cel nou. În ziua a doua (Choes, "urcioarele") avea loc un concurs de băut: băutorii aveau câte un urcior care era umplut cu vin, și la un semnal ei înghițeau cât mai repede cu putință conținutul. Ca și unele concursuri ale "Dionysiilor de Câmp" (de exemplu, askoliasmos-ul, în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]