2,479 matches
-
care - în proporții diferite - intră în alcătuirea tuturor ființelor și lucrurilor. Nu voi intra în detalii despre formidabila armonie lăuntrică și binomul Yin-Yang. Cei interesați pot să afle mai multe din lucrările de profil, inclusiv din textele mele incluse în Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză. Problema se pune în felul următor: Din diverse motive (stres, alimentație, necumpătare) se produce dezechilibrul energetic și se instalează boala. Ce-i de făcut pentru stoparea
SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ AL OMULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373926_a_375255]
-
că romancierul are în lucru o altă carte de același gen dedicată lui Ion Minulescu”. Traversând sumarul revistei Constelații Diamantine ne întâlnim cu scriitorii/prozatorii Constantin Miu („Tipologii în pamfletul arghezian”), Galina Marțea („Omul - că fondator al frumosului”), George Petrovai („Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză”), Daniel Marian („Tainica deopotrivă răspicata, dragostea în înțelesul pur”), Mihai Miron („Vă propun să visăm împreună...”), Ion Popescu-Brădiceni („Cele 25 de legi ale Transmodernismului”), Iulian Chivu
APRILIE 2017, EDIȚIE DEDICATĂ SFINTELOR SĂRBĂTORI CREȘTINE ȘI NU NUMAI… de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374017_a_375346]
-
16)”), Vasile Spiridon („Gruparea culturală Rugul Aprins”), Florin Măceșanu („Picătură de pictură „Constantin Makovski”), care, cu toții la rândul lor, descriu cu multă inteligență filozofica despre multiplele fenomene ale vieții, despre existența și creația nobilă a omului în spațiul universal, despre umanism și dreptul ființei umane la libertate și dezvoltare multilaterala, despre importanța și valoarea Bisericii în viață omului, etc. În consecință, toate lucrările/eseurile prezente sunt de o importanță vitală pentru om și societatea acestuia, fiind valori ce motivează continuu evoluția
APRILIE 2017, EDIȚIE DEDICATĂ SFINTELOR SĂRBĂTORI CREȘTINE ȘI NU NUMAI… de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374017_a_375346]
-
pentru prima oara, eseistica si publicistica, ce mustesc de idei pline de miez filosofic, dublate de înțelepciune. Capitolul de final este o tentativă de a sintetiza calitățile dominante ale ființei scriitoricești a lui Ion Miloș, subliniind înscrierea sa in curentul umanismului european contemporan. Finalul lucrării cuprinde un foarte bogat aparat critic (între care ieșenii Constantin Ciopraga, Al. Husar, Ioan Holban, Lucian Vasiliu, Nichita Danilov, Horia Zilieru, subsemnatul ) și o iconografie inedită, ce vorbesc despre receptarea scriitorului în cele patru spații literare
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
rămâne problematică în stadiul ei de ultim reper, atâta vreme cât pe acest loc nu se află Dumnezeu. Cu toată buna intenție a Declarației Americane, sclavia negrilor și comerțul cu carne vie a continuat încă vreme de aproape un secol, cu tot umanismul Declarației Franceze, prevederile ei au permis instaurarea Terorii ale cărei urmări le cunoaștem și nu în ultimul rând, cu toata ratificarea mondială a Declarației ONU, în numele drepturilor omului s-au iscat aprige confruntări armate generatoare de atrocități, cum a fost
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
de valori ale istoriei, literaturii și culturii naționale, de relația dintre istorie și cultură, dintre literatură și cultură națională adresând și elementele cele mai semnificative ale specificului național și universalității în cultura română. Un capitol aparte este cel legat de umanismul românesc reflectat în cultura și literatura română. În Național și universal în cultura română nu doar personalitățile istorice și literare își găsesc locul, ci și filosofi și socioliogi. Astfel, unor mari personalități ale culturii noastre, precum Nicolae Iorga, Constantin Rădulescu
RECENZIE LA CARTEA NATIONAL SI UNIVERSAL IN CULTURA ROMANA DE ACAD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371042_a_372371]
-
trăirea orientată axiologic, pentru un ideal, primând dimensiunea raționalistă. Modul în care poate fi trăită această spiritualitate este multiplu, după cum multiple sunt modelele culturale care pot fi urmate. În perioada sa Mircea Vulcănescu identifica trei tipare ca fiind mai răspândite: umanismul, naționalismul integral și marxismul. În sfârșit, în al treilea sens, spiritualitatea înseamnă: „viață veșnică, trăire în universalitatea absolută, în Duhul Sfânt; asceză și viață mistică”. „Caracterul interior și cel realist apropie acest sens al spiritualității de cel dintâi, de care
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
o potențare a forțelor și o sporire a valorilor naționale”. Din acest curent fac parte, în opinia lui Vulcănescu, N. Iorga, A.C. Cuza, C.Z. Codreanu, O. Goga, M. Manoilescu, P. Șeicaru, V. Băncilă, E. Bernea, M. Polihroniade etc. c. Umanismul neoclasic, „umanist, universalist, echilibrat și spiritualist” a fost adoptat de Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Dan Botta, Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Mihail Sebastian, Constantin Noica. d. O ultimă categorie, reprezentată de Lucian Blaga sau Stelian Mateescu, refuzând vreuna din doctrinele religioase
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
introducere cu scopul vădit de a sublinia că iconografia a apărut odată cu creștinismul.Mircea Eliade scria despre icoană că aceasta “reactualizeză miraculosul illud tempus, când Hristos, Fecioara și Apostolii trăiau printre oameni.“ În cultura românească motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
de azi, cât și de unii teoreticieni ai dreptului, de unde deci și concluzia firească: nu trebuie să existe drept fără morală, fără afirmarea principiilor unei morale umaniste, sănătoase, care să aibă întotdeauna în vedere binele, dreptatea și echitatea, valori scumpe umanismului...”. Îmi amintesc, da, mergeam pe drum... Fusese ultimul drum făcut în țara mea...Era seara unui anotimp care-și dezbrăcase frumusețea, arătându-și goliciunea stranie... Strada avea trotuarele înguste, mașinile parcate înghesuit, nereglementar, îngustând și mai mult aspectul străzii, arborii
SENTIMENTUL VIETII NEIMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344952_a_346281]
-
în mod dramatic viața de zi cu zi. Ar mai putea provoca și luarea deciziei de implicare politică, spre bucuria autorului. Semantica titlului cărții este lesne de înțeles, cred, pentru fiecare. Autorul pune în relație ideatică divinitatea (Deo, Dumnezeu) cu umanismul, un concept filozofic, cu istorie și explicații specifice de la o epocă la alta, cunoscut de cititori încă din anii de școală și, nu mai puțin, din experiența de viață. În descendența umanismului epocii renascentiste, a umanismului iluminist, a „umanismului îndrăcit
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
pune în relație ideatică divinitatea (Deo, Dumnezeu) cu umanismul, un concept filozofic, cu istorie și explicații specifice de la o epocă la alta, cunoscut de cititori încă din anii de școală și, nu mai puțin, din experiența de viață. În descendența umanismului epocii renascentiste, a umanismului iluminist, a „umanismului îndrăcit al capitalismului” și, nu mai puțin a „umanismului ateu al comuniștilor”, Al. Oblu ne propune, pretinde Domnia Sa, „singura alternativă curată a umanismului” a cărui identitate conceptuală o definește astfel: „umanismul îndumnezeit, adică
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
divinitatea (Deo, Dumnezeu) cu umanismul, un concept filozofic, cu istorie și explicații specifice de la o epocă la alta, cunoscut de cititori încă din anii de școală și, nu mai puțin, din experiența de viață. În descendența umanismului epocii renascentiste, a umanismului iluminist, a „umanismului îndrăcit al capitalismului” și, nu mai puțin a „umanismului ateu al comuniștilor”, Al. Oblu ne propune, pretinde Domnia Sa, „singura alternativă curată a umanismului” a cărui identitate conceptuală o definește astfel: „umanismul îndumnezeit, adică Deoumanismul, care înseamnă reînomenirea
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
cu umanismul, un concept filozofic, cu istorie și explicații specifice de la o epocă la alta, cunoscut de cititori încă din anii de școală și, nu mai puțin, din experiența de viață. În descendența umanismului epocii renascentiste, a umanismului iluminist, a „umanismului îndrăcit al capitalismului” și, nu mai puțin a „umanismului ateu al comuniștilor”, Al. Oblu ne propune, pretinde Domnia Sa, „singura alternativă curată a umanismului” a cărui identitate conceptuală o definește astfel: „umanismul îndumnezeit, adică Deoumanismul, care înseamnă reînomenirea dezumanizaților”. Îndumnezeit și
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
specifice de la o epocă la alta, cunoscut de cititori încă din anii de școală și, nu mai puțin, din experiența de viață. În descendența umanismului epocii renascentiste, a umanismului iluminist, a „umanismului îndrăcit al capitalismului” și, nu mai puțin a „umanismului ateu al comuniștilor”, Al. Oblu ne propune, pretinde Domnia Sa, „singura alternativă curată a umanismului” a cărui identitate conceptuală o definește astfel: „umanismul îndumnezeit, adică Deoumanismul, care înseamnă reînomenirea dezumanizaților”. Îndumnezeit și cu portofoliul valorilor umaniste în mapă, autorul propune Deoumanismul
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
și, nu mai puțin, din experiența de viață. În descendența umanismului epocii renascentiste, a umanismului iluminist, a „umanismului îndrăcit al capitalismului” și, nu mai puțin a „umanismului ateu al comuniștilor”, Al. Oblu ne propune, pretinde Domnia Sa, „singura alternativă curată a umanismului” a cărui identitate conceptuală o definește astfel: „umanismul îndumnezeit, adică Deoumanismul, care înseamnă reînomenirea dezumanizaților”. Îndumnezeit și cu portofoliul valorilor umaniste în mapă, autorul propune Deoumanismul ca, nici mai mult nici mai puțin, „o inedită, viziune social-liberală a viitorului”. În
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
În descendența umanismului epocii renascentiste, a umanismului iluminist, a „umanismului îndrăcit al capitalismului” și, nu mai puțin a „umanismului ateu al comuniștilor”, Al. Oblu ne propune, pretinde Domnia Sa, „singura alternativă curată a umanismului” a cărui identitate conceptuală o definește astfel: „umanismul îndumnezeit, adică Deoumanismul, care înseamnă reînomenirea dezumanizaților”. Îndumnezeit și cu portofoliul valorilor umaniste în mapă, autorul propune Deoumanismul ca, nici mai mult nici mai puțin, „o inedită, viziune social-liberală a viitorului”. În acest moment al comentariului ar fi de interes
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
sunt cinstiți, alții nu; unii sunt altruiști, cei mai mulți sunt egoiști etc. Deci, dacă la nivelele inferioare sintagma conștiința socială este atât de difuză și imprecisă, ce rămâne din ea la nivel național? Cel mult niște urme din ceea ce se cheamă umanism, patriotism și atașament la o anumită credință, limbă sau cultură. Dar dacă prin integrarea într-o altă societate (să zicem cea nord-americană), cineva dobândește deprinderi și norme de comportament mult diferite de cele anterioare, lucru care indiscutabil că-l ajută
PENTRU ROMÂNI, A EXISTA ÎNSEAMNĂ A SUPRAVIŢUI CU ORICE CHIP! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348832_a_350161]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > EXEGEZA ASUPRA LUCRARII "MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV" Autor: Gheorhge Scripcaru, Mioara Tinca Navrotescu Publicat în: Ediția nr. 306 din 02 noiembrie 2011 Doi distinși universitari și un medic primar respectiv prof. univ. Dr. Vasile Burlui, prof. univ. dr. Constantin Marinescu, și medic primar geriatru Elena
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
și medic primar geriatru Elena Marinescu revin asupra unor probleme actuale de deontologie profesională, de stringentă importanță teoretică și practică, privind comunicarea medic-pacient, în funcție de vârstă, responsabilitate medicală și rolul Școlii medicale ieșene în promovarea sensibilității umaniste, în general, și a umanismului medical în special. Lucrarea se intitulează sugetiv „Medicină și umanism, implicații geriatrice. Umanismul comunicării medic - bolnav adult și vârstnic”. Conjuncțiunea dintre concepțiile, opiniile deontologice ale autorilor se reflectă în cele cinci capitole ale lucrării și anume: I. Umanismul medicinii românești
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
actuale de deontologie profesională, de stringentă importanță teoretică și practică, privind comunicarea medic-pacient, în funcție de vârstă, responsabilitate medicală și rolul Școlii medicale ieșene în promovarea sensibilității umaniste, în general, și a umanismului medical în special. Lucrarea se intitulează sugetiv „Medicină și umanism, implicații geriatrice. Umanismul comunicării medic - bolnav adult și vârstnic”. Conjuncțiunea dintre concepțiile, opiniile deontologice ale autorilor se reflectă în cele cinci capitole ale lucrării și anume: I. Umanismul medicinii românești - Axiologie și praxiologie; II. Problematica socio-medicală a persoanelor de vârsta
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
profesională, de stringentă importanță teoretică și practică, privind comunicarea medic-pacient, în funcție de vârstă, responsabilitate medicală și rolul Școlii medicale ieșene în promovarea sensibilității umaniste, în general, și a umanismului medical în special. Lucrarea se intitulează sugetiv „Medicină și umanism, implicații geriatrice. Umanismul comunicării medic - bolnav adult și vârstnic”. Conjuncțiunea dintre concepțiile, opiniile deontologice ale autorilor se reflectă în cele cinci capitole ale lucrării și anume: I. Umanismul medicinii românești - Axiologie și praxiologie; II. Problematica socio-medicală a persoanelor de vârsta a treia, III
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
și a umanismului medical în special. Lucrarea se intitulează sugetiv „Medicină și umanism, implicații geriatrice. Umanismul comunicării medic - bolnav adult și vârstnic”. Conjuncțiunea dintre concepțiile, opiniile deontologice ale autorilor se reflectă în cele cinci capitole ale lucrării și anume: I. Umanismul medicinii românești - Axiologie și praxiologie; II. Problematica socio-medicală a persoanelor de vârsta a treia, III. Comunicarea medic-bolnav adult și vârstnic. Implicații psihologice și terapeutice; IV. Comunicarea medic-bolnav în viziunea unor personalități de prestigiu ale Școlii medicale ieșene; V. Responsabilitatea actului
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
universitari și un medic primar respectiv, șirevin asupra unor probleme actuale de deontologie profesională, de stringentă importanță teoretică și practică, privind comunicarea medic-pacient, în funcție de vârstă, responsabilitate medicală și rolul Școlii medicale ieșene în promovarea sensibilității umaniste, în general, și a umanismului medical în special. Lucrarea se intitulează sugetivConjuncțiunea dintre concepțiile, opiniile deontologice ale autorilor se reflectă în cele cinci capitole ale lucrării și anume: I. Umanismul medicinii românești - Axiologie și praxiologie; II. Problematica socio-medicală a persoanelor de vârsta a treia, III
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
responsabilitate medicală și rolul Școlii medicale ieșene în promovarea sensibilității umaniste, în general, și a umanismului medical în special. Lucrarea se intitulează sugetivConjuncțiunea dintre concepțiile, opiniile deontologice ale autorilor se reflectă în cele cinci capitole ale lucrării și anume: I. Umanismul medicinii românești - Axiologie și praxiologie; II. Problematica socio-medicală a persoanelor de vârsta a treia, III. Comunicarea medic-bolnav adult și vârstnic. Implicații psihologice și terapeutice; IV. Comunicarea medic-bolnav în viziunea unor personalități de prestigiu ale Școlii medicale ieșene; V. Responsabilitatea actului
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]