1,694 matches
-
Ciudin, de l-au luat în zioa de s-ti Nicolae și l-au dus la Cocorăști. La Mihai Spătar, la Filipești, au trimis pe Socol logofătul și l-au prins; dar le-au scăpat și au fugit în țara Ungurească. Ci așa să auzea că va să-i omoare, dar Dabijoae, soacra Ducăi vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi și i-au slobozit”- Anonimul Brâncovenesc. Relația era de notorietate (măcar aulică) și istoricii de mai târziu o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
portretizările diverșilor „Popești” neajungând la conturul de aqua-forte al pamfletului, cum intenționase autorul. SCRIERI: Florile dalbe, Craiova, 1912; Doine din zile de luptă, Iași, 1917; ed. 2, Iași, 1919; Când pleacă regimentul, București, f.a.; Influențe românești în poezia și folklorul unguresc, Sibiu, 1929; Ziua mamei, Sibiu, 1929; Nicolae Iorga, Sibiu, 1931; Îngerul a strigat, Sibiu, 1931; Pasărea măiastră, București, 1936; Popești din patru unghiuri, București, 1936; Pânea neagră, București, 1939; Jertfa iubirii, București, 1940; Cântece de bărbăție, București, 1941; Moartea vitează
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
populare românești, însoțite uneori și de descântece adecvate, s-ar putea alcătui aproape un manual de leacuri tradiționale. Lungi studii, unele întinse pe mai multe numere, sunt Monumente limbistice ale Măhaciului din comitatul Turda-Arieș (în principal despre Codicele Sturzan), Elemente ungurești în limba română (pe baza Lexiconului de la Buda și a lucrării lui B.P. Hasdeu Etymologicum Magnum Romaniae), Elemente române în limbile străine și Curentul latinist (o analiză aprofundată pornind de la gramatica lui Samuil Micu, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae), ambele
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
Ediții: „Familia”. Corespondențe de la Plevna, introd. Viorel Faur, Timișoara, 1977; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, pref. edit., introd. Ioan Chira, Oradea, 1979; Iosif Vulcan, Publicistica, pref. edit., Timișoara, 1983; Onisifor Ghibu, Un plan secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la maghiarizarea românilor din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
pentru a desemna o mică barare a unei văiugi pentru a crea o acumulare locală, în zone fără surse de apă din subteran, precum este cazul tipic al Platformei Cotmeana. În Transilvania, să amintim și completăm unele influențe germane și ungurești, în zonele de colonizare habsburgică, menționate și mai înainte. Ele au trecut în numele unor mici cursuri de apă, de obicei pornindu-se de la cuvinte legate de ape din aceste limbi, precum Pârâul Căltăbăului, venind din germana sașilor de la kalt = rece
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
între Frumoasa și afluentul său Dobra. Conlocuitorii unguri, fie - ca în acest caz - au tradus, fie au adaptat la fonetica limbii lor numirile românești, deformîndu-le. Se constată că limitele la unele zone de colonizare din Transilvania, aceste influențe germane și ungurești sunt foarte slabe, dată fiind durata de mai puțin de un mileniu a conlocuirii, ca și în cazul turcilor, de altfel. VI Și... câteva concluzii Se observă că, în general, trecerea unui hidronim din limba noului conlocuitor s-a făcut
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
22.IV.1925, Monor, j. Bistrița-Năsăud), prozator, autor dramatic și istoric literar. Este fiul Lucreției (n. Nistor) și al lui Simion Țânco, țăran. Învăța mai întâi în comuna natală, apoi la Școală Normală de Învățători din Năsăud (1939), la liceul unguresc, secția română, din Bistrița (1940-1941), la Liceul de Stat, cu limba de predare română, din Năsăud (1941-1942), la Școală Normală din Blaj (1942-1944) și la Liceul „Al. Odobescu” din Bistrița, luându-și bacalaureatul în 1946. Urmează Facultatea de Drept a
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
este reprezentată de Ion Chiru-Nanov (Două lumânări), C. Cerna (Plin de carte până-n gât) și Const. Nutzescu (O clipă de viată). Publicația se deschide cu un articol de protest privind starea țăranului român din Transilvania (Drepturile țăranului român din Țara ungurească de G.Z. Brașoveanul, pseudonim al lui George Zamfir), urmat de o relatare, Măcelul de la Galați. Redactorii militează pentru drepturile sociale și naționale ale românilor din Transilvania, exprimându-și solidaritatea cu acțiunile și cauza lor (Paznicii păcii și cinstei). M.Pp.
PRIBEAGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289016_a_290345]
-
O satiră veche sau Cântic pe care odă nu bine l-au poreclit, comisul revine la ideea că singurul titlu de merit pentru cineva îl constituie vrednicia, nu „evghenia vechimei”. În afara unui dialog în versuri, de factură populară, între Țara Ungurească și Moldova, unde se pot detecta, iarăși, elemente preeminesciene, P. mai compune o diatribă la adresa unor instituții ale vremii, Dialog între Fire și Moldova. Invocațiile către Moldova, bogată, dar îndurerată de starea ei prezentă, amintesc de Cântarea României. Niște versuri
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
împreună cu sfetnicii săi o alianță cu puterile creștine (Rusia și Austria) împotriva împărăției otomane. Dar sfetnicii îl trădează sultanului, care poruncește vizirului să îl suprime pe principele moldav. Ghica e asasinat prin vicleșug turcesc. Soția îi deplânge moartea în versuri ungurești și nemțești, un țigan ține o predică urmată de un cântec pe limba lui. Într-o scenă pastorală, fostul secretar al domnului își cântă, în latinește, românește și ungurește, fericirea simplă, în mijlocul naturii, oricând de preferat măririlor lumești. În fine
OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE EXPRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
Și am văzut că oamenii s-au mișcat, au luat hârlețul, sapa și s-au pus să curețe” (primarul, 40 de ani); „De exemplu, la pietruirea drumului ajută toate strada” (bărbat, directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Ajută - e sat unguresc, e altă concepție” (bărbat, 41 de ani, medicul satului, venit din Constanța în urmă cu nouă ani); „La inundație mergem toți... și zi și noapte” (lăcătuș, 50 de ani); „Există o echipă entuziastă, care se mișcă și lucrează” (femeie, 52
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cele bune și rele ale lor - sunt zestrea Europei comune. Pe acolo pe unde au trecut, ei au contribuit la dezvoltarea unei arte inconfundabile. De la stilul flamenco născut în Andaluzia (cunoscut nouă astăzi prin Paco de Lucia) până la exuberantele dansuri ungurești csárdás (care i-au fascinat pe compozitori maghiari Z. Kodály sau B. Bartok), cultura muzicală țigănească a câștigat o reputație mondială. Datorită acestei muzici, locuitorii de astăzi ai Balcanilor se regăsesc între ei cu o nedisimulată empatie. În Europa occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Rănit În amorul propriu, tânărul autor a pus la cale o răzbunare cumplită: În Revista literară din 30 noiembrie 1901, Caion a publicat articolul „Domnul Caragiale”, În care arăta, printre altele, că drama Năpasta este „o plagiatură după o dramă ungurească intitulată Nenorocul și datorită unui Kemeny István, dramă tălmăcită pe românește de către Alexandru Bogdan În anul 1848, la Brașov” (Cioculescu, 1977, p. 195). Descoperitorul „plagiatului” mai spunea că drama scriitorului maghiar este o piesă rară, dar pe care el o
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Originarilor din România de la Neptun, din iunie 1992 (reportaj de Florin Olteanu) etc. Într-o rubrică intitulată „Localitățile noastre” sunt prezentate principalele sate și orașe cu populație preponderent românească din Ungaria, cum ar fi: Aletea, Apateu, Bedeu, Bătania, Békéscsaba, Cenadul Unguresc, Cristor, Gyula, Jaca, Lét Mare, Lökösháza, Micherechi, Otlaca-Pustă, Pocei, Săcal, Seghedi, Vecherd. Sunt publicate o serie de articole semnate de Gh. Petrușan, Al. Hoțopan, Maria Berényi, Géza Kovács, Damian Vulpe, Eugen Glück, Vasile Voia, E. Illyés, precum și texte comemorative vizând
CALENDARUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286029_a_287358]
-
inspirate parcă de conceptele lui Erasmus și, iată, reflectate și în documentul conceput la Cluj în anul 1623. Câteva decenii mai târziu, dieta nobilimii transilvane reia discuția privitoare la soarta evreilor, hotărând o măsură restrictivă: să nu poarte haine militare ungurești! Gheorghe RĂkoczi al II-lea va reveni personal asupra problemei, remarcând (în 1653) faptul că (în conformitate cu Approbata Constitutio, V, paragraful 72) ei pot practica liber comerțul, având totodată dreptul de a se așeza în cetatea Alba-Iulia. Sub Mihai Apafi beneficiază
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a rezolvat numeroase cazuri de etimologie populară (Glose românești în patronimice armenești din Ardeal, Contribuții onomastice, Din onomastica folclorică, Note de toponimie dobrogeană, Din toponimia românească: Abrud, Caransebeș, Lăune etc.). A aprofundat cercetarea elementelor orientale din limbă, a influențelor grecești, ungurești, a „urmelor bizantine”. A fost interesat de folclor (Cercetări de literatură populară) și de cărțile vechi, explicând termeni și grafii greșit interpretate (Pasagii obscure din Miron Costin, Contribuție la onomastica „Romanului lui Alexandru” și a „Romanului Troadei”), înțelesuri pierdute (În jurul
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
probleme folclorice și aspectele lor românești). Umanismul, rod al formației de clasicist, dar și opțiune spirituală, este afirmat cu un patetism particular și este fundamentul întregii sale activități. B. definește poporul nostru ca pe unul creator de civilizație (Cântece istorice ungurești despre români, Românii în civilizația vecinilor, Kara-Ulah = Valah în „Codex Cumanicus”? etc.) și leagă clasicismul de datoria acțiunii publice (Pentru învățământul clasic). Publicistica - cronica de război din „Neamul românesc”, pledoaria renașterii prin cultură din paginile scrise în ziare și reviste
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
oficialilor habsburgici. În descendența demersului lui Titu Maiorescu din Limba română în jurnalele din Austria, B., în Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme) (1913), pune în discuție numeroase cuvinte și expresii nemțești și ungurești improprii limbii române, semnalând multe anomalii în fonetică, morfologie și sintaxă, lexicologie și locuțiuni. SCRIERI: Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme), Brașov, 1913; Dr. Alexandru Bogdan, Brașov, 1926; Morții vii, Brașov, 1938; Iluzie
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
C., 1215) până la Alexandru Ipsilanti (septembrie 1774), în timp ce în „cronologia critică” a voievozilor munteni, prezentă în anexă, apar notate scrupulos, între izvoarele care servesc documentarea, cronici interne (primul creditat va fi, de înțeles, Letopisețul cantacuzinesc), dar și istorii consacrate, bizantine, ungurești, sârbești sau autori moderni, ca heraldistul Martin Schmeitzel ori geograful A. Fr. Büsching, citat la zi, cu a sa Erdbeschreibung, din 1776. Extrase din corespondența de familie aparținând Cantacuzinilor și Brâncovenilor, hrisoave, condici de moșii, liste contabile sporesc marja de
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
pâraielor tinere de la izvoarele Bicazului. 3.Povestiți în scris textul. La Pîngărați Calistrat Hogaș „Tăiarăm podul de la Viișoara, cotirăm la dreapta și apucarăm drumul mare ce duce spre Pîngărați, și de acolo mai departe, printre munți, până la Prisacani, la granița ungurească. Soarele de-abia scăpătase după și căldura unei zile de dupăamiază cuptor era în toiul ei; un vânt, însă, ușor, ce suflă veșnic dinspre apus și umple cu răcoare văile largi ale Bistriței, precumpănea arșița ucigătoare a aerului înflăcărat și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a citit, probabil i-a plăcut ce scrie acolo, a mormăit un scurt Ighen și i-a pus pe toți pe jar să iasă legea mai repede, fiindcă se pare că în seara cu pricina Băsescu trăsese la măsea palinka ungurească și s-a gândit că mare păcat ar fi fost să nu le facă și el un hatâr ungurilor. Și ca orice lege din ultima vreme a fost plimbată de la Parlament la Curtea Constituțională cu scurte halte la Guvern, dar
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mandea cum se cuvine, vedeți că noi avem tot dreptul să ne numim romi fiindcă avem o istorie scrisă mult mai veche decât a amărăștenilor ăștia dă români care tot umblă cu săru’mâna pă la naltele curți turcești sau ungurești ca să li se mai dea și lor câte-o halcă de istorie veche a României. Cât privește pă Heuropa asta care vrea să ne dea la cap cu șengănul lor, pot zice că de abia acum, dă când cu democrația
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Binevoitorul maghiar Voiam ca azi să scriu un ceva vesel, că prea i-am întristat pe unii cu articolul acela al meu de ieri pe tema degringoladei, demolării și înmormântării sistemului de sănătate românesc, de către o brigadă de șoc ungurească, adusă hoțește la cel mai criminal mod, de un guvern corupt, imoral și trădător de neam, în fruntea celei mai sensibile funcții ale dăinuirii unui stat, sănătatea membrilor comunității. Mai grav nici nu ar fi putut face cineva acestei țări
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pe unul ori pe altul când era vorba de băutură. Cotiră pe Str. Occidentului, abordând Calea Victoriei, hotărând să intre la restaurantul „Mărul de Aur”, unde erau mai mult decât siguri: Împielițatul nu frecventează acest local. Destupară două sticle cu Șampanie Ungurească, Încă două pe urmă alte două, discutând probleme legate de producție, de alte aspecte a muncii profesionale Încât Tony Pavone ajuns la saturație, și-l făcu pe Gică Popescu confident. „Proastă treabă, domnule Gică Popescu. Dacă În continuare voi continua
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de-abia în postcomunism). Dragoste se făcea sub plapumă, eventual prin șliț. Ne spălam la lighean, pe porțiuni (la bucată), când puteam încălzi o oală cu fierbătorul. Cele mai norocoase ne făceam rost de săpun Lux și de spray-uri ungurești. Celelalte, mai prost situate într-un nod de relații (capital social redus, cum se zice acum), își făceau săpun de casă din slănină râncedă, sodă și eventual parfum bulgăresc sau rusesc. Probabil că tot ele erau cele care își purtau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]