7,183 matches
-
anterioare pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței naționale s-a statuat în sensul că singura raportare ce trebuie efectuată este cea la principiul contributivității. Un al doilea aspect, dezlegat de asemenea în mod esențial prin deciziile anterior menționate de unificare a jurisprudenței naționale, este cel referitor la distincția dintre noțiunile de „bază de calcul al pensiei“ și de „bază de calcul al contribuției de asigurări sociale“, fiind statuat că veniturile de natura celor ce fac obiectul prezentei sesizări, în măsura
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept vizând interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, însă în considerentele acesteia a reținut că, deși deciziile obligatorii, pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială, au avut în vedere legislația anterioară în materie de pensii publice, statuările instanței supreme se impun, pentru identitate de rațiune, de vreme ce noua reglementare a păstrat soluția legiuitorului anterior, art. 165 din Legea nr. 263/2010 având aceeași redactare
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
Curtea a reținut că noul Cod de procedură penală instituie competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a pronunța, la sesizarea instanțelor de judecată, hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, pentru realizarea obiectivului de unificare a practicii judiciare. Spre deosebire de recursul în interesul legii, care urmărește același scop, hotărârile preliminare nu intervin după soluționarea definitivă a cauzelor, ci înainte de soluționarea acestora. Procedura de sesizare a Înaltei Curți în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
nr. 577 din 15 iulie 2019, în care a reținut că însuși legiuitorul român este cel care a reglementat în noul Cod de procedură penală, în virtutea calității sale constituționale de unică autoritate legiuitoare a țării, un nou instrument de unificare a practicii neunitare, respectiv sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Curtea a reținut, totodată, că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 475 și
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
unică autoritate legiuitoare a țării, un nou instrument de unificare a practicii neunitare, respectiv sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Curtea a reținut, totodată, că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală nu poate fi uzitat atât timp cât legiuitorul a limitat - prin condiția restrictivă referitoare la existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
privința raportului juridic dedus judecății. Cu alte cuvinte, obiectul sesizării în vederea pronunțării de către instanța supremă a unei hotărâri prealabile îl constituie o „chestiune de drept“ de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, acest mecanism de unificare a practicii vizând, deopotrivă, o chestiune de drept material ori o chestiune de drept procedural, așadar dispoziții de drept material sau procedural înțelese, interpretate și aplicate diferit de instanțele judecătorești. „Chestiunea de drept“ privește o problemă de drept a cărei
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
principii generale al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile, fără a presupune implicarea completului sesizat cu soluționarea unei chestiuni de drept în soluționarea pricinii, prin aprecierea aspectelor relevante în judecarea cauzei, se apreciază că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi uzitat în privința acestei chestiuni de drept, nefiind întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege. ... 56. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 521
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
persoane, toate garanțiile de ordin constituțional sau infraconstituțional care se referă la înfăptuirea sa servesc, în ultimă instanță, realizării drepturilor și libertăților acestora. ... 16. În privința lipsei răspunderii pentru nerespectarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în vederea unificării practicii judiciare, în considerentele Deciziei nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea a reținut, pe lângă dispozițiile art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, că necesitatea unei jurisprudențe unitare a fost subliniată în repetate rânduri de Curtea Europeană a Drepturilor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, nu constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în vederea unificării practicii judiciare, și a celor ale Curții Constituționale, în sensul celor reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012. Deși în cauză se pune problema unei omisiuni legislative, ceea ce ar aduce în discuție calitatea Curții
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
la art. 271 lit. s) raportat la art. 272 din legea supusă controlului de constituționalitate, constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor Curții Constituționale, precum și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în vederea unificării practicii judiciare. ... 33. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie unor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Răspunderea disciplinară a judecătorului este una dintre
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență nu constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor ÎCCJ pronunțate în vederea unificării practicii judiciare, precum și a deciziilor Curții Constituționale, în sensul celor reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 23 iulie 2012. ... 329. Examinând criticile
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
147 alin. (4), deciziile Curții Constituționale a României și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție asigură și garantează supremația Constituției, stabilitatea sistemului judiciar, dreptul la un proces echitabil, predictibilitatea actului de justiție, interpretarea și aplicarea unitară a legislației și unificarea jurisprudenței pe teritoriul României. Cu referire la ambele categorii de decizii, se constată că dau expresie unei competențe specifice, strict prevăzute de Constituție. Or, lipsirea de garanții a principiului supremației Constituției, a stabilității sistemului judiciar, limitarea sau restrângerea predictibilității actului
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
a activului patrimonial, care să permită acoperirea, fie și în parte, a pasivului înregistrat. ... 13. Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare. ... 14. Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
apreciat sesizarea ca fiind admisibilă, în raport cu hotărârile judecătorești definitive evocate, din care rezultă că există practică judiciară neunitară. Această concluzie rezultă și din punctele de vedere exprimate de celelalte curți de apel din țară. Mai mult, mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă a fost uzitat, apreciindu-se că problema de drept nu este nouă. ... ... VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 53
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați, toate acțiunile și cererile formulate în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006 se soluționează înainte de închiderea procedurii. “ ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 63. Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 2 din 15 februarie 2016 s-a decis, între altele, că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (1) din
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
interpretări și aplicări care au conturat deja o jurisprudență consistentă, pentru a mai putea subzista elementul de noutate în abordarea acestuia, o eventuală practică neunitară putând face, în măsura în care i se verifică premisele, obiectul celuilalt mecanism procedural de unificare a practicii, al recursului în interesul legii. “ ... 67. Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 14 din 27 iunie 2022 s-a decis că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
Completul competent să judece recursul în interesul legii a fost legal sesizat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași, care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitatea procesuală de a declanșa acest mecanism de unificare a practicii, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești. ... 71. Potrivit dispozițiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
protecției mediului în contextul dezvoltării și al punerii în aplicare a politicii aviatice internaționale și recunoscând drepturile statelor suverane de a lua măsuri corespunzătoare în acest sens; LUÂND ACT de importanța protecției consumatorilor, inclusiv a protecției oferite de Convenția pentru unificarea anumitor norme referitoare la transportul aerian internațional, încheiată la Montreal la 28 mai 1999; SALUTÂND dialogul continuu dintre părți în vederea aprofundării relațiilor lor în alte domenii, în special pentru facilitarea circulației persoanelor, CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ: Titlul I DISPOZIȚII
ACORD din 12 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/263683]
-
aerian asupra mediului, cu condiția ca respectivele măsuri să fie pe deplin compatibile cu drepturile și obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional. Articolul 17 Răspunderea transportatorilor aerieni Părțile își reafirmă obligațiile care le revin în temeiul Convenției pentru unificarea anumitor norme referitoare la transportul aerian internațional, semnată la Montreal la 28 mai 1999 (Convenția de la Montreal). Articolul 18 Protecția consumatorilor Părțile cooperează pentru a proteja interesele consumatorilor din sectorul transportului aerian. Obiectivul acestei cooperări constă în atingerea unui
ACORD din 18 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264023]
-
26 iunie 2018-30 mai 2022 - pentru a aprecia dacă respectiva contestație în anulare este întemeiată. ... VII. Examenul jurisprudenței în materie 1. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 1.1. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 10 din 29 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele, se constată că, în mod formal, asupra chestiunii în sine nu există o decizie de unificare și nici o sesizare având ca obiect un recurs în interesul legii în curs de soluționare pe această problemă de drept. ... 86. Analizând în concret admisibilitatea primei întrebări adresate de instanța de trimitere, Înalta Curte de Casație și Justiție constată
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
își poată delega către Înalta Curte de Casație și Justiție atribuțiile legate de soluționarea unor cauze cu care a fost învestită în condițiile legii. ... 53. De asemenea, plecând de la scopul acestei proceduri speciale, și anume acela de mecanism de unificare a practicii judiciare, este necesar a se atribui noțiunii de „chestiune de drept“ semnificația specifică de problemă de drept care este în mod obiectiv dificilă, respectiv care este de natură a suscita instanțelor judecătorești o dificultate deosebită în a identifica
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]
-
condiție formală care poate susține și demonstra caracterul real al problemei ce face obiectul sesizării, al aspectului de noutate pe care aceasta o are și caracterizează în mod concret dificultatea problemei de drept supuse dezbaterii, generând premisele declanșării mecanismului de unificare al procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 68. În cauza de față, titularul sesizării nu identifică o veritabilă problemă de drept, respectiv nu solicită o interpretare a normelor juridice, nu relevă nicio reală controversă cu privire la aplicarea prevederilor legale care
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]
-
pronunțată în Dosarul nr. 624/33/2022 de Curtea de Apel Cluj, Încheierea penală nr. 24/HI/2022 pronunțată în Dosarul nr. 621/33/2022 de Curtea de Apel Cluj). ... 2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 2.1. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 2 din 14 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
și prin Decizia nr. 25 din 11 noiembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, se impune sublinierea că instanța supremă a arătat în mod constant în jurisprudența ce însoțește instrumentele de unificare a practicii judiciare că „efectele deciziilor Curții Constituționale nu pot fi interpretate, în procesul de aplicare a legii, de către alte instituții ale statului, întrucât un atare demers ar genera o știrbire a competenței sale exclusive în materie. Prin urmare
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]