4,151 matches
-
Sikk (2005) ajunge la aceeași concluzie (nu include mandatele obținute de PC în categoria celor obținute de partidele autentic noi). Cartelizarea sistemului de partide din Ungaria Sistemul electoral utilizat în Ungaria combină trei sisteme distincte pentru alegerea Parlamentului unicameral: votul uninominal, votul acordat unei liste de candidați și alocarea proporțională a unui număr de locuri compensatorii. În cazul circumscripțiilor uninominale, candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi este declarat câștigător, fiind însă necesară obținerea a mai mult de
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
noi). Cartelizarea sistemului de partide din Ungaria Sistemul electoral utilizat în Ungaria combină trei sisteme distincte pentru alegerea Parlamentului unicameral: votul uninominal, votul acordat unei liste de candidați și alocarea proporțională a unui număr de locuri compensatorii. În cazul circumscripțiilor uninominale, candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi este declarat câștigător, fiind însă necesară obținerea a mai mult de jumătate dintre voturi. Dacă niciunul dintre candidați nu îndeplinește această condiție, se organizează un al doilea tur de scrutin
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
naționale are menirea de a crește proporționalitatea rezultatelor. Surplusul de voturi pe baza căruia se alocă aceste locuri se calculează astfel: pentru fiecare partid sunt adunate voturile obținute de candidații ce au concurat în primul tur de scrutin în circumscripțiile uninominale, dar nu au câștigat cu voturile rămase după alocarea locurilor conform formulei celor mai mari resturi. Numărul de locuri rezultat din adunarea celor 58 prevăzute de legea electorală cu cele nealocate la nivel regional (a doua etapă) este alocat partidelor
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
au obținut cel puțin 5% (respectiv 4% până la alegerile din 1994) din voturile exprimate pentru listele regionale obțin locuri în corpul legislativ și pot primi locuri suplimentare prin alocarea efectuată în cea de-a treia etapă. Locurile obținute în circumscripțiile uninominale nu sunt afectate de pragul electoral. Prin contrast cu patternul regional, sistemul de partide maghiar prezintă un grad relativ scăzut de fragmentare, în special având în vedere compoziția primului Parlament postcomunist. Evoluția particulară a sistemului multipartid din Ungaria se datorează
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
amendamentul ce prevedea că partidele reprezentate în Parlament ce nu depășeau pragul electoral (4% până în anul 1994, ulterior 5%) nu mai aveau dreptul să pri mească fonduri prin împărțirea celor 25% destinate partidelor parlamentare. Astfel, câștigarea câtorva mandate în circumscripțiile uninominale nu mai este suficientă pentru a asigura accesul la suma împărțită partidelor parlamentare. În afara legislației privind finanțarea directă a partidelor politice, în Ungaria funcționează trei legi referitoare la finanțarea indirectă a acestora. Prima este Legea nr. XLIV/1991 care stipula
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
partidelor sunt nerestrictive, fiind necesare numai semnăturile a 10 cetățeni ungari. În plus, partidele politice trebuie să aleagă un birou executiv și să adopte un statut (Enyedi, 2007, p. 1). Cu toate acestea, pentru înscrierea unui candidat într-o circumscripție uninominală este necesară susținerea a 750 de cetățeni, rezidenți ai respectivei circumscripții. În mod similar, pentru înregistrarea listei regionale (al doilea nivel al sistemului electoral) este necesară colectarea a 750 de semnături. O condiție suplimentară pentru înregistrarea listei regionale este că
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
circumscripții. În mod similar, pentru înregistrarea listei regionale (al doilea nivel al sistemului electoral) este necesară colectarea a 750 de semnături. O condiție suplimentară pentru înregistrarea listei regionale este că partidul trebuie să înscrie candidați într-un sfert dintre circumscripțiile uninominale (însă nu mai puțin de două) ce constituie regiunea electorală. Orice partid care a înregistrat liste regionale în cel puțin șapte regiuni are dreptul de a înregistra o listă națională (al treilea nivel al sistemului electoral). În plus, un candidat
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
două) ce constituie regiunea electorală. Orice partid care a înregistrat liste regionale în cel puțin șapte regiuni are dreptul de a înregistra o listă națională (al treilea nivel al sistemului electoral). În plus, un candidat poate concura într-o circumscripție uninominală, ocupând în același timp un loc pe lista regională sau/și pe cea națională. În cazul obținerii mandatului în circumscripția uninominală, candidatul este exclus de pe listele regionale și naționale, iar în cazul în care un candidat obține un mandat în urma
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
înregistra o listă națională (al treilea nivel al sistemului electoral). În plus, un candidat poate concura într-o circumscripție uninominală, ocupând în același timp un loc pe lista regională sau/și pe cea națională. În cazul obținerii mandatului în circumscripția uninominală, candidatul este exclus de pe listele regionale și naționale, iar în cazul în care un candidat obține un mandat în urma voturilor acordate listei regionale este exclus de pe lista națională. O ultimă prevedere ce trebuie menționată este că partidele politice au dreptul
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
obligația de a transmite, până în ziua anterioară alegerilor, în condiții identice, programele electorale ale partidelor politice. Aceeași prevedere se aplică posturilor de televiziune și radiodifuziune locale (atât publice, cât și private) în privința programelor politice ale candidaților ce concurează în circumscripțiile uninominale. Pe o perioadă de 30 de zile înaintea alegerilor, Radiodifuziunea și Televiziunea Ungară acordă, în condiții identice, partidelor ce au înregistrat liste naționale timpi de antenă în cadrul emisiunilor informative legate de alegeri și timpi de antenă în cadrul emisiunilor electorale proporțional
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
în perioadele 1994 1998 și 1998-2002 poate fi atribuită creșterii pragului electoral de la 4 la 5% în 1994, precum și amendamentului din anul 1992 ce modifica legea finanțării partidelor politice astfel încât partidele reprezentate în Parlament (prin câștigarea de mandate în circumscripții uninominale) care nu depășeau pragul electoral (în cazul listelor regionale și naționale) erau excluse de la distribuirea celor 25% din fondurile publice destinate partidelor parlamentare. În ceea ce privește atenuarea competiției între partidele politice aparținând cartelului (cel puțin între partide cu orientări ideologice similare), aceasta
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
listelor comune. Astfel, până în 2010, niciunul dintre cele șase partide prezente în Parlament la începutul anilor 1990 nu a prezentat liste comune cu un partid neparlamentar autentic nou și nici nu a susținut candidații unui astfel de partid în circumscripțiile uninominale. În schimb, în 1998, FIDESZ a ales să susțină candidații Forumului Democrat Maghiar, ceea ce a permis MDF să obțină 15 mandate în circumscripții uninominale (prin comparație, MDF a obținut numai două mandate uninominale concurând singur și un procent de 2
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
partid neparlamentar autentic nou și nici nu a susținut candidații unui astfel de partid în circumscripțiile uninominale. În schimb, în 1998, FIDESZ a ales să susțină candidații Forumului Democrat Maghiar, ceea ce a permis MDF să obțină 15 mandate în circumscripții uninominale (prin comparație, MDF a obținut numai două mandate uninominale concurând singur și un procent de 2.8% voturi pentru lista regională). În același timp, candidații FIDESZ susținuți de MDF au obținut 50 de mandate în circumscripții uninominale (în comparație cu 113 mandate
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
candidații unui astfel de partid în circumscripțiile uninominale. În schimb, în 1998, FIDESZ a ales să susțină candidații Forumului Democrat Maghiar, ceea ce a permis MDF să obțină 15 mandate în circumscripții uninominale (prin comparație, MDF a obținut numai două mandate uninominale concurând singur și un procent de 2.8% voturi pentru lista regională). În același timp, candidații FIDESZ susținuți de MDF au obținut 50 de mandate în circumscripții uninominale (în comparație cu 113 mandate uninominale obținute de FIDESZ concurând singur și 29.48
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
mandate în circumscripții uninominale (prin comparație, MDF a obținut numai două mandate uninominale concurând singur și un procent de 2.8% voturi pentru lista regională). În același timp, candidații FIDESZ susținuți de MDF au obținut 50 de mandate în circumscripții uninominale (în comparație cu 113 mandate uninominale obținute de FIDESZ concurând singur și 29.48% voturi pentru lista regională). În acest fel, MDF a reușit să se mențină în Parlament cu toate că FIDESZ a avut mai mult de câștigat de pe urma alianței. În mod similar
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
prin comparație, MDF a obținut numai două mandate uninominale concurând singur și un procent de 2.8% voturi pentru lista regională). În același timp, candidații FIDESZ susținuți de MDF au obținut 50 de mandate în circumscripții uninominale (în comparație cu 113 mandate uninominale obținute de FIDESZ concurând singur și 29.48% voturi pentru lista regională). În acest fel, MDF a reușit să se mențină în Parlament cu toate că FIDESZ a avut mai mult de câștigat de pe urma alianței. În mod similar, în 2006 FIDESZ a
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
închise cu un sistem mixt cu compensare proporțională. Ca și până în 2004, cele 42 de județe au rămas circumscripții plurinominale 2, la care se adaugă încă o circumscripție pentru diasporă. Fiecare dintre aceste circumscripții a fost însă împărțite în colegii uninominale, formate în cazul Camerei Deputaților din localități alăturate, cu o normă de reprezentare de 70 000 de locuitori. Fiecare județ trebuie să conțină minim 4 colegii de deputați. În cazul Senatului, colegiile au fost alcătuite din minim două colegii de
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
reprezentare de 160 000 de locuitori. O regulă importantă în delimitarea colegiilor a fost aceea că cel mai mare colegiu dintr-un județ nu poate depăși cu mai mult de 30% cel mai mic colegiu din județ. În fiecare colegiu uninominal, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, fiecare partid politic sau alianță poate propune doar un singur candidat. Alegătorii au câte un vot pentru Cameră și pentru Senat, pe care îl pot acorda unui singur candidat din colegiul de deputați
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
parte aceste mandate se distribuie pe județe. După stabilirea numărului de mandate la care au dreptul fiecare partid și fiecare alianță în fiecare județ și în circumscripția pentru diasporă, se trece la distribuirea acestor mandate pe candidați, în fiecare colegiu uninominal. Această distribuție se realizează în două etape. Mai întâi, se verifică în fiecare colegiu uninominal dacă unul dintre candidați a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, adică minim 50% + 1 din voturi. Evident, se iau în calcul doar candidații care reprezintă
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
dreptul fiecare partid și fiecare alianță în fiecare județ și în circumscripția pentru diasporă, se trece la distribuirea acestor mandate pe candidați, în fiecare colegiu uninominal. Această distribuție se realizează în două etape. Mai întâi, se verifică în fiecare colegiu uninominal dacă unul dintre candidați a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, adică minim 50% + 1 din voturi. Evident, se iau în calcul doar candidații care reprezintă competitorii ce au depășit pragul electoral. Dacă există astfel de candidați, atunci aceștia obțin mandate
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
candidați, atunci aceștia obțin mandate, iar aceste mandate se scad din numărul total de mandate la care are dreptul competitorul pe care îl reprezintă candidatul în județul respectiv. În cazul în care un competitor obține mai multe majorități în colegii uninominale decât numărul de mandate la care avea dreptul în județul respectiv, atunci partidul sau alianța respectivă păstrează toate acele mandate, iar numărul de locuri din Parlament se suplimentează, pentru a nu priva restul competitorilor de unele dintre mandatele la care
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
celor doi autori, este necesar să existe minim două reguli diferite de distribuire a mandatelor pentru ca un sistem electoral să fie catalogat drept mixt. În general, sistemele mixte sunt cele în care o parte din mandate se atribuie în colegii uninominale conform unui sistem electoral majoritar (de exemplu, pluralitar, majoritar în două tururi) și restul în sistem proporțional pe liste de partid. Pentru astfel de sisteme, în general, votanții au două voturi, unul pe care îl acordă candidatului preferat din colegiul
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
conform unui sistem electoral majoritar (de exemplu, pluralitar, majoritar în două tururi) și restul în sistem proporțional pe liste de partid. Pentru astfel de sisteme, în general, votanții au două voturi, unul pe care îl acordă candidatului preferat din colegiul uninominal în care locuiesc și unul pe care îl acordă listei de partid preferate. În România există un singur vot, pentru candidați individuali în colegii uninominale, însă pe baza acestui vot mandatele se distribuie după două reguli diferite. Prima este de
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
în general, votanții au două voturi, unul pe care îl acordă candidatului preferat din colegiul uninominal în care locuiesc și unul pe care îl acordă listei de partid preferate. În România există un singur vot, pentru candidați individuali în colegii uninominale, însă pe baza acestui vot mandatele se distribuie după două reguli diferite. Prima este de factură majoritaristă, desemnând câștigători candidații care au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul unde au candidat. A doua este cea care redistribuie proporțional restul
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
mandatele fără a priva alți competitori de mandatele lor. Mecanismul de compensare există și în sistemul românesc, unde între cele două componente există o legătură, manifestată prin faptul că pentru fiecare competitor se scade numărul de majorități obținute în colegiile uninominale din numărul total de mandate la care acesta are dreptul în fiecare județ. Această procedură conduce de obicei la rezultate proporționale, adică la un procent din mandate proporțional cu procentul de voturi obținut de fiecare partid sau alianță. Însă, așa cum
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]