1,147 matches
-
urban structuri sociale capabile să genereze spirit comunitar. Din rațiuni evidente, comuniștii nu au adoptat aceeași manieră de acțiune, pentru că procesul de urbanizare ar fi asigurat un grad de libertate incompatibil cu un regim totalitar. Opțiunea lor a fost pentru „urbanizare planificată, bazată pe locuințe de stat și alocarea de la centru a investițiilor în infrastructură”. În această manieră, regimul „a creat doar mediul construit, nu și structurile sociale și relațiile care susțin procesul de urbanizare”<ref id=”2”>Gr. Andrusz & M.
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
totalitar. Opțiunea lor a fost pentru „urbanizare planificată, bazată pe locuințe de stat și alocarea de la centru a investițiilor în infrastructură”. În această manieră, regimul „a creat doar mediul construit, nu și structurile sociale și relațiile care susțin procesul de urbanizare”<ref id=”2”>Gr. Andrusz & M. Harloe & I. Szelenyi, Cities after Socialism. Urban and regional change and conflict in post - socialist societies, Blackwell Publishers, 1996, p. 105.</ref>. În practică, modelul urmat a fost cel sovietic, iar standardul adoptat s-
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
afectat structura comunitară în România contemporană. Migrația (atât internă cât și externă) este unul din acele fenomene care au caracter continuu și care, printre altele, contribuie la accentuarea unor disfuncții majore caracteristice societății românești. Avem în vedere aici industrializarea și urbanizarea ca procese masive ce au determinat contextul României contemporane, procese care au generat consecințe majore în aria structurării comunitare. Cele două fenomene au angrenat pe de o parte un puternic curent migratoriu rural urban, producând o masivă dislocare a populației
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
din mediul urban la nivel european, observăm că procentajul populației din orașe în zona Europei de Est era mai mare decât cel din România, la momentul 1992 înregistrându-se o valoare de 63,1%. Acest nivel mai puțin ridicat al urbanizării în comparație cu cel prezent în țările din jur se datorează și unei distribuții spațiale inegale a populației între mediul rural și cel urban. În context internațional putem vorbi de fenomene precum urbanizare și contra urbanizare (counter-urbanization). Astfel, dacă de exemplu în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de 63,1%. Acest nivel mai puțin ridicat al urbanizării în comparație cu cel prezent în țările din jur se datorează și unei distribuții spațiale inegale a populației între mediul rural și cel urban. În context internațional putem vorbi de fenomene precum urbanizare și contra urbanizare (counter-urbanization). Astfel, dacă de exemplu în Statele Unite în anii 1970 se constată deja o migrație internă dinspre mediul urban către mediul rural, alături de mișcări de populație către centre urbane mai mici sau zone conectate puternic cu arealele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Acest nivel mai puțin ridicat al urbanizării în comparație cu cel prezent în țările din jur se datorează și unei distribuții spațiale inegale a populației între mediul rural și cel urban. În context internațional putem vorbi de fenomene precum urbanizare și contra urbanizare (counter-urbanization). Astfel, dacă de exemplu în Statele Unite în anii 1970 se constată deja o migrație internă dinspre mediul urban către mediul rural, alături de mișcări de populație către centre urbane mai mici sau zone conectate puternic cu arealele urbane mari, în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de populație către centre urbane mai mici sau zone conectate puternic cu arealele urbane mari, în Europa situația se așază într-o manieră diferită, cu tendințe specifice. De exemplu Polonia, România și Norvegia se află încă în perioada procesului de urbanizare, în timp ce Germania, Cehia, Portugalia și Italia au trecut deja în perioada tranziției între procesul de deconcentrare dinspre orașele mari și mișcarea populației din mediul rural spre așezările urbane medii ca suprafață. Marea Britanie și Olanda se află într-un proces de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cât și dinspre mediul rural. Analizele indică de asemenea faptul că în Polonia s-ar manifesta un comportament al migrației similar cu ceea ce s-a întâmplat în alte țări din Europa de Est în trecut. Cu alte cuvinte, putem afirma că dinamica urbanizării și mișcarea populației depind de contextul specific al țării despre care vorbim. În România de exemplu, în perioada comunistă, fenomenul urbanizării a cuprins mai multe dimensiuni, complementare în ultimă instanță: învățământul profesional care urmărea să pregătească mâna de lucru necesară
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cu ceea ce s-a întâmplat în alte țări din Europa de Est în trecut. Cu alte cuvinte, putem afirma că dinamica urbanizării și mișcarea populației depind de contextul specific al țării despre care vorbim. În România de exemplu, în perioada comunistă, fenomenul urbanizării a cuprins mai multe dimensiuni, complementare în ultimă instanță: învățământul profesional care urmărea să pregătească mâna de lucru necesară unei țări aflate în proces de industrializare forțată; migrarea de la sat la oraș, fenomen ce succede etapa colectivizării, care a însemnat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
succede etapa colectivizării, care a însemnat reducerea surselor de trai în mediul rural și a determinat populația tânără să caute resursele necesare în mediul urban; construirea fabricilor și a cartierelor dormitor sunt de asemenea două procese complementare care au susținut urbanizarea din perioada comunistă în România. De altfel, dacă în perioada comunistă vorbim despre urbanizare forțată, cu efectele aferente oricărei acțiuni care nu ia în considerare o desfășurare firească (aglomerarea populației în cartierele dormitor, transformarea unor localități în centre urbane pentru
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a determinat populația tânără să caute resursele necesare în mediul urban; construirea fabricilor și a cartierelor dormitor sunt de asemenea două procese complementare care au susținut urbanizarea din perioada comunistă în România. De altfel, dacă în perioada comunistă vorbim despre urbanizare forțată, cu efectele aferente oricărei acțiuni care nu ia în considerare o desfășurare firească (aglomerarea populației în cartierele dormitor, transformarea unor localități în centre urbane pentru a da bine în statistici), pentru perioada postcomunistă înaintăm sintagma unei pseudo-urbanizări. Deși în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în considerare o desfășurare firească (aglomerarea populației în cartierele dormitor, transformarea unor localități în centre urbane pentru a da bine în statistici), pentru perioada postcomunistă înaintăm sintagma unei pseudo-urbanizări. Deși în prezent ne aflăm în zona structurării zonelor metropolitane - o urbanizare continuă, cum am amintit mai sus - în zona urbanizării neforțate, cu toate acestea efectele nu sunt mai puțin dăunătoare. Ne referim aici la acel tip de dezvoltare haotică, nesistematizată, în care cartiere „rezidențiale” din zone metropolitane nu beneficiază de utilități
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dormitor, transformarea unor localități în centre urbane pentru a da bine în statistici), pentru perioada postcomunistă înaintăm sintagma unei pseudo-urbanizări. Deși în prezent ne aflăm în zona structurării zonelor metropolitane - o urbanizare continuă, cum am amintit mai sus - în zona urbanizării neforțate, cu toate acestea efectele nu sunt mai puțin dăunătoare. Ne referim aici la acel tip de dezvoltare haotică, nesistematizată, în care cartiere „rezidențiale” din zone metropolitane nu beneficiază de utilități minimale, de exemplu. Pe acest fundal, mișcarea populației înregistrează
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
procentul total al migrației interne, cu o tendință inversă de creștere a migrației urban rural de la 18.4% în 1994 până la 33.8% în 2000. De asemenea, la începutul anilor 1990, pattern ul de migrație județean este determinat de istoria urbanizării la nivel local și de severitatea unor probleme de ordin social; se constată un flux al migrației de revenire, cu o pondere majoră în fluxurile de migrație internă dintre urban și rural; „schimbările care se produc după 1989 în migrația
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
1.700 în județul Suceava<ref id=”1”>Recensământul Populației și Locuințelor, 2011, p. 5.</ref>. În Iași, sunt amintiți ca formând o comunitate importantă care s-a stabilit într o zonă distinctă a orașului, dincolo de Bahlui. În urma proiectului de urbanizare din zona respectivă - Podu-Roș, în deceniile șase - șapte ale secolului, Ulița Lipovenească dispare, iar locuitorii sunt dispersați în locuințele nou construite. De la acest moment, cel puțin în Iași, nu se mai poate vorbi de o comunitate compactă a rușilor lipoveni
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
spațiului necesar fiecărui individ fiind doar o altă modalitate de control al statului în sfera privată. Naționalizarea locuințelor, care erau percepute ca modalitate de a genera profit, proprietarii lor fiind incluși adesea pe lista celor ostili regimului, precum și colectivizarea și urbanizarea au fost fenomene îndreptate, de asemenea, înspre crearea omului nou și a eliminării oricăror tendințe de revoltă împotriva regimului. Sistematizarea orașelor a fost la o tentativă de a omogeniza populația și avea ca scop eliminarea diferențelor dintre oraș și sat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
parte<ref id=”1”>Dumitru Sandu, Fluxurile de migrație în România, Editura Academiei Române, București, 1984, p. 5.</ref>. Astfel, comuniștii se aflau în fața aceleiași probleme pentru care Occidentul găsise soluția deja amintită. Pentru comuniști problema era însă mai complexă deoarece urbanizarea risca să aducă libertatea, ceea ce era incompatibil cu totalitarismul instaurat. Mai mult, soluția occidentală nu putea fi utilizată deoarece era gândită să asigure capacitate de reacție colectivă organică. Atunci s-au gândit să întoarcă pe dos măsurile occidentale. În statele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
era gândită să asigure capacitate de reacție colectivă organică. Atunci s-au gândit să întoarcă pe dos măsurile occidentale. În statele comuniste, procesele specifice dezvoltării urbane așa cum erau cunoscute în Occident au căpătat caracteristici specifice și au avut efecte diferite. „Urbanizarea planificată, bazată pe locuințe date de stat și alocarea central a investiției în infrastructură a creat doar mediul construit, nu și structurile și relațiile sociale care să completeze urbanizarea ca proces”<ref id=”2”>Gr. Andrusz, M. Harloe, I. Szelenyi
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în Occident au căpătat caracteristici specifice și au avut efecte diferite. „Urbanizarea planificată, bazată pe locuințe date de stat și alocarea central a investiției în infrastructură a creat doar mediul construit, nu și structurile și relațiile sociale care să completeze urbanizarea ca proces”<ref id=”2”>Gr. Andrusz, M. Harloe, I. Szelenyi, Cities after Socialism. Urban and regional change and conflict in post-socialist societies, Blackwell Publishers, 1996, p. 105.</ref>. Dacă în Occident au preferat să configureze habitatul urban după modelul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pune în oglindă măsurile de dinainte de 1990 cu cele corespunzătoare luate după 1990 pentru contracarea efectelor celor dintâi, acestea din urmă fiind parte a complexului de transformări numit tranziție. Avem aici în vedere naționalizarea, colectivizarea, migrația rural-urban, sistematizarea, industrializarea și urbanizarea forțate, în conexiune cu privatizarea, reîmproprietărirea, remigrația urban-rural și migrația externă, reforma administrativă și trecerea la economia de piață. Ultimul subcapitol va creiona specificul locuirii urbane înainte și după 1989. 5.1.4. Naționalizare/privatizare; colectivizare/reîmproprietărire Dincolo de interpretarea ideologică
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
posibilă soluție pentru cei care nu mai reușeau să își asigure traiul decent în orașe. Odată ajunși la sat, condițiile precare de viață precum și oportunitățile reduse de dezvoltare i-au făcut pe mulți să aleagă soluția emigrării. 5.1.6. Urbanizare, sistematizare, industrializare/economie de piață În perioada interbelică, deși populația urbană a crescut destul de mult, procesul de urbanizare a fost redus. În 1930, 79 % din populație locuia în mediul rural și imensa majoritate a acesteia era ocupată în agricultură. Dezvoltarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sat, condițiile precare de viață precum și oportunitățile reduse de dezvoltare i-au făcut pe mulți să aleagă soluția emigrării. 5.1.6. Urbanizare, sistematizare, industrializare/economie de piață În perioada interbelică, deși populația urbană a crescut destul de mult, procesul de urbanizare a fost redus. În 1930, 79 % din populație locuia în mediul rural și imensa majoritate a acesteia era ocupată în agricultură. Dezvoltarea urbană a fost vizibilă cu precădere în București, capitala țării. Aici era concentrată, în 1912, 16,5 % din
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
drum spre Suceava. La acea vreme, pe dealurile Tătărașilor erau codri seculari, în care se oploșeau adesea tătarii și cazacii care veneau să prade orașul. Cu vremea, "latura Tătărașilor" capătă aspect de sat, apoi începu să aibă aspect de ușoară urbanizare, mai ales după mai bine de un veac, când în jurul bisericii noi, luă ființă un han și prăvălii, menite să sporească veniturile bisericii. Pe la anul 1626, în locul bisericii din lemn, Hatmanul și Pârcălabul de Suceava Ioan Nicoară zis Nicorițăsfetnicul și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
extrafamiliale și efectele asupra nivelului fertilității, asupra dimensiunilor economice și socializatoare ale familiei, creșterea divorțialității. Procesul de mobilitate teritorială care a diversificat modelele de viață familială, lărgirea ariei de selecție a partenerului conjugal și realizarea unor frecvente căsătorii exogame geografic. Urbanizarea și modernizarea care au contribuit la interferarea modelelor familiale urbane și rurale tradiționale și au generat apariția unor noi tipuri de asociere între sexe. De-a lungul timpului, familia a suferit așadar modificări atât în funcțiile, cât și în structura
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Anca Mihaela Munteanu IAȘIUL din perspectiva regenerării urbane PREAMBUL Procesul de urbanizare manifestat în întreaga Europă a dus la apariția unor orașe centrale și a suburbiilor acestora, a unor grupuri de orașe ce au devenit principala formă de organizare urbană. Multe din aceste zone prezintă un caracter metropolitan - funcționează asemenea unei zone
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]