16,924 matches
-
toți cei care au crezut în legitimitatea acesteia: credincioșii ortodocși din Bihor care și-au urmat „păstorii”, ierarhii Episcopiei Arad care „cu dragoste de frate” au acționat în acest sens și, nu în ultimul rând, Regele Ferdinand care „...ca vrednic urmaș al marilor voievozi [...] a avut inspirația divină a mângâia acest popor pentru suferințele seculare” 2. Altfel spus, reînființarea Episcopiei, în opinia Episcopului Roman Ciorogariu, însemna un gest de mare încredere pe care regele îl arăta față de credincioșii ortodocși bihoreni. Biserica
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453460223.html [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
în suflet cităm din Testamentul său moral, al cărui crez rămâne actual și înălțător: „Cu duioșie mă despart de Biserică. Ea mi-a dat tăria morală să-mi port crucea prin valurile furtunoase ale vieții mele zbuciumate. Mă rog de urmașul meu în scaunul episcopesc și de întru Hristos iubiții frați preoți să mă cuprindă în rugăciunile lor și după moarte... Zidiți Biserica în suflete și clădiți România nouă pe această Biserică - mamă a națiunii române. Fiți buni creștini și buni
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453460223.html [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
în mod regulat biserică, de aceea nu beneficiem de o moștenire creștină la fel de puternică, în comparație cu cea din Statele Unite. Chiar dacă numărul membrilor din comunități scade, Dumnezeu ridică oameni ce poartă în suflet flacăra pasiunii pentru Numele Lui. Cred că în general, urmașii lui Hristos își doresc o miscare creștină autentică sau nimic! Propria mea comunitate se confruntă în mod constant cu provocarea de a-L prezența pe Isus locuitorilor din orașul nostru, un oraș pierdut, de a fi autentici și reali și
DIN NOUA ZEELANDA IN ARIZONA. INTERVIU CU ELSA EASTON DESPRE COMPATIBILITATI SI DIFERENTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Din_noua_zeelanda_in_arizona_interviu_cu_elsa_easton_despre_compatibilitati_si_diferente.html [Corola-blog/BlogPost/361194_a_362523]
-
din GMO - Monsanto. Cu fiecare generație care va ingera produse GMO ( fabricate în laboratoare hibride ce aparțin de NWO și ET-X-Y-Z) oamenii vor fi tot mai bolnavi, malformați, alergici și canceroși, tineriii debilizați fizic și mental, incapabil să mai producă urmași, bărbații fiind sterili, iar femeile infertile, pentru că li se închid pântecele prin tot felul de implanturi uterine și alte cipuri RFID.Din nefericire, spuneam, trăim într-un stat asistențial unde nimeni nu mai este azi interesat să investească serios în
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355045544.html [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
perimetrul actualului oraș Petrila. În prima jumătate din secolul al XIX-lea, pe locul unde se află acum localitatea petrileană, se întindeau păduri și pășuni unde băștinașii locului, momârlanii, pășteau cai, oi și vaci. Cine sunt acești momârlani ? Ei sunt urmașii dacilor liberi care s-au retras în zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare latină” de pe vremea împăratului Traian nu a putut ajunge, astfel păstrându-se sângele pur dac, neîncrucișat
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
dețineau puterea în stat. Libertatea de a citi este una dintre cele mai dulci cuceriri ale omenirii și s-a realizat la vremea ei cu sacrificii care te-ar fi dus cu gândul la secole de recunoștință și prețuire din partea urmașilor celor ce au ars pe altarul cuvintelor. Prezentul, însă, nu confirmă prea mult această teorie și te scutură zdravăn de cele mai multe ori. Impresia că poarta cunoașterii s-a deschis total odată cu apariția internetului și că importanța cărților a scăzut, este
SUB CERUL CUVINTELOR – BOOKFEST TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1473927500.html [Corola-blog/BlogPost/375212_a_376541]
-
pierdut sângele-n van, Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmașilor în veci Și avem o datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi. Mergeți moldoveni la Putna și vă dați mână cu mână, Adunând în piept durerea izvorâtă din țărână. Călcați în picioare brazda Prutului și faceți pod Cu istoria din
MOLDOVA LUI ȘTEFAN de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1436858655.html [Corola-blog/BlogPost/365902_a_367231]
-
o unitate scurtă de timp, toate mi s-au rederulat prin memorie. Chiar și fapte pe care nu mi le mai reamintisem de multă vreme. În aceste momente triste, încerc să fac un scurt inventar a ceea ce lasă Gheorghe Buzatu urmașilor. După părerea mea, desigur, opera istorică este pe primul plan. Gheorghe Buzatu a abordat toate marile probleme ale epocii contemporane, și, în ultimii ani și a celei recente. A avut o deosebită forță de penetrare și de înțelegere profundă a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
a ținut piept pângăririi istoriei naționale, atacurilor asupra demnității noastre, și a importantelor personalități ale Neamului. Așa cum „Tot ce-i românesc nu piere!”, Profesorul va „trăi” în fiecare bun român, ultima sa carte constituind, de fapt, un veritabil „testament” pentru urmași: „Istoria să judece!”. Pe Profesorul Buzatu l-au plâns cerurile - Conf. univ. dr. Gheorghe Iscru Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească pe savantul - profesor univ. dr. Gheorghe Buzatu.. După o viață personală chinuită de o soartă crudă, după
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Dacia. Mai mult decât a crede, am siguranța comparând cu situația altor seminții și popoare cucerite de romani și punând în calcul și faptul că ungurii, turcii și habsburgii practic au dominat mai mult în Dacia Superioară - Transilvania - și poporul, urmașii daco-geților, nu și-au schimbat obiceiurile și limba. Teoria înrudirii limbilor vorbite de romani și de daci, înainte de Anno Domini 105, este o teorie mult mai logică decât cea în care am transformat cuceritorul cu legionarii lui în profesori de
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_datoria_de_a_corneliu_florea_1384074522.html [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
în care am transformat cuceritorul cu legionarii lui în profesori de latină vulgară din Latium. Bună explicație, la care vreau să mai adaug că în Dacia Inferioară nici nu au staționat legiuni romane, doar câteva cohorte și centurii romane, și urmașii geto-dacilor de acolo vorbesc aceiași limbă precum dacii tăi liberi din Maramureșul tău drag. Da, de suflet îmi este Maramureșul meu drag, i-am dat trei ani din tinerețea mea. Vorbind de tinerețe, se știe despre Mihai Eminescu, ce a
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_datoria_de_a_corneliu_florea_1384074522.html [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
să-și dezvolte o nouă cultură și a început să-și șlefuiască limba, apoi, șlefuirea spre perfecțiune s-a realizat prin universități, ce au răsărit ca ciupercile în lumea catolică, unde se folosea o latină academică. De toate astea noi, urmașii geto-dacilor, am fost lipsiți. Și parcă astea nu ar fi fost destule, a mai fost o fisură adâncă retragerea romanilor înainte de a deveni creștinismul religia oficială a imperiului și apoi prăpastia înglobarea noastră la biserica bizantină. Mă opresc aici fiindcă
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_datoria_de_a_corneliu_florea_1384074522.html [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
și Oituz, precum și cântece de voie bună ale horelor din zilele de sărbătoare cu cer arzător și zări adânci fără amurg. Pământul cu mânăstiri și brazi, leagănul și legământul sfânt pentru care strămoșii noștri au luptat și au murit pentru ca urmașii urmașilor lor să aibă un loc de veci. Nu-l părăsiți! Această pledoarie care asumă în firea dacoromânului, tradiția, legământul, testamentul, continuitatea, nemurirea, demnitatea, credința, mistica jertfei și dragostea fiecărui naționalist creștin-ortodox pentru pământul străbun și cerul mântuitor este continuată
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Oituz, precum și cântece de voie bună ale horelor din zilele de sărbătoare cu cer arzător și zări adânci fără amurg. Pământul cu mânăstiri și brazi, leagănul și legământul sfânt pentru care strămoșii noștri au luptat și au murit pentru ca urmașii urmașilor lor să aibă un loc de veci. Nu-l părăsiți! Această pledoarie care asumă în firea dacoromânului, tradiția, legământul, testamentul, continuitatea, nemurirea, demnitatea, credința, mistica jertfei și dragostea fiecărui naționalist creștin-ortodox pentru pământul străbun și cerul mântuitor este continuată în
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
S-a refugiat într-un castel din Carpați. Contele și-a găsit o contesă și au dat naștere la o prințesă foarte drăguță. Aceasta s-a îndrăgostit de un cavaler din lumea voastră. Vrea să-i lase lui Dracula un urmaș!... CĂPITANUL ARNĂUTU: (ferm)De asta mă ocup eu! URSUZ:Acum vă las că-i târziu și sosesc zorile nesuferite și iar mă culc flămând! Ursuz se face nevăzut. Boierii și căpitanii rămân cu gurile căscate spre locul din perete pe
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
pregătesc de apărare. Atunci, Ștefan cu grosul armatei cade că un fulger în spatele turcilor retezandu-le orice eventuală retragere. Furia moldovenilor nu cunoaște margini, masacrarea invadatorilor continua cu frenezie. Totul se transformă încet, încet într-o masă amorfa în care urmașii dacilor liberi dezlănțuie asupra Semilunii un adevărat Armagheddon mobil făurit din ghioage, securi, coase, paloșe și lănci. Mândria sultanului, cremă trupelor sale de ieniceri școliți în academii militare să devină ași ai iataganului, este zdrobita fără drept de replică. Pierderile
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
autentică, ci doar că poate pleca de la un surogat sau din lipsa ei pentru individ... - Căsătoria de tip ’’intrinsec’’, sau de mobil interior - aceasta se bazează pe sentimente reciproce ca fiind baza iubirii dintre membrii cuplului și mai târziu dintre urmașii lor, cât și în relațiile dintre descendenți, ori invers - dintre ascendenți. În cadrul acesteia fiecare dintre membrii cuplului conjugal consideră că celălalt este necesar pentru satisfacția sa și au în vedere o profundă intimitate, împărțirea unor activități administrative ce devin comune
COMUNICAREA CE RELEVĂ VALOAREA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1420465829.html [Corola-blog/BlogPost/352221_a_353550]
-
pământ!... De aceea pentru noi, acum la împlinirea a trei ani de la această zi a nașterii sale celei veșnice, ne duce cu gândul, mintea, cugetul și simțirea la „Părintele Dumitru Teologul”, căci teologia Părintelui Dumitru Popescu - ca discipol, ucenic și urmaș al marelui teolog ortodox - Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, este o teologie filocalică. Este frumoasă prin însăși natura ei, dar conduce și la o înfrumusețare duhovnicească a celor ce se apleacă să o studieze. Oricine citește o scriere a Părintelui poate
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426055783.html [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
rit bizantin, care împreună cu un miliard de credincioși din cele mai culte și civilizate popoare ale lumii, inclusiv toate popoarele romanice sau de origine latină, face parte din Biserica Universală, Una, Sfântă, Catolică și Apostolică, sub jurisdicția Papei de la Roma („urmașul legitim al Sfântului Apostol Petru, Corifeul Apostolilor, care a fost constituit de Isus Cristos ca piatră sau stâncă pe care a clădit Biserica Sa”). Între Biserica Ortodoxă Română și cea Greco-Catolică, deosebirile nu se reduc doar la acele cuvinte din
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
elitelor noastre nu acoperă fondul gros al chefirului de țară nici măcar azi, după mai mult de 25 de ani de furie galopantă pe urmele duhului occidental. Mă întreb și eu retoric, ca protagonistul din Aferim! ce-or zice despre noi, urmașii noștri peste vreo sută, două sute de ani. „Se vor gândi ei că le-am netezit drumul în viață” sau ne vor înjura de mamă? Ezit mai mult decât zapciul (polițaiul) Sîngheoghe. Nu știu sincer dacă, peste 200 de ani, vom
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
istorică. Tradiția se cultivă, în primul rând, prin cunoașterea istoriei. Când monumentele istorice se părăginesc și se ruinează, memoria istorică este pe cale de dispariție. - Acum, în încheierea acestui dialog, spuneți-mi vă rog, cum credeți că vor judeca perioada postdecembristă urmașii noștri de peste o sută de ani? - Peste o sută de ani, cred că judecata urmașilor și, între ei, a istoricilor, va fi foarte severă. Anii 1989-2011 vor fi considerați o perioadă de declin, clasa politica și poporul român împărțind, în
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
și se ruinează, memoria istorică este pe cale de dispariție. - Acum, în încheierea acestui dialog, spuneți-mi vă rog, cum credeți că vor judeca perioada postdecembristă urmașii noștri de peste o sută de ani? - Peste o sută de ani, cred că judecata urmașilor și, între ei, a istoricilor, va fi foarte severă. Anii 1989-2011 vor fi considerați o perioadă de declin, clasa politica și poporul român împărțind, în egală măsură, responsabilitatea pentru această tristă realitate. Să dea Dumnezeu ca atunci, peste un secol
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
oameni reci, sadici, dragostea față de toate frumusețile lumii. Spitalul. Mister. Convalescență. Libertate. Rivalitate. Prietenie. Mângâieri. Michelangelo. Furie. Răzbunare. Personajele care au de împărțit vieți, idealuri, necazuri, dureri, disperări și revenirea la Mangalia. Un destin peste timp al familiilor și al urmașilor. Evenimente fascinante, de ieri, ale căror sunt abia astăzi trăite. Nea Ion, doctorul Țigănuș. Accidentul. Abuzul. Dezamăgirea de a fi avut încredere în cei care în loc de inimă aveau gheață. Noul roman „Destine paralele” impresionează prin frumusețea cu care este adusă
VIRGIL STAN ŞI PUTEREA CUVÂNTULUI SCRIS de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Virgil_stan_si_puterea_cuvantului_scris.html [Corola-blog/BlogPost/341727_a_343056]
-
odată prin fondul public, pe care ei îl alcătuiesc, și încă odată prin bănuțul pe care îl donează sau îl dau la biserică sub diferite alte forme. Și ce, este proprietatea lor? Este, precum Marele Voievod cel Sfânt zicea: a urmașilor, urmașilor lor! Mă întreb, retoric, desigur, cine sunt cei care se tot agită inflamați de existența acestei catedrale, și s-ar cuveni să se întrebe și ei cine îi tot agită și îi inflamează. - Ați fost de acord cu ridicarea
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
prin fondul public, pe care ei îl alcătuiesc, și încă odată prin bănuțul pe care îl donează sau îl dau la biserică sub diferite alte forme. Și ce, este proprietatea lor? Este, precum Marele Voievod cel Sfânt zicea: a urmașilor, urmașilor lor! Mă întreb, retoric, desigur, cine sunt cei care se tot agită inflamați de existența acestei catedrale, și s-ar cuveni să se întrebe și ei cine îi tot agită și îi inflamează. - Ați fost de acord cu ridicarea Catedralei
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]