778 matches
-
e impasibil, se scurge fără să se mai întoarcă. De aceea, trebuie să te bucuri de fiecare clipă din plin, să profiți de fiecare minut al nevinovăției, al inocenței, al încrederii. E mult prea trecătoare copilăria ca să fii trist, posomorât, ursuz. În asemenea momente amintește-ți doar că e iarnă sau toamnă în sufletul tău. Doar atât, un anotimp neprielnic, dar care-și are frumusețea și unicitatea la fel ca vârsta mult dorită a copilăriei tale!
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
pentru toți, dar fiecare simte altfel Am mai spus că Dragoș știa că după amiaza Îmi place să mă retrag În parc, pe o bancă mai lăturalnică, pentru a evita să mă Întîlnesc cu cineva, nu pentru că aș fi vreun ursuz, ci ca să mă pot gîndi În tihnă la ale mele. L-am văzut căutîndu-mă pe după boscheții de pe alee. M-am bucurat să-l văd, el nefăcînd parte dintre acele persoane care m-ar fi putut deranja cu vreo conversație plicticoasă
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
întâmplă și pentru că, de multe ori, chiar dacă nu întotdeauna, viața dinlăuntrul structurilor ecleziale este marcată de o fățărnicie dureroasă când vine vorba de sinceritate, sentiment ce, câteodată, ne face milostivi și simțitori, însă, de cele mai multe ori, ne face să fim ursuzi și necruțători. Vorbindu-le superiorilor generali, papa Francisc nu și-a ascuns îngrijorarea vizavi de anumite modalități de recrutare și de formare care ar putea să creeze «mici monștri». Nici un fel de reconciliere, oricât de unificatoare ar fi, nu poate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cai de călărie. Mi-a făgăduit că-mi dă unul. Ah, și cum aș vrea să am o trăsură luxoasă, cu doi cai frumoși! Este foarte chic! Dacă n-ar veni Pascalopol, ne-am plictisi grozav, fiindcă papa e cam ursuz și nu-l prinzi pe-acasă. Tu nu te plictisești niciodată? Eu, da! oftă Otilia. Câteodată îmi vine sa țip, și atuncea mă răzbun pe pian. Știi că m-am înscris la Conservator, dar nu sunt încă bine hotărâtă. Aș
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
refuza orice abatere de la acest program, ascunzând prin posomorâre și încăpățînare antipatia față de spiritul independent al Anei, față de care încetase chiar de la început de a mai arăta tulburări erotice. Criza lui Titi fusese scurtă și se prefăcuse într-o placiditate ursuză și bănuitoare. - Iubite domnule Titi, îl aviză Ana, eu sunt tânără, vreau să petrec cât mai am vreme. Dacă nu vrei să ieși nicăieri, stai acasă. Eu una nu pot. Titi se împăca numai cu Sohațchi, cu care, când era
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ba cîte-o cameristă nemțească, c-o carne de îl umilea pe șorici, ba cîte-o guvernantă englezească. De-o tracta pîn-acasă și-o zbânțuia... până năruia, cu oarfa, jumătate din făuririle societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Alții se îndrăgostea. Devenea nemâncați, ursuzi, obosiți. Nu le mai pria de nimic. Lâncezea și ziulica lângă craterele alea, unde se semnaliza, cu oglinjoarele, cu niște slăbănoage și uscături de pe fundul gropii, fără nici o înclinație de țâțe sau cur, numai cu nasurile pe sus, chestie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bisericuței Răzvan, mânând, de la coadă, flotilele de gâște, peste zona străzilor Stelea Spătaru, Decebal, Armenească, Paleologu și bulevardul Hristo Botev. Secționând Podul Târgului de Afară (Calea Moșilor). Tăind de-a curmezișul Cișmeaua Seacă, până la numărul 18 (niște alea de zăplazuri ursuze pe care cucuvăia doar bălăria, și pe întinsul cărora vrăjitoarele își învățau să vorbească, cu glasuri joase și înfundate, târnurile de șerpi). Se scurgea dintr-un capăt al altuia al ulicioarei Radului Calomfirescu (unde de abia către 1912, localnicii fost
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
va rămâne radiat dintre membrii activi ai bandei de balerini și bijutieri ai IF-ului. Bandă strâmtorată. Încropită, mai mult, numai din el... Mai dădu Iarba Fiarelor un singur tun, acoperit de Arvinte, spărgând, în noaptea de 12 aprilie, fețele ursuze, verde-închis, cărnoase, a două seifuri din mărunta unitate C.E.C din Calea 292 DANIEL BĂNULESCU - Cum, mă?... Și zicea el "cînd am fost mic"? Că "mămica mea"?... Și așa... Și pe dincolo?! - În seara asta, la Cenaclu, a citit Cristi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
neînțeles. Când puseseră temelia, bărbatul îi întinsese doi bani de argint, să-i așeze sub prima cărămidă, după obicei. Pereții creșteau sub ochii lor și își dăduse seama că de acum nu mai ținea de părinți, ci de omul ăsta ursuz și puternic. Într-o zi a îndrăznit, după îndemnul mă-si, să-l întrebe: - Ce-ai făcut cu actele? M-ai scris și pe mine? întîi el tăcuse îndîrjit, apoi rostise scurt: - Te-ai făcut și tu a dracului? 93
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se repetă în fiece esemplar în astă privință și escepțiile ei sunt tocmai femeile agresive. Este o nespusă gentileță în modul cum o femeie ce iubește și care e totodată inocentă, timidă, trebuie să se apropie de un bărbat sau ursuz, cine știe prin ce, sau și mai pudic și mai copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane, de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești. De aceea sculptez acum tocmai pe păretele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
repetă în fiece [fiecare] esemplar în astă privință și escepțiile ei sunt tocmai femeile agresive. Este o nespusă gentileță în modul cum o femeie ce iubește și care e totodată inocentă, timidă, trebuie să se apropie de un bărbat sau ursuz, cine știe prin ce, sau și mai pudic și mai copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane [curtezane ], de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești. De-aceea sculptez acum, tocmai pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
servitoarea aducea o tavă cu mâncare. Dacă mâncarea se răcea era reîncălzită și, dacă și așa rămânea neatinsă, era înlocuită cu alimente mai ușoare. Arhitectul ridica automat mâna în timpul lucrului și mânca fără a privi ce mănâncă, laconic și chiar ursuz și mut, până ce ieșea din extazul lui și redevenea sociabil. Indolenta așteptă puțin în sufragerie, mai strigă o dată: "Nu vii la masă?", apoi începu să mănânce singură. Arhitectul, cu totul preocupat, nu dădu nici o atenție faptului și nu remarcă deocamdată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o sistemă din a respinge solicitațiile, dimpotrivă, satisfăcea pe cât îi sta în putință și pe cele mai meschine, cunoscând amorul propriu mai mult decât interesul ce sta la baza lor și proasta reputație pe care o căpăta un om politic ursuz. Curiozitatea lui era să afle ce-i va cere Gulimănescu la resortul Lucrări Publice, fiind absolut convins că acesta va da neapărat un atac. Cât despre Gaittany, chestiunea era limpede: acela venea cu agenda și avea pretenții pe puncte pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
stări sufletești complexe precum: sentimente de neîmplinire, de inferioritate, de inaptitudine, sentimente de descurajare, de solitudine (idem). Totodată, tristețea are mai mult de-a face cu trecerea timpului; căci, la timpul prezent avem de-a face cu stări sufletești lugubre, ursuze, de morocăneală, iar la timpul viitor, avem de-a face cu descurajare, pierderea speranței. Între cele două momente temporale (trecut și viitor) ne simțim dezamăgiți (tristețea pricinuită de speranțele și de încrederea înșelate) și pesimiști (tristețea legată de inutilitatea eforturilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dramatizante, și abordări comprehensive. Această abordare contextuală este necesară și pentru a înțelege mai bine posibilitățile și limitele acțiunii, în special când este vorba de transferul unor programe care au funcționat în contexte precise. Capitolul V Combaterea violenței Dincolo de deliciile ursuze ale deconstrucției, vom propune în acest capitol câteva piste de acțiune. Există acum suficiente programe evaluate pentru un asemenea proiect... chiar dacă nu există rețete și cu atât mai puțin soluții miraculoase. Naivităților simpliste ale analizei le corespund prea adesea "soluții
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu sunt rezultatul niciunui determinism biologic, ci al unei derive biografice. Inteligența, importanta noastră resursă, e zdruncinată de sentimente pe care nu știe să le administreze. Stilul nostru de a simți e depresiv, furibund, exaltat, melancolic, apatic, optimist, pesimist, afectuos, ursuz, În funcție de modul cum răspundem Într-o anumită situație. Sunt criterii sentimentale, module adâncite În personalitatea noastră. Ele interpretează realitatea. Nu mint complet, nici nu sunt pe deplin obiective. Fernando Pessoa a descris În poezia sa un mod de a simți
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
mare influență. Trăim și totodată discutăm cu noi Înșine despre cele trăite. Această cronică depinde În primul rând de starea de spirit și de atitudine, ambele importante generatoare de semnificații. O persoană suspicioasă Își va Însoți trăirile de un comentariu ursuz. Un poet va face comentarii poetice. Suntem propriii noștri comentatori și facem din aceste comentarii o sursă de energie sau una de epuizare. Există școli de psihiatrie interesate de propriul nostru curriculum vitae deoarece acesta poate fi o supărare vitală
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
toată lumea. Petrec unele perioade În casa rudelor, pentru a ajunge să se gândească la lumea din jur ca la o mare familie. La o sută șaizeci de kilometri de pașnicii arapeshi trăiesc mundugumorii, care au creat o cultură aspră, incomodă, ursuză. Pare că totul Îi supără, lucru deloc ciudat, ținând cont de organizarea lor, care Încurajează o stare de iritare continuă. Relația cu sexul opus și organizarea familiei sunt În așa fel construite, Încât generează conflicte iremediabile. Structura de bază a
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
potriviți, a descoperit ziarista Mimi Avins de la Los Angeles Times. „Puck știe că e mai ușor să angajezi o persoană amabilă pe care s-o înveți cum să servească”, scrie Avins, „decât să încerci să transformi un chelner priceput, dar ursuz, într-unul amabil”. Clienții adoră oamenii cărora le pasă de ei și care știu să arate acest lucru, și le trec cu vederea greșelile, stângăciile și erorile. Angajați-i. Π Angajează-i datorită calităților umane, antrenează-i pentru performanță. Scurtătura
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
caracterizate de indiferentismul aferentiv care transformă comportamentul bolnavului într-o succesiune de atitudini ce par enigmatice, neprevăzute, pentru a se comuta brusc în conduite violente sau agresive. Acest comportament este urmat de o atitudine de izolare, subiectul devine posomorât, morocănos, ursuz, pe acest fundal putându-se decela stări de proastă dispoziție, iritabilitate, intricate cu sentimente paradoxale: preocupări pentru știință, filosofie, artă, politică cu care 42 respectivii fie ca nu au nici o tangență nici competență, fie ca dispun doar de o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
să pleci spre stația vecină pe jos acum noaptea și pe viscol? Nu-i ici - colea, sunt șapte kilometri până acolo și nici o casă de om, decât un canton aproape părăsit unde totuși stă cineva, dar e tare ciudat și ursuz. Stă singur acolo de foarte mulți ani. - O fi bătrân, probabil și nu și-o mai fi găsit rostul în altă parte... - Nu e, aici e partea interesantă că nu e bătrân, să tot aibă în jur de 40 de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
unora le dădea de gândit. Când într-o zi află că în sat se întorsese fratele său Ion, cel dispărut de când era copil, nici nu a vrut să audă. Spun oameni că nici nu tresărise la auzul veștii. Spusese numai ursuz: Ion este mort, ia nu mai veniți cu gogorițe din astea. Cine mai știe pe cine ați văzut.” Când Ion, mult mai tânăr decât el, îi bătu în poartă, luă o bucată de mămăligă de pe fundul de lemn roșiatic de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
că se pregăteau pentru a deveni asistente medicale. Încă din prima secundă, privind la una din ele, lui Doru i-a sărit inima din loc, ceea ce nu i se putea întâmpla lui Bidaru care era cu gândul aiurea, posomorât și ursuz. Nu mai avea chef de nimic. Cu o zi în urmă, chiar în față la Gambrinus, aflase de la o sursă sigură că o pierduse pe Bela definitiv și pentru totdeauna. Cu toate că informația era de necontestat și se baza pe date
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la trei. În săptămâna când lucrau amândoi în același schimb, totul era normal, când însă mama ei venea acasă după schimbul doi, își găsea bărbatul schimbat; epuizat total, nu-i mai trebuia nici dragoste, nici femeie, într-un cuvânt, devenise ursuz, iar noaptea, nici nu se atingea de ea. Punea capul pe pernă și adormea buștean. Odată, de două ori, de mai multe ori, până femeia intrase la bănuieli. Se întâmplase ceva, însă nu era sigură ce anume, pe cine să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Tu privești însă numai în curtea altora. Gândește-te și la noi! Și nouă ne vine rândul cât de curând. Mă întreb, de ce oare se spun atât de multe lucruri rele despre cei de vârsta a treia: că sunt morocănoși, ursuzi, mereu puși pe harță?... Poate că cei ce afirmă așa ceva au dreptate. Ei sunt convinși că așa suntem noi, babalâcii. În opinia lor, a celor tineri, suntem chiar vinovați, deoarece nu le recunoaștem meritele. Încercăm prin diferite mijloace și tertipuri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]