25,587 matches
-
de dârele răscolite-n țărână de vietățile și gângăniile nopții, străbăteau grânele ruginii, înfundându-se în jungla păpușoaielor întunecate, năpădite de buruieni, înecate-n mohor și pălămidă țepoasă crescută fără preget, ca o hălăciugă, însuflețind colinele spre ținte îndepărtate. Făgașele uscate ale apelor dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit al furnicilor, drumurile înfundate-n văiugi spârcuite pe buza crăpată a râpelor și ponoarelor, șerpuirile bătătorite și însăilările șovăitoare încrucișate la tot pasul cu prăpăstiile înguste, cotite și-ntortocheate, săpate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ușurare și de tristețe în același timp, șoaptele și hohotele groase de râs care izbucneau pretutindeni; larma dihorilor prin vizuini hârjonindu-se cu zăpadă. Din cauza gerului, zgomotele se auzeau limpezi, fierbeau în aer și se imprimau, ca niște încrustații: clămpănituri uscate, seci. Nechezături, tălăngi și clinchete mărunțind liniștea și ferecând-o în zale de fier, apoi câte-o frântură de mormăituri ursești; mugete slabe, cârâituri, țipete răzlețe, chemări scurte, înăbușite-n foșnetul mătăsos al ninsorii și gemetele și urletele de la nuntirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
varză și de viță de vie. Aceste mâncăruri sunt udate cu vinuri aromate, mult apreciate în întreaga țară, precum Tămâioasa Românească, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi de apă (Dunărea și Marea Neagă), în Dobrogea s-a consumat, din vremuri străvechi, carnea de oaie și carnea de pește. Mâncărurile s-au definit în timp sub influența lipovenilor, a grecilor, a turcilor și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
supăra, Că venim la tine, azi, Ca la cel mai cel viteaz, Noi, cei goi în gând și faptă Ce luptăm pe glia stearpă, Că rămas-am fără domn și ne taie ca pe-un pom. Ca pe pomul cel uscat, C-au luat și le-am tot dat, Au luat tot ce-am avut și-ncă nu le stă în gât și mai vor și tot mai vor. și românii mor de dor: De dorul Măriei Tale Că în țară
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de coșmar cu cutremure și case dărâmate, cu biserici aproape să cadă peste mine, cu noroaie din care eu și soțul abia puteam ieși, dar de fiecare dată am avut ocrotirea de Sus și găseam ceva, o scândură, un teren uscat, ceva pe care ajungeam într-un final, după o luptă grea. De fiecare dată după astfel de încercări mă rugam măcar în gând pentru ocrotire și mulțumesc, pentru că întotdeauna am avut-o. Interesant de reținut este faptul că în ziua
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
noptieră scundă, un șifonier în două uși și o bibliotecă - acestea alcătuiau întreg mobilierul. Simplu și funcțional. Ici și acolo, câte un milieu alb, de dantelă. Pe noptiera cu fotografia Mariei la șase ani, am observat câteva coronițe din flori, uscate acum. Mai mult ca sigur, amintiri de sfârșit de an școlar, din copilăria prietenei mele. Deși cu puține rafturi, biblioteca m-a impresionat. Multe cărți, unele dintre ele, în ediții foarte vechi. Toate așezate într-o ordine desăvârșită. Mi-o
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
până în Parcul Expoziției. Nimeni pe alei, ceea ce nu a putut decât să mă bucure. O liniște desăvârșită, albă. Și totuși, în această liniște imaculată, fulgii mari cât niște pene, scoteau un sunet fin, la contactul cu pământul. Probabil din cauza frunzelor uscate, rămase din toamnă. După o jumătate de oră petrecută doar cu mine însămi, am hotărât că e cazul s-o scot pe Diana la o cafea, în oraș. Am trecut pe la cabinetul ei și pentru că la acea oră nu mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mă desprind de iarbă și de legământ; mă voi căuta deasupra, în aerul aspru, când răsare luna cu zgomot, din încleștare, în căutarea soarelui, mirele mare. Singură am rămas și eu cu zborul în zigzag și buimac, peste craniul țărânei uscate și grea foarte aproape de inima mea. Zborul în jos este zborul invers este fără rugăciune de purificare pentru a trece, mistuit de iubire, în lumea păcatului, sub aripa grea a bărbatului. * * * Fericirea a existat, știu sigur; ea a plecat nevinovat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
așa cum o concepea Hortensia Papadat-Bengescu: ”Definiție, conține noțiunea de definitiv. Totuși roman, cercul închis al unei acțiuni, privită sub toate unghiurile de vedereă...) De ce oare un epic și un epic pur? Ar trebui cumva, ca epicul pur să fie povestea uscată a unor fapte privite numai exterior? Ar trebui să-l caracterizeze ca fond adevărul pur și ca formă, povestirea? De întotdeauna au existat faptele - bază a epicului - și firea omenească, caracterele... Creștinismul a adăugat sufletul și trecerea timpului, sensibilitatea, și
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
care îl valorizează atît Lovinescu). Autoarea interbelică are o viziune mai mult decât clară asupra 43 trăsăturilor modernității în literatură, dezicându-se explicit de epicul ostentat la care o îndeamnă Lovinescu: „Ar trebui cumva ca epicul pur să fie povestea uscată a unor fapte privite numai exterior? Ar trebui să-l caracterizeze, ca fond, adevărul pur și ca formă povestirea? De întotdeauna au existat faptele - bază a epicului - și firea omenească, caracterele...“. Prin urmare, Hortensia Papadat-Bengescu cunoștea noile tendințe din literatură
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
așa că sună la poliție și roagă să-l anunțe pe director. Din păcate, directorul nu răspunde deocamdată, fiind plecat la o petrecere. Poliția spune că va mai încerca. În biroul directorului, Shelley scotocește după ceva de mâncare. Înfulecă niște biscuiți uscați pe care-i găsește într-un sertar și apoi simte că o ia somnul. Își amintește de un dormitor frumos de la etaj și se culcă într-un pat princiar. Când se trezește e încă întuneric, dar a dormit destul, așa că
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3087]
-
existentă nu acoperă întreaga tramă stradală, existând chiar cartiere întregi care nu sunt racordate la canalizare. Multe locuințe individuale, precum și cartierele: Surdești, Valea Târsei, Irimești, Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului nu sunt racordate la canalizare și folosesc haznale vidanjabile și latrine uscate sau descarcă apele uzate la nivelul terenului în rigole stradale, unde se amestecă cu apele de ploaie și deversează prin văi în râul Prahova, generând insalubritatea și poluarea atât a orașului cât și a emisarului. În cea mai mare parte
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel debite orare de apă influentă în Stația de epurare, din anul 2002; - tabel cu zilele cu precipitații, din anul 2002; - tabel cu valorile debitelor uzate orare influente în Stația de epurare, pe timp uscat (2002);tabel cu valorile minime a debitelor uzate orare minime (zilnic - în 2002); - tabel cu valorile medii lunare ale debitelor minime pe timp uscat (2002). A3) Variația cantității de precipitații Pentru a construi graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
din anul 2002; - tabel cu valorile debitelor uzate orare influente în Stația de epurare, pe timp uscat (2002);tabel cu valorile minime a debitelor uzate orare minime (zilnic - în 2002); - tabel cu valorile medii lunare ale debitelor minime pe timp uscat (2002). A3) Variația cantității de precipitații Pentru a construi graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel cu cantitățile de precipitații zilnice (2002); - tabel cu cantitățile de precipitații lunare (2002). A4) Interpretarea rezultatelor Analizând graficul din figura 3.4 și valorile
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
nevoie de următoarele: - tabel cu cantitățile de precipitații zilnice (2002); - tabel cu cantitățile de precipitații lunare (2002). A4) Interpretarea rezultatelor Analizând graficul din figura 3.4 și valorile din tabelul 3.1 se constată că debitul uzat minim pe timp uscat influent în Stația de epurare are următoarele valori: - media: 453 l/s - minim: 335 l/smaxim: 532 l/s Comparând acest grafic cu variația cantităților de precipitații se constată o corelație totală între debite și influența precipitațiilor asupra nivelului apelor
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
53[l/mp lună] și care cresc în luna august datorită creșterii nivelului pluviometric la 118,2[l/mp lună]. În restul perioadelor observăm o constantă între variația precipitațiilor și cea a concentrațiilor. * Analizând valoric media intrărilor minime pe timp uscat a debitelor de apă de 453 l/s, putem considera că el este format din 50¸100 l/s debit uzat și 350¸400 l/s debit de infiltrație. Dacă luăm în considerare valoarea minimă a graficului din luna iulie
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
apă (2002) Construirea graficelor a necesitat următoarele date: - tabel cu debitele zilnice de apă produsă (2002); - tabel cu debitele lunare de apă produse (2002) B3) Variația debitelor de apă intrate în Stația de epurare ca debite medii zilnice pe timp uscat Construirea graficului a necesitat următoarele date: - tabel cu variația orară a debitelor influente în Stația de epurare (2002); - tabel cu zilele de precipitații (2002); - tabel cu debitele orare influente în zilele secetoase (2002); - tabel cu debitele orare medii pe fiecare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
cu debitele orare medii pe fiecare zi secetoasă din 2002; - tabel cu debitele medii influente lunar în anul 2002 în zilele secetoase. B4) Interpretarea rezultatelor privind debitele de infiltrații 1. Debitul mediu de apă uzată la intrarea S.E. pe timp uscat = 847 l/s (cf. măsurători) 2. Debitul mediu de apă uzată ieșită din debitul S.E. datorită legăturilor la conducta de ape pluviale din rețeaua în sistem separativ = 54 l/s (cf.AQUASERV) 3. Debitul mediu de apă furnizat (facturată la
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
94/14.04.2003). S-au mai eliminat zilele cu o zi întârziere față de datele meteo, care arătau că în stație a fost un debit excesiv,datorat întârzierii cu care debitul de ploaie intră în stație Debitul mediu pe timp uscat s-a înmulțit cu 365 zile, obținându-se volumul de apă uzată epurată în 2002. Agenți economici Tg. Mureș S-a luat în bilanț cantitatea de apă canalizată, facturată în 2002, aferentă agenților economici Tg. Mureș. Nu s-a luat
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
sistemul de canalizare. Reprezintă date estimate de către secția canal Pluvial influent în stația de epurare Reprezintă diferența între debitul intrat în stația de epurare luând în calcul toate zilele și debitul intrat în stația de epurare în zilele de timp uscat Debit uzat nefacturat Este diferența între cantitatea de apă uzată intrată în stația de epurare și suma cantităților de ape uzate evidențiate mai sus. 2.1.2.2. Concluzii privind debitele la nivelul anului 2002 influente în Stația de epurare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
raportul de diluare reprezintă raportul dintre debitul total de apă, care curge prin conductă (apă meteorică și apă uzatăă și debitul de apă uzată. De exemplu, prin raport de diluare 5, se înțelege 1 parte apă uzată (debit pe timp uscată și 4 părți apă de ploaie (n0 = 4). Raporturile obișnuite de diluare sunt 3¸5, iar cele maxime, 20¸25 (exemple: pentru municipiul București, raportul de diluare este 5; în orașele din Polonia, 2¸5, în localitățile din S.U.A., 3
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
în amonte de deversor, Qc se scade Qadm se obține cantitatea de apă care trebuie transportată mai departe sau înmagazinată. Din motive tehnico-economice, spre stația de epurare trebuie vehiculate debite ce nu depășesc de 3¸5 ori debitul pe timp uscat q; restul de apă trebuie să fie înmagazinată în bazine de retenție a apei de ploaie. Debitul critic specific de apă de ploaie rcr, numit și “ploaia limită” reprezintă cantitatea de apă de ploaie, până la valoarea căreia nu trece peste
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de istorie literară, sub trei rânduri scrise pe un ton condescendent, dacă nu chiar ironic... Cred că, în ce mă privește, motivația cea mai plauzibilă trebuie să fie curiozitatea pentru „pagina primară”, ca să zic așa, scrisă de o mână demult uscată, dezintegrată, „istorică”. Și s-ar putea să mai fie ceva: sunt apropiat ca vârstă de eroul lui P.H.L. Ești înclinat de la natură, ca ființă socială, să te verifici prin altul, să „te compari”, vorba răposatului meu unchi (și mentor timp
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fi murit cu totul dragostea Teodorei pentru el? Să-l vadă oare deja prea bătrân și inutil? Ori se teme de o altă sarcină, ceea ce ar putea fi o slabă consolare pentru bărbatul care se simte părăsit ca un pom uscat, umbrit tot mai mult de plantele viguroase care cresc alături. Teodora nu l-a mai mângâiat... nici nu mai ține minte de când. Îi vine greu să înțeleagă, ba nu! să accepte! Ea pare să nu mai trăiască decît prin și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să vadă un pic mai departe! Ea, iubita lui, i-a dăruit ceva incomparabil: un copil, adică „un strop de nemurire”. Când îl ia în brațe și îi sărută obrăjorul cald, mai poate spune că se simte „ca un pom uscat”? Este întrebarea mută din ochii Teodorei, pe care a ghicit-o cu ocazia vizitei făcute ieri. Va mai merge și mâine, și mai târziu, cu speranța că tot în ochii ei va găsi și un răspuns. Un alt răspuns care
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]