1,078 matches
-
nu necesită detaliere su plimentară în raport cu nivelul de pregătire profesională al agenților sau cu alte cr iterii (de exemplu, necesitatea de a cunoaște acele detalii care diferă de la participant la participant în funcție de rolul îndeplinit în cadrul fluxului de proces). De rețin ut că, pentru denumirea activităților în SIMPLE BET, se vor folosi următoarele principii : - o activitate începe întotdeauna cu un substantiv provenit din verb (extragere, eliminare, spargere, monitorizare, rea lizare, studiere etc.); - se folosește exprimarea telegrafică în care se renunță la articulare
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
cu nivelul prețurilor practicate pe această piață, pentru a nu fi ridicol în anumite situații. Managerul financiar trebuie să se informeze ori să apeleze la serviciile unui consultant de specialitate indepen dent. Un alt aspect deosebit de important, deși la încep ut poate părea irelevant, este negocierea condițiilor de plată. Un furnizor care solicită plata la anumite momente a unor tranșe din suma totală nu poate fi credibil. De asemenea, oferirea de reduceri pentru plata în avans este și ea inacceptabilă, chiar dacă
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
succesul instruirii și influența negativ finalitatea implementării; - metode - se au în vedere cele mai bune abordări pentru a o bține rezultatele dorite. Având în vedere că scopul principal este deprinderea utilizării aplicațiilor, metoda de instruire este bazată în principal pe ut ilizarea unei stații de lucru echipate corespunzător. Prezentările proiectate ori demonst rațiile sunt trebuincioase până la un punct, cea mai bună metodă de învățare este „vă zând și făcând”. Nu trebuie omise exercițiile, jocurile și, mai mult, testele, deoar ece acestea
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
fie o preocupare permanentă a societății. Dacă populația în general și populația tânără în special, va fi informată despre importanța sportului și practicarea acestuia, în oricare formă, se poate vorbi de o însănătoșire la propriu a respectivei societăți: Orandum est ut sit mens sana in corpore sano. (Juvenal).
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
fondatori, document redactat în limba latină, evenimentul a avut loc într-un loc simbolic: „Cui autem documento subscribendo locum delegimus Italicam, Caesaris Traiani, nostrae conditoris Patriae, natale solum... Hac die ex nostră voluntate orta instituțio fiat perpetuus et illuminans dux, ut nos omnes longe a Patria degentes linguae, culturae, animo spirituique Dacoromâno firmiter et constanter serviamus.” Scopul F.C.R. este „să contribuie, prin activități culturale și educative dinamice, la studiul, în cel mai larg sens, al problemelor culturale române în general”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
apucat de friguri, să-l culce jos, să treacă călușarii* de trei ori peste el, că ci îi trece. Balega de cal e bună de friguri dacă o storci de zamă și o amesteci cu puțină apă, dînd-o de bă ut bolnavului. Primăvara, cel ce vede rîndunica întîi să caute în pămînt sub talpa piciorului drept, că va gă si un cărbune. Acel cărbune este bun pentru friguri. Cînd vezi întîi și-ntîi rîndunică și barză, să stai în loc și să scobești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sărmani oameni din toată lumea”: Habitatores terre illius viliores homines essent tocius mundi, quia essent Blasii et Sclavi, quia alia arma non haberent, nisi arcum et sagittas, et dux eorum Geleou minus esset tenax et non haberet circa se bonos milites ut auderent stare contra audatiam Hungarorum, quia a Cumanis et Picenatis multas iniurias paterentur; vezi ediția Die Gesta Hungarorum des anonymen Notars. Die älteste Darstellung der ungarischen Geschichte, hg. v. Gabriel Silagi, Sigmaringen, 1991, cap. 25, pp. 76-77. Szamosközy XE "Szamosközy
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
distruge din cauza creșterii curentului invers, se numește tensiune de străpungere (VBR). Caracteristicile directă și inversă sunt dependente de temperatura joncțiunii. Caracteristica statică I(U) este nelineară și poate fi aproximată analitic prin relația: (3.1) unde IR este curentul rezidual, UT=kT/e tensiunea termică temperatura absolută, k=8,62·10-5 [eV/0K]-constanta lui Boltzman, e=1,6·10-19 [ C]-sarcina electronului, U-tensiunea aplicată. La polarizare directă (U>0), pentru ,U3U T> se obține: (3.2) dioda conduce și curentul
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
și cel plastic" (p. 52). Ea schițează o panoramă cuprinzătoare a acestor cercetări, pe care le prezintă critic și observă că există trei centre de interes ale acestor articole: "ilustrarea textului, similitudinea dintre literatură și arta vizuală, în linia doctrinei ut pictura poesis și - cel mai slab reprezentată - problema descrierii ekphrastice" (p. 52). De altfel, din cauza lipsei de interes a criticilor români, cel puțin până în 1995, pentru ekphrasis Cristina Sărăcuț comentează un singur articol care privește acest subiect, al Ameliei Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
reală, fixă24. De altfel, nici studiile mai recente, cum este cel apărut în 2008 și semnat de Stephen Cheeke, nu neglijează această esență a ekphrasis-ului ca "luptă" între arta cuvântului și arta imaginii, rădăcinile termenului legându-se de apariția doctrinei ut pictura poesis 25. b. Ekphrasis-ul - o varietate a descrierii Teoria ekphrastică se dezvoltă simultan cu interesul teoreticienilor occidentali pentru descriere. Perioada culturală care descoperă ekphrasis-ul arată deopotrivă și un interes pentru teoretizarea descrierii. Studiile despre descriere ce apar în această
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și 1995 inexistente în biblioteci. În esență, am identificat trei teme majore recurente în studiile românești preocupate să examineze și să teoretizeze metamorfozele relației dintre literatură și arta vizuală: ilustrarea textului, similitudinea dintre literatură și arta vizuală, în linia doctrinei ut pictura poesis și - cel mai slab reprezentată - problema descrierii ekphrastice. 1. Ilustrarea textului literar O primă categorie de articole publicate în revista Arta privesc relația dintre imagine și textul literar din perspectiva raportului de complementaritate în care se află. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de convenții independente de existența unei anumite opere vizuale 30. Pentru autorul studiului The Sister Arts într-o descriere pictorialistă ceea ce prevalează în comparație cu referentul vizual (fie că este vorba de pictură sau sculptură) este expresia verbală. Astfel, doctrina pictorialistă sau ut pictura poiesis prezintă câteva particularități: ca să fie numită pictorialistă o descriere trebuie să poată fi imaginată ca o pictură sau o sculptură; detaliul pictorialist este necesar, dar nu suficient; calitatea textului de a fi "pictorialist" nu e una istorică, dependentă
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
istorică, dependentă de vreun curent sau școală de pictură; nu în ultimul rând, detaliul pictorialist al unei descrieri implică o trecere de la mișcare la static și permite conceptualizarea 31. La fel de important pentru doctrina pictorialistă este și studiul lui Lee Rensslaer, Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, publicat în 1967. Profesorul de istoria artei analizează aici componentele doctrinei pictorialiste în perioada cuprinsă între secolele XVI-XVIII. Astfel, teoriile subsumate crezului horațian al îngemănării artelor surori - poezia și pictura - conturează existența a
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Theory of Painting, publicat în 1967. Profesorul de istoria artei analizează aici componentele doctrinei pictorialiste în perioada cuprinsă între secolele XVI-XVIII. Astfel, teoriile subsumate crezului horațian al îngemănării artelor surori - poezia și pictura - conturează existența a patru accepțiuni ale conceptului ut pictura poesis. Un prim element care face posibilă compararea celor două arte este imitația. Criticii acestei perioade reiterează principiul aristotelian al imitației: pictura și poezia imită natura umană, dar nu în sensul unei întregistrări fidele, ci în sensul unei reprezentări
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
personajelor dintr-o compoziție plastică trebuie să fie în concordanță cu vârsta lor diferită 37. Doctrina pictorialistă a produs câteva ecouri în critica literară și în critica de artă din România din a doua jumătate a secolului XX. Astfel, tema ut pictura poesis este subiectul unui prim studiu consistent semnat de Tudor Vianu și publicat în 196138. Tudor Vianu trasează în paginile acestui articol din volumul omagial dedicat profesorului George Oprescu o istorie a acestei teme horațiene în estetica secolului XX
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
comună. Căci limba, culoarea, piatra comunică între ele ca și cum s-ar cunoaște, s-ar căuta, s-ar uni. Cu adevărat formele par numai niște vehicule transportând o formă străină lor și esențială, creația însăși 52. Florin Berindeanu investighează în articolul Ut pictura poesis temele descrierilor din opera lui Ion Creangă și constată că profilul scrisului său se apropie de cel al unui pictor meridional: Creangă are o predilecție constantă pentru natura metamorfozată prin semnul creației. Nebulozitatea îl deprimă și o respinge
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
occidentale. Există, astfel o categorie de studii care dezvoltă comparația între literatură și pictură în backgroundul teoriei lui Lessing: articolul lui Dan Hăulică, Dialog între arte, și studiul lui Eugen Sperantia, Papillons de Schuman. A doua teorie celebră, teoria horațiană ut pictura poesis, este subiectul articolului lui Tudor Vianu și al celui semnat de George Călinescu (Probleme de pictură), în timp ce ideile susținute de Dan Grigorescu (Sistem al artelor și sistem al judecăților critice) și Călin Dan (O posibilitate de cercetare a
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
imaginii prin text) reiau teoria lui Hatzfeld despre importanța contextului cultural în analiza corespondențelor literatură/artă vizuală. În esență, pozițiile românești care susțin asemănarea dintre literatură și arta vizuală perpetuează eroarea pe care a sesizat-o Murray Krieger, analizând teoria ut pictura poesis în textul horațian 68: toate ancorează asemănarea dintre literatură și pictură pe structura lor, și nu pe receptarea acestora. Importante, din perspectiva originalității demersului și a fineții filiațiilor stabilite între universul literar și cel plastic, sunt studiile dedicate
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sălbatică, Editura Eminescu, București, 1976 și ediția 1979. Țoiu, Contantin, Căderea în lume, Editura Cartea Românească, București, 1987. Ward, Katie, Girl Reading, Virago Press, Londra, 2012. A.1. Corpusul de texte teoretice și articole din colecția revistei Arta: Berindeanu, Florin, Ut pictura poesis, în revista Arta, nr. 12/1989. Brătescu, Geta, Ilustratorul și cartea, revista Arta, nr. 9/1968. Cârneci, Magda, Desen-poezie, în revista Arta, nr. 5/1984. Dan, Călin, O posibilitate de cercetare a imaginii prin text, în revista Arta
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și cultură, Editura pentru Literatură, București, 1967. Pavel, Amelia, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990. Sperantia, Eugen, "Papillons" de Schuman, Editura Minerva, București, 1971. Vianu, Tudor, "Ilustrațiile lui Demian", în volumul Jurnal, Editura pentru Literatură, București, 1961. Vianu, Tudor, "Ut pictura poesis", în volumul Omagiu lui George Oprescu, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1961. Bibliografie generală Alkholy, Inas, "A Re-Reading of Western Narrative Art in the Context of Middle East Today", în Third Text, volumul 22, Issue 4/2008
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
1969. Heffernan, James A W, Museums of Words. The poetics of Ekphrasis from Homer to Ashbery, The University of Chicago Press, Chicago & Londra, 1993. Hollander, John, "The Poetics of Ekphrasis", în Word and Image, nr. 1/1988. Hunt, John Dixon, "Ut Pictura Poesis, the Picturesque, and John Ruskin", în MLN, volumul 93, nr. 5/1978. Kittay, Jeffrey, "Descriptive Limits", în Yale French Studies, nr. 61/1981. Klein, H. Arthur, "Peter Breughel the Elder as a Guide to 16th-Century Technology", în Scientific
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989. Pop Corniș, Marcel, "Romanul politic - forme și etape", în revista Orizont, nr. 45/1979. Rajewsky, Irina O., "Intermedialty, Intertextuality and Remediation: A Literary Perspective on Intermediality", în Intérmedialités, nr. 6/2005. Lee Rensslaer W., Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, W. W. Norton & Co., Inc., New York, 1967. Riffaterre, Michel, "Descriptive Imagery", în Yale French Studies, nr. 61/1981. Riffaterre, Michel, "Prosopopeia", în Yale French Studies, nr. 69/1985. Romanul românesc în interviuri, volumul
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
167, 168, 170, 175, 177, 178, 185, 186, 197 text/imagine, 26, 81 Țoiu, Constantin, 8, 10, 13, 14, 17, 111, 113, 114, 118, 120, 121, 127, 128, 129, 135, 138, 140, 141, 142, 143, 144, 186, 189, 191 U Ut Pictura Poesis, 29, 52, 64, 65, 66, 73, 80 V Valéry, Paul, 37, 38 Vianu, Tudor, 58, 66, 80 vizual, 35, 38, 61, 64, 70, 76, 109, 141, 163, 165, 166, 190 Vouilloux, Bernard, 10, 41 Vrânceanu, Alexandra, 21, 43
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
the motion allowed to remain must be viewed against the basic motionlessnees of the arrangement. (5) The pictorial implies some limitation of meaning. It does not, of course, involve the elimination of concept.", Idem, p. XXII. 32 Lee Rensslaer W., Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, W. W. Norton & Co., Inc., New York, 1967 p. 10. 33 Idem, p. 16. 34 Idem, p. 23. 35 Idem, p. 34. 36 Idem, p. 35. 37 Ibidem. 38 Tudor Vianu, "Ut pictura poesis
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Rensslaer W., Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, W. W. Norton & Co., Inc., New York, 1967 p. 10. 33 Idem, p. 16. 34 Idem, p. 23. 35 Idem, p. 34. 36 Idem, p. 35. 37 Ibidem. 38 Tudor Vianu, "Ut pictura poesis", în Omagiu lui George Oprescu, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1961. 39 George Călinescu, "Probleme de pictură", în volumul Cronicile optimistului, Editura pentru Literatură, București, p. 291. 40 Dan Hăulică, "Dialog între arte", în Critică și cultură
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]