11,855 matches
-
spune, la adăpost de griji. Neputînd fi mobilizat, se Înrolase voluntar În Apărarea Civilă, dar nici acolo nu mai avuseseră nevoie de el, așa că, după această scurtă experiență, rămăsese mai singur ca oricînd. S-ar fi putut angaja la vreo uzină de muniții, dar se simțea legat de Londra. Dacă ar fi fost distruse toate străzile care aveau Într-un fel sau altul vreo legătură cu viața lui, atunci poate că s-ar fi simțit liber și-ar fi plecat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
recapăt memoria? — La ce ți-ar folosi să pleci de-aici fără memorie? Ce-ai putea să faci? Nu văd de ce n-aș pleca. Aș găsi ușor de lucru. Dacă nu mă primesc În armată, aș putea lucra Într-o uzină de muniții... — Ții neapărat s-o iei de la Început? — Aici duc o viață plăcută și liniștită, dar la urma urmei, nu e decît o vacanță. Fiecare trebuie să fie folositor! Firește, mi-ar fi mult mai ușor dac-aș ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
-se de rezervoare cu butan, producând explozii, la taxiuri pline cu odoarele celebrităților lovindu-se frontal sub vitrinele luminoase ale supermagazinelor pustii. Visa la frați și surori înstrăinați, întâlnindu-se din întâmplare în ciocniri inevitabile pe drumurile de acces ale uzinelor petrochimice, incestul lor inconștient devenind explicit în acea lovire de metal pe metal, în hemoragiile țesuturilor lor cerebrale înflorind sub camerele de compresie placate cu aluminiu și sub recipientele de reacție. Vaughan își imaginase masive tamponări dintre dușmani pe viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
o simplă revoltă a foamei. Orașul Petrograd (fostul Sankt Petersburg) cade în mâinile revoluționarilor iar țarul abdică la 2 martie 1917 în favoarea fratelui său (dar care refuză tronul). Ulterior, «țăranii își împart marile domenii, sovietele de muncitori pun stăpânire pe uzine și declanșează acțiuni greviste, sovietele de soldați incită la revoltă și cer pacea (cu Germania). Dezorganizarea se agravează datorită vidului de putere»”. La 27 februarie 1917, „încă înainte de abdicarea țarului Nicolae II, liberalii din Dumă au format un guvern provizoriu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
vidului de putere»”. La 27 februarie 1917, „încă înainte de abdicarea țarului Nicolae II, liberalii din Dumă au format un guvern provizoriu. Dar, «alcătuit în majoritate din burghezi, el decepționează poporul evitând să se pronunțe asupra problemei împărțirii pământurilor, condamnând ocuparea uzinelor și relansând chiar implicarea Rusiei în război (ofensiva lansată de guvernul Kerenski în iunie) în speranța de a negocia cu Germania de pe poziții de forță. În ciuda unei radicalizări pe care o demonstrează importanța crescândă a lui Kerenski (șeful guvernului din
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
revine în Rusia cu ajutorul germanilor, care văd în el (intelectual mic burghez evreu) un pacifist. După întoarcere el își enunță principiile în lucrarea sa Tezele din aprilie: condamnarea guvernului provizoriu, pace imediată necondiționată (cu Germania), naționalizarea pământurilor, control muncitoresc în uzine. În același timp, el încurajează pe militanți să se infiltreze în soviete. După o manifestație care degenerează, în iulie, el este obligat să plece din nou în exil în Finlanda. Dar popularitatea bolșevicilor crește; mai numeroși (10000 în februarie, 200000
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
garantează a doua revoluție și încredințează puterea unui Consiliu ai comisarilor poporului, toți bolșevici, prezidat de Lenin (Troțki, Zinoviev, Kamenev, Stalin).” Odată cucerită puterea, guvernul bolșevic a desființat marea proprietate funciară (fără a acorda despăgubiri), a instaurat controlul muncitoresc în uzine, a recunoscut în principiu egalitatea și suveranitatea naționalităților popoarelor Rusiei și a semnat un armistițiu cu Germania în decembrie 1917. Venind la putere fără un sprijin larg al unei mișcări populare, poziția bolșevicilor era una fragilă (reprezentând doar o minoritate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
revendicările mulțimilor devin din ce în ce mai nete, tinzând să distrugă în întregime societatea actuală, aducând-o la starea comunismului primitiv care a fost starea normală a tuturor grupărilor umane înainte de zorii civilizației. Limitarea orelor de muncă, exproprierea minelor, a căilor ferate, a uzinelor și a pământului, repartizarea egală a produselor, eliminarea claselor suprapuse în favoarea claselor populare etc, acestea sunt revendicările. [...] Evidenta slăbiciune a credințelor socialiste față de toate credințele religioase ține pur și simplu de următorul fapt: idealul de fericire socialist trebuind să fie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pas greșit aducând minerii la București în frunte cu Miron Cozma. Aceștia au fost chemați, ajutați și călăuziți în capitala României. Acest exemplu de manipulare în masă era caracteristic unui regim comunist. Și Ceaușescu procedase la fel aducând muncitorii din uzinele apropiate să-i asculte discursurile și să-și exprime adeziunea prin aclamații și aplauze repetate. Nu trebuie să pierdem din vedere privilegiile și subvențiile acordate minerilor. Deci, minerii îi erau datori lui Iliescu și au intervenit de câteva ori. Dovezi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
unei intervenții chirurgicale la începutul anilor 1990-1991. Am fi suferit atunci un an sau doi, dar apoi lucrurile ar fi intrat pe un făgaș normal. Noi am făcut doar primii pași ai democrației și ne-am oprit la poarta marilor uzine și combinate, Regii Autonome cu teamă, neputință sau reavoință. Orice reformă, cât de mică, întâmpină mari dificultăți. S-a remarcat și o criză de autoritate a statului și a legilor sale încât putem spune că România nu este încă un
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
revendicările mulțimilor devin din ce în ce mai nete, tinzând să distrugă în întregime societatea actuală, aducând-o la starea comunismului primitiv care a fost starea normală a tuturor grupărilor umane înainte de zorii civilizației. Limitarea orelor de muncă, exproprierea minelor , a căilor ferate, a uzinelor și a pământului, repartizarea egală a produselor, eliminarea claselor suprapuse în favoarea claselor populare etc, acestea sunt revendicările. Puțin apte pentru raționament, mulțimile se arată în schimb foarte apte pentru acțiune. Organizarea actuală face ca forța lor să fie imensă. Dogmele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
strămoșii noștri daci, care s-au născut pe aceste meleaguri. Ei nu se temeau de nimic în afară de Dumnezeul lor, numit Zamolxe. Dacă în perioada comunismului, conducătorii se ocupau de toate iar oamenii muncii își vedeau strict de treburile lor în uzine, în agricultură, și în alte domenii, acest fapt a condus la neimplicarea cetățenilor în viața publică. Același partid și aceleași rânduri scrise în ziare nici nu încurajau spiritul civic. De aceea, constatăm în zilele noastre o acută lipsă a conștiinței
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
-mi scot fundul în evidență. Și fotograful face: — Evie? Asta nu-i îmbufnare! Cu cât sunt mai urâte hainele, cu atât sunt mai dezgustătoare locurile în care trebuie să pozăm ca să le facem să arate bine. Gropi de gunoaie. Abatoare. Uzine de purificare a apei menajere. E tactica miresei urâte care pare frumoasă doar prin comparație. La o ședință foto pentru Industry JeansWear, eram sigură că va trebui să pozăm sărutând cadavre. Mașinile astea abandonate au toate găuri de rugină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cuștile ornamentate din bronz, acolo stătea domnul Whittier înfulecând cu pumnul hrana dehidomnișoaratată, crocantă, dintr-o pungă de plastic Mylar. Zicea: — Să dăm în vileag marea surpriză ca să terminăm odată cu ea. Pământul, zicea, e doar o mare mașinărie. O mare uzină. O fabrică. Ăsta e marele răspuns. Marele adevăr. Gândiți-vă la o mașină de lustruit pietre, dintr-alea cu tambur, care se tot învârte, se învârte douășpatru de ore din douășpatru, plină cu apă și nisip și pietriș. Pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
adâncul sufletelor, suntem împotriva echipei noastre. Împotriva umanității. Noi împotriva noastră. Tu, propria ta victimă. Iubim războiul pentru că e singura cale de-a ne săvârși lucrul în lume. Singurul mod de-a ne desăvârși sufletele, aici pe pământ: în marea uzină. În mașina de lustruit pietre. Prin durere și mânie și conflict, e singura cale. Înspre ce, nu știm. Dar uităm atâtea când ne naștem, spune el. Când te naști, e ca și cum ai intra într-o clădire. Te închizi într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
alb-negru: capul domnului Whittier tapetat cu imagini de armate mărșăluind gura și ochii pierduți printre cizmele de camuflaj și baionetele care-i viermuiesc pe obraji. Spune: — Poate că suferința și chinul sunt scopul vieții”. Gândiți-vă că pământul e o uzină, o fabrică Închipuiți-vă o mașină de lustruit pietre: Un tambur care învârte, plin cu apă și nisip. Gândiți-vă că sufletele voastre sunt aruncate înăuntru ca niște pietre urâte, ca o materie primă sau o resursă naturală, țiței sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
înainte de noi. Aplecându-se în față, agățat cu mâinile de brațele scaunului cu rotile, în timp ce armatele îi mărșăluiesc peste față, tatuajele mișcătoare ale mitralierelor și tancurilor și artileriei, domnul Whittier spune: — Poate trăim exact așa cum ne este dat. Poate că uzina noastră planetară ne procesează sufletele... cum trebuie. În ani câinești O poveste de Brandon Whittier Niște îngeri, asta-și închipuie că sunt. Niște întruchipări ale milosteniei. Aranjate mai bine decât le-ar fi hărăzit Dumnezeu, cu soții lor bogați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
o poată identifica, și, câteva zeci de ani mai târziu un fabricant de jucării a intrat în posesia măștii și a folosit-o ca să toarne fața primei păpuși Betty. Cu toate că există riscul ca odată și-odată, într-o școală sau uzină sau în armată, cineva să se aplece peste ea și să recunoască fața surorii, mamei, fiicei sau soției moarte demult, fata asta moartă e sărutată de milioane de oameni. Timp de generații, milioane de necunoscuți și-au atins buzele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Înălțime, „ziua independenței, azi, șaptișpe august, te-ai prins?“, era luminos și spațios, făcut din beton polisat cu curbe și unghiuri. Oriunde ar fi privit, erau machete frumoase, autorute, căi ferate, canale navigabile, baraje hidroelectrice, planuri de iri gare, spitale, uzine, avioane de luptă, nave cosmice, uzine atomice și hoteluri de lux, o Întreagă lume Închisă În vitrine de sticlă. În tr-un port modern, fără comparație cu docurile infestate de șobo lani de la Tanjong Priok, se vedeau muncitori fericiți și nave
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
te-ai prins?“, era luminos și spațios, făcut din beton polisat cu curbe și unghiuri. Oriunde ar fi privit, erau machete frumoase, autorute, căi ferate, canale navigabile, baraje hidroelectrice, planuri de iri gare, spitale, uzine, avioane de luptă, nave cosmice, uzine atomice și hoteluri de lux, o Întreagă lume Închisă În vitrine de sticlă. În tr-un port modern, fără comparație cu docurile infestate de șobo lani de la Tanjong Priok, se vedeau muncitori fericiți și nave aerodi namice, cu forme futuriste. Pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
În buzunare și a râs din nou ca un băiat de fermă. Stăteau lângă macheta unei platforme petroliere marine. Marea era de un albastru cristalin, valurile se Întindeau calme până pe o plajă de nisip alb după care se ridica o uzină argintie de rafinare a petrolului. — știu prea bine ce-ai să spui, a continuat Margaret. Suntem În război! Un război care va hotărî viitorul omenirii! Nu putem să lăsăm Indonezia pe mâna comuniștilor... Așa-i? I-a Înfipt un deget
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Burta mare, țuguiată îi împungea capotul moale, lucios, din zanana. De la ea află că mama lor se dusese la un frate al ei care era inspector într-un alt oraș. Se pare că îi găsise un post acolo la o uzină, ceva pe la birouri, o să facă un curs de contabilitate, ca să aibă o patalama la mână, o specializare. Nu-i corect? o întrebă și o privi cu ochii ei minunați, cu licăriri dese, ca de veveriță. Elena era foarte pornită împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vorba de familia sa, nu fusese obișnuit, parcă se bloca, întotdeauna soția îl scotea din asemenea încurcături, facem așa, facem așa, spunea, draga de ea și el se mira de simplitatea soluțiilor. Mult mai ușor îi era în secție, la uzină, când șeful pleca în delegație, să supravegheze munca subordonaților săi, să rezolve problemele ivite, prompt, sigur, să se impună în fața oamenilor fără a face uz de autoritatea sa. Când este "don" Marcu, spuneau unii, muncim de dragul lui, ne este rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să-l poată controla mai des, avea cinci copii și toți ceilalți erau pe la casele lor, numai mezinul umbla teleleu prin țară după cai verzi pe pereți. Venise și la Marcu era obosit după acel adevărat turnir pe la mai marii uzinei, își trecuse palma aspră peste creștetul capului, oftase și îi spusese inginerului: Îl vedeți, îl arătase pe fiul său, cel mai mare derbedeu din câți există, cartea lui de muncă arată ca la deportați, pe unde a fost peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ochilor, ea rămase pentru o clipă, momentul psihologic, senină, imperturbabilă, cu degetele împreunate, sprijinind genunchiul ce se mișca ușor antrenând în balans tot corpul. Păi, Ovidiu, știi că a terminat postliceala, e tehnician acum și dând de greu acolo în uzină s-a hotărât, în fine să-mi urmeze sfatul. E student la fără frecvență, muncește, învață, îi e greu, eu cred, dar ce să-i fac, dacă atunci când a fost timpul lui nu s-a gândit să-și pună burta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]