2,509 matches
-
Suceava Voluntar Există în centrele de plasament Parteneriate 42. Teleorman Nicio legătură Beneficiarii merg la biserica din apropiere Parteneriate 43. Timiș Angajat Există în centrele de plasament Parteneriate 44. Tulcea Voluntar Beneficiarii merg la biserica din apropiere Simple colaborări 45. Vâlcea Voluntar Beneficiarii merg la biserica din apropiere Nicio colaborare 46. Vaslui Angajat Beneficiarii merg la biserica din apropiere Parteneriate 47. Vrancea Nicio legătură Beneficiarii merg la biserica din apropiere Parteneriate Datele primite de la toate direcțiile din țară, au fost colectate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
1873-1914) Constantin C. Angelescu mai reținea în articolul său numele a doi doctori în medicină (în fapt noi am găsit trei în listele lui Léon Vanderkindere 60) și unul în științe fizico-matematice (căruia i se adaugă și Ioan Bozoceanu din Vâlcele Transilvania, localitate aflată la acea dată în Austro-Ungaria, ce dobândea titlul în 1873)61: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1873 Lupu, Ioan (Iași). 1 1878 Asachi (Asaki), George (Gheorghe) (Iași) 1 1880 Segărcianu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și litere), Puțeni (drept), Râmnicu Sărat (medicină), Roșcani (drept), Roșiori de Vede (științe), Scradă (drept), Târgu Frumos (medicină); și, în plus, cei șase români din teritoriile ocupate, si anume: Basarabia (drept, medicina), Transilvania (Brașov / științe politice și administrative; Prejmer / științe; Vâlcele / științe), Ungaria (Riscă / științe politice și administrative). În fine, mai spunem că am incercat sa reconstituim, pe cât ne-a stat în putere, carierele unora dintre cei pe care Constantin C. Anglelescu și apoi noi i-am inventariat că titulari ai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de născuți vii), regăsim județele: Cluj 11,50‰ născuți vii Covasna 13,78‰ născuți vii Dolj 13,11‰ născuți vii Giurgiu 14,37‰ născuți vii Harghita 14,33‰ născuți vii Maramureș 14,91‰ născuți vii Sălaj 13,05‰ născuți vii Vâlcea 14,03‰ născuți vii Total 8 județe Reținem constatarea de extremă alarmă că opt dintre cele 41 de județe, adică circa 20% (o cincime) sunt județe de-a dreptul infanticide, fiindcă, în aceste județe mortalitatea infantilă trece de 25‰, atingând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
un proces de facilitare pentru a iniția sau dezvolta o afacere? Scopul și mijloacele ar fi similare? Care ar fi atributele unei strategii „oneste” și „semnificative” de facilitare? Aș ilustra aceste întrebări reproducând cuvintele unui antreprenor dintr-un sat din Vâlcea, care a primit un grant FRDS pentru înființarea unei mori: „La început, mi-a fost frică să mă implic, s-a ocupat doar nevasta mea. Treptat, am investit; unii vor să obțină un proiect SAPARD și să nu contribuie cu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
colectivizarea agriculturii 63. Anii următori au reprezentat o revenire a mișcărilor protestatare În mediul rural. Au izbucnit revolte ale țăranilor În județele Cluj (comuna Cuceu), Gorj (comuna Măceșul de Jos), Mehedinți (comunele Ciupercenii Noi și Calafat), Olt (comunele Dăbuleni și Vâlcele), Dolj (comunele Cioroiași și Băilești), Teleorman (comunele Dobrotești, Negreni și Tătărăști) și Suceava (comuna Drăgoiești)64. Dacă pentru violențele din anii 1951-1952 Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a considerat vinovați pe Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu, principalii săi rivali În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
transformându-l în ființă cosmică: "Frunzuliță și-o sulfină, / Cresc trei flori într-o grădină, / Eu m-aplec, ele se-nchină, / Mă cunosc că sunt străină. Eu mă plec să le miros, / Ele se pleacă mai jos. Câte dealuri și vâlcele / Toate-s pline de-a mea jele, / Câte dealuri și ponoară / Toate-s pline de-a mea pară."109 Percepția naturii este antinomică, de la imprecația fățișă, la dialogismul evocator al codrului: "Ardă-l focul, codru des, / Că dintr-însul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
interdependență cu enunțurile negative, transformă neliniștea interioară în personaj liric, iar adversativul "dar" scindează construcția poetică, indicând destrămarea interioară: Cine nu-i mâncat de greu / Nu bea apă din părău, / Da eu îs mâncat de grele / Și beau apă din vâlcele; / Cine nu-i mâncat de dor / Nu bea apă din izvor, / Da eu de dor îs mâncată / Și beu apă și din baltă, / Nu-mi pare că-i tulburată. Că am un dor arzător, / Cred că cu dânsu-am să mor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
VII-a, copil sărac dar bun la carte, desculț și într-o cămașă și dus la București unde a fost îmbrăcat, alături de alți copii de Dumitru Mociorniță, și el simpatizant al mișcării. El povestește că unul dintre deținuți, țăran din Vâlcea fusese condamnat pentru că la bufet spusese poezia “Capra cu trei iezi”, modificată: “Trei iezi, cucuieți, Ușa mamii descuieți Că mama v-aduce vouă Colectiv în cincizeci nouă” Vasile Voiculescu, poetul și medicul român care, după 1948 a suferit cumplit pentru
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
curci îi dă poetului prilejul să explice numele Piscului cu Bojii, mănăstire de călugări greci, care au luat pământul sătenilor și locul a fost prefăcut în cenușă. Drumul până în pisc este zugrăvit ca în marile romane: "Treceam Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram prin tufișuri... când ieșeam în Piscul cu Bojii,/ Ni se lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Bojii, mănăstire de călugări greci, care au luat pământul sătenilor și locul a fost prefăcut în cenușă. Drumul până în pisc este zugrăvit ca în marile romane: "Treceam Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram prin tufișuri... când ieșeam în Piscul cu Bojii,/ Ni se lumina de atâta lărgime ("Piscul cu bojii"). Poetul retrăiește cu încântare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
În Învățămîntul secundar, a fost de asemenea pasionat de folclor și de viața literară a vremii sale. A colaborat la reviste din epocă (Albina, Universul literar, Renașterea), a publicat studii teologice și versuri. A contribuit la culegeri de folclor din VÎlcea și din Oltenia natală (publicate În 1928 și 1938). În 1913 a primit Premiul „Vasile Adamachi“ al Academiei Române pentru volumul Superstițiile poporului român În asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, publicat un an mai tîrziu În seria Academia Română
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
profund, a personalității încă nedevolate public. Maestru al stilului incisiv, George Mirea este și un artist al apologiei în sensul benign al speciei retoricii clasice. Remarcăm din cele zece medalioane ale recunoștinței, pe cele dedicate P.S. Gheorghe Gherasim, episcop de Vâlcea (de care autorul este legat aproape ombilical), lui Alexandru Philippide, Ioan Țepelea, Doru Moțoc etc. Extrem de interesante ni se par consemnările de călătorie ale autorului, tot atâtea prilejuri de a-și proiecta meditațiile la nivel cosmic. Moscova, Pekin și Marele
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pe umerii lor. Primăvara, dar aducător de viață. Exemplificăm : ,, Frunză mărgărit Mă uitai la răsărit Văzui primăvara viind Și zăpada ocheșind Colțul la iarbă crescînd Și puica suspinînd. Văzui frunza ca parana Trăsăi pușca cu vergeaua Ș-apucai la deal vîlceaua Unde cîntă turtureaua Și mi-o-ngînă presureau. Una cîntă Ș-alta ascultă Și-și resfiră penele Ca mîndra sprîncenele. ” Bucuriile ce le simte omul provocate de schimbările anotimpului sunt Împărtășite și de lumea păsărilor, cărora omul le-a Împrumutat darul vorbirii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vârstă încă mai folosesc sinonimul curechi ). Et.: ap. varză d. lat. vir(i)dis « verdețuri, legume proaspete » + suf. colectiv -ărie. VÂLCÌCA, pârâu, afluent al Trotușului, pe partea dreaptă, în prezent inclus în orașul Târgu Ocna. Izvorăște din Munții Berzunțului. Apelativele vâlcea și vâlcică sunt prezente nu numai în poezia populară, ci și în toponimia românească (există numeroase localități care sunt denumite Vâlcele ). Et.: ap. vâlcea d. lat. vallicella + suf. diminutival -ică. VÂRFUL DOBREI, vârf din vecinătatea localității Mănăstirea Cașin, care desparte
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pârâu, afluent al Trotușului, pe partea dreaptă, în prezent inclus în orașul Târgu Ocna. Izvorăște din Munții Berzunțului. Apelativele vâlcea și vâlcică sunt prezente nu numai în poezia populară, ci și în toponimia românească (există numeroase localități care sunt denumite Vâlcele ). Et.: ap. vâlcea d. lat. vallicella + suf. diminutival -ică. VÂRFUL DOBREI, vârf din vecinătatea localității Mănăstirea Cașin, care desparte Dobrele Mari de Dobrele Mici. Et.: ap. vârf d. vsl. vrŭhŭ + n. pers. Dobra (din aceeași familie cu Dobru, Dobrea, Dobre
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Trotușului, pe partea dreaptă, în prezent inclus în orașul Târgu Ocna. Izvorăște din Munții Berzunțului. Apelativele vâlcea și vâlcică sunt prezente nu numai în poezia populară, ci și în toponimia românească (există numeroase localități care sunt denumite Vâlcele ). Et.: ap. vâlcea d. lat. vallicella + suf. diminutival -ică. VÂRFUL DOBREI, vârf din vecinătatea localității Mănăstirea Cașin, care desparte Dobrele Mari de Dobrele Mici. Et.: ap. vârf d. vsl. vrŭhŭ + n. pers. Dobra (din aceeași familie cu Dobru, Dobrea, Dobre și derivatele sufixate
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
La 16 februarie 1906 pe bază de decret a fost avansat la gradul de sublocotenent în arma infanterie și repartizat regimentului “Rîmnicu Sărat ”. La 1 iulie 1908 a fost mutat la regimentul “Olt ” apoi la 24 iulie 1910 la regimentul “Vîlcea ” pentru ca la 16 mai 1913 să revină în regimentul “Olt ”. La 9 decembrie 1913, Nicolae Titulescu a fost înaintat tot prin decret, la gradul de locotenent de rezervă pentru ca în 1917 prin alt decret să fie avansat la gradul de
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
unor afecțiuni cronice ale aparatului respirator (bronșite, faringite, laringiteă. În cura externă, unele ape minerale alcaline pot fi folosite în tratamentul eczemelor pruriginoase sau varicoase, ca și în cel al bolilor cardiovasculare compensate. Se recomandă în acest scop stațiunile Borsec, Vîlcelele, Buziaș, Lipova. - Apele minerale cloruro-sodice - În cadrul acestora se înscriu apele în care predomină ionii de sodiu și de clor dar, de obicei, au în compoziția lor chimică și alți ioni, cum ar fi cei bicarbonatici, calcici sau magnezici. În cura
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
interne cu ape feruginoase nu este indicată consumarea unor cantități mari de lactate acidulate sau fructe care conțin acid citric. În țara noastră există numeroase stațiuni cu izvoare de ape minerale feruginoase: Vatra Dornei, Tușnad, Buziaș, Lipova, Malnaș, Homorod, Covasna, Vîlcele, Harghita, Biborțeni, Bilbor, Balvanyos. - Apele minerale carbogazoase - Aceste ape conțin cel puțin 1g CO2/l și sunt produsul natural rezultat în urma dizolvării bioxidului de carbon în apa care circulă subteran. În cura internă apele minerale carbogazoase sunt indicate în boli
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
acest număr de cai, se poate scoate de patru ori mai multă sare și înlesnirea și economia ar spori dacă, în loc de cai, s-ar întrebuința puterea apei Trotușului, ce lesne s-ar pute conduce în apropierea și nivela (cumpăna) părăului Vâlcea, de unde s-ar porni galerii subpământene, adică un drum orizontal mult înlesnitor comunicației, scoaterii sării și sănătății lucrătorilor. Numărul întrebuințaților lucrători este de 106 inși, sarea scoasă o depun pe movili nalte până la 60 palme, ducând șalgăul, numit glodașul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
0 Timiș 83,43 7,45 2,37 2,09 1,07 0,0 Tulcea 90,00 0,05 0,88 0,03 0,49 0,0 Vaslui 98,84 0,01 1,07 0,0 0,0 0,0 Vâlcea 98,77 0,08 0,95 0,03 0,0 0,0 Vrancea 98,12 0,03 1,75 0,1 0,0 0,0 București 97,02 0,30 1,41 0,12 0,02 0,14 Surse: Institutul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
drumului sării; vechea biserică armenească (1808) și biserica Sfinții Împărați (1824) - indică extinderea orașului pe malul drept al pârâului Vâlcica, aici apărând mahalalele Văleni (cartier al negustorilor armeni) și Țărăncuța; biserica Sfânta Treime (1810) și biserica Sfinții Apostoli (1832) din Vâlcele - indică creșterile teritoriale din aceste mahalale periferice”. Totuși, explozia urbanistică înregistrată de localitatea Târgu Ocna avea să-și arate limitele în foarte scurt timp. De-a lungul secolului al XIX-lea, atractivitatea scăzută a economiei locale, profilul slab al sectorului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
plină de armonie, prea gravă pentru oamenii superficiali, scumpă poeților cu sufletul îndurerat. Așa că mai tîrziu i-am iubit liniștea, marii copaci golași și acel nu știu ce misterios care plutea pe povîrnișul învecinat, micul castel pe care îl zăreai prețios, în vîlceaua sa singuratică! De fiecare dată cînd privirea mea îl întîlnea ca pentru prima oară, mă opream în fața lui cu plăcere. Ehei, mi-a spus gazda mea citind în ochii mei una dintre acele dorințe scînteietoare, exprimate totdeauna cu atîta naivitate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unde se dăduseră lupte grele. Era străjuit doar de “cei brazi înalți”, ca în Toma Alimoș; sau ca în anumite variante pur mioritice. Din acest punct, “maica bătrînă” se metamorfozează în doftoroaie și în vrăjitoare: Mă-sa se ducea Pă vîlcele mici, Scotea buruieni dulci, Punea la răni mici; Pă vîlcele mari, Scotea buruieni tari, Punea la răni mari. Și ea-l căuta Și mi-l vindeca. Scena aceasta finală își are corespondent într-un text mioritic propriu-zis. La rugămintea păstorului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]