11,663 matches
-
de a clarifica situația juridică a imobilelor dărâmate sau avariate de ape. Actele justificative sunt necesare pentru a ști care va fi regimul juridic al caselor. După cum s-a constatat pe teren, există foarte multe situații în care contractele de vânzare-cumpărare nu sunt în ordine. Pentru cei care doresc să știe care sunt procedurile și modalitățile de reglementare a proprietăților, atât Prefectura, cât și C.J.T. și-au oferit disponibilitatea de a oferi asistență juridică prin angajații proprii. Susținere materială Pentru familiile
Agenda2005-24-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283791_a_285120]
-
voie să vinzi locuința și să cumperi alta. Am vândut locuința din Timișoara, am cumpărat alta în București. Dar n-a mers așa simplu, pentru că a intervenit Ceaușescu, fără să știe că e vorba de mine. (Râde) După ce am făcut vânzarea-cumpărarea și făcesem deja procesul verbal (încă nu ajunsesem la contract, dar deja plătisem și luasem avans), Ceaușescu a intervenit și a interzis toate operațiunile de transcriere a locuințelor, până la noi dispoziții. Și ne-a ținut în aer aproape doi ani
DIALOG CU TOMI LASZLO (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383471_a_384800]
-
bunurilor, din activități agricole, venituri sub formă de dividende, sub formă de dobânzi, din premii, din jocuri de noroc, din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, câștiguri din transferul titlurilor de valoare și venituri sub forma câștigurilor din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. ‘Declarația se depune și de persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, și de persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiția prevăzută la art.40 alin.(2) din Codul fiscal, care desfășoară activitate
Termenul limită de depunere a formularului 201 [Corola-blog/BlogPost/92462_a_93754]
-
documente de danie eliberate de cancelaria domnilor Ilie și tefan din 1437 și 1438, în favoarea pisarului Mihail Oțel și cu documentele de întărire date de urmașilor lui Mihail Oțel de către domnitorii Alexandru și Petru Vodă Șchiopul, precum și din documentele de vânzare-cumpărare ale locuitorilor răzeși din Filipeni și Fruntești. Actul de danie din 1437 stabilește, în lini mari, hotarele moșiei date lui Mihail Oțel care mergea din zarea Coloneștilor în zarea Ungurenilor, incluzând poiana lui Coste Călugărul, motiv de neînțelegere între urmașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toponime se folosesc și astăzi. Nu știm dacă numele pârâului Dunavăț, care străbate satele Mărăști, Lunca și Fruntești, vine de la numele boierilor Gavril, Filipaș și Cozma Dunavățu sau pârâul a dat numele de familie. Alte toponime vechi din documentele de vânzare-cumpărare sunt: Obârșia Dunaviciorului, Siliștea lui Dobromir, Sălașele, ultimele două mai dificil de aflat cu precizie unde se aflau. Siliștea lui Dobromir a fost la confluența Dunaviciorului cu Dunavățul, fie că reprezintă locul unde a fost altădată un sat sau a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cheamă Filipeni și drept spre apus pe Dunavăț la piscul pârâului Boțului din sus și la dealul mai în 54 gios la dreptu Știubeani în dreapta, la răsăritul dealul Oțeleștilor și peste Dobreana, dreaptă parte la Obârșie la Branova. Zapisele de vânzare-cumpărare sau de danie dovedesc fără putință de tăgad că vechiul sat Filipeni, de până la începutul secolului al XVIII-lea, a fost un sat răzășesc. Așa, de exemplu în zapisul de vânzare din 15 septembrie 1641 dat de Gravilă Hurdubiu din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu poamele și cu tot venitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeani ce mai sus scrie, din partea de gios.” La aceste acte de vânzare-cumpărare sunt înscriși martori din sat, dar și din satele răzășești vecine, cei pe care-i găsim în alte documente cu numele de „împrejurași”și „megieși” care s-au „tâmplat” acolo, lângă oameni buni și bătrâni care iscălesc cu degetul, alții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni. Dacă satul a fost dăruit cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu, cu viile și țarina și pădurea, înseamnă că satul era un sat răzeșesc la 1692. Moșia Filipeni nu se confunda cu satul, deoarece aflăm din zapisul de vânzare-cumpărare din 15 august 1696, încheiat între căpitanul Machidon Gheorghi și soția sa Maria și logofătul Pătrașcu, prin care primii vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, situată între Filipeni și Fruntești, ce o aveau cumpărătur de la Petre și Mălina și de Anton
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Fruntești, ce o aveau cumpărătur de la Petre și Mălina și de Anton din Fruntești, și de la popa Simion și de la alți răzeși din alte sate, că logofătul avea și altă moșie alături, anume Hilipeni” în absența unui act de vânzare-cumpărare care, cu siguranță, a fost încheiat între logofătul Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dragomir, este la baza întemeierii satului, dar în acest caz satul lui Dragomir ar fi trebuit să se numeasc Dragomirești. în textul documentului îl găsim însă, ca reclamant, pe Anton din Fruntești, personaj care apare în mai multe zapise de vânzare-cumpărare, încât este dificil să admitem „satul Siliștea lui Dragomir, la gura Dunaviciorului”, deși cel care redactează actul de cercetare a fost însoțit de oameni buni și bătrâni, cunoscători ai locurilor. Din îndelungatele procese pe care răzeșii din Fruntești le-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a le lua părțile de moșie, s-au lovit de împotrivirea răzeșilor care, sărăciți, împovărați de datorii, își mai păstrează statutul social, vechea mândrie și demnitate răzășească, de om liber și proprietar. Vechile familii răzășești aflate în actele de vânzare-cumpărare nu s-au supus vremurilor, și-au apărat cu îndârjire părțile de moșie și, cu toate întâmplările și evenimentele care de multe ori le-au fost potrivnice, au dăinuit până astăzi. Spre deosebire de vechile familii răzășești din Filipeni care s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
popa Onică din Fruntești”. Satul Fruntești din secolul al XVI-lea trebuie să fi fost o comunitate întemeiată temeinic din moment ce avea biseric proprie și preoți care, și în alte documente, apar ca fruntași ai satului, sunt martori în zapisele de vânzare-cumpărare sau vând, cumpără alături de preotesele lor. în afară de preoți și diaconi care trebuiau să cunoască scrisul și cititul din cărțile sfinte în limba slavonă, apoi în limba română, începând cu secolul al XVIIlea, în satul Fruntești erau gospodari care știau carte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
preotesele lor. în afară de preoți și diaconi care trebuiau să cunoască scrisul și cititul din cărțile sfinte în limba slavonă, apoi în limba română, începând cu secolul al XVIIlea, în satul Fruntești erau gospodari care știau carte, scriau singuri acte de vânzare-cumpărare, de danie și diatele (testamente), semnau în scris și aplicau și pecetea proprie, asemenea boierilor. Un document din 18 aprilie 1648, de la domnitorul Vasile Vodă Lupu îl arată pe popa Andronic din Fruntești și pe preoteasa Maria care cumpără de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietăți a avut și familia preotului Davidescu. Satul Fruntești a avut o conducere proprie: vornici și vătămani, ajutați de oamenii buni și bătrâni și de adunarea tuturor locuitorilor, toată Obștea. A avut pecete proprie care se aplica pe zapisele de vânzare-cumpărare, de către vornic, dar care erau semnate de mulți martori cu degetele, neștiind carte. coală în sat s-a făcut târziu, după reforma învățământului dată de Alexandru Ioan Cuza, deși ne-am fi așteptat ca fruntașii răzeși să fi făcut școal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii.” Documentele de vânzare-cumpărare ulterioare anului 1692, când Anghelușa dă danie moșia sa Filipeni, lasă să se vadă că logofătul Pătrașcu, cel care cumpărase bucată cu bucată moșia de la răzeșii din Filipeni, continuă să cumpere părți de moșie, ceea ce poate demonstra că, după 1692
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pășunat erau folosite pentru întreținerea izlazurilor. În anul 1909, prin repartizarea suprafeței de 71,5930 ha pentru izlazul comunal din moșia Virginiei Lambrino, a fost rezolvată parțial și problema pășunatului. La 25 mai 1909, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare între Virginia Lambrino, proprietara moșiei Filipeni și Primăria comunei, prin primarul Vasile șarălungă. Prin acest contract, Virginia Lambrino vinde de veci comunei Filipeni suprafața de 71,5930 ha, repartizată astfel: 1) 20,6077 ha de la locul numit „La Tochilă”, situat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ordinului nr.33789 din 16 mai 1909. Izlazul comunal a rămas ipotecat în continuare, conform art.5 din capitolul adițional al Legii creditului din 30 aprilie 1908, până la achitarea integrală către stat a sumei de 51.189 lei. Actul de vânzare-cumpărare a fost autentificat de Tribunalul Bacău cu nr.5585 din 25 mai 1909 și transcris sub nr. 2658 din 25 mai 1909.40 Până la aplicarea Legii rurale din 14 august 1864 au avut loc în Principatele Unite ale Moldovei și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
române până la 1864); Henri H. Stahl, Satele devălmașe, vol. III, Editura Cartea Românească, 1998; Constantin Giurescu, Studii de istorie socială. Vechimea româniei. Despre rumâni,. Despre boieri, Editura „Universul”, București, 1943. 3 Radu Rosetti, op.cit., p.304 4 Vezi zapisele de vânzare-cumpărare a răzeșilor din Filipeni și Fruntești de la Anexe. 5 Radu Rosetti, op.cit., p.299 6 Arhivele Statului București, Documente istorice, Fondul Vasile Rosetti donat Academiei în 1934, constând din 100 de documente referitoare la moșia Filipeni și Fruntești. 7 Dimitrie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldovei erau liberi să fabrice rachiu de prune, tescovină și drojdie, fără taxe impuse, în condițiile în care horilca din Polonia era oprită, încă din 1779. Existența viilor și livezilor în satele comunei Filipeni este confirmată de documente, acte de vânzare-cumpărare, în care apar la vânzare numai viile. În actul din 9 iunie 1665, dat din Filipeni, se arată că Necula și soția sa Paraschiva vând logofătului al treilea, Pătrașcu, o vie cu 14 galbeni. Tot astfel, Vlașcă Breahnă vinde aceluiași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi fost toți preoții care au slujit la biserica din Fruntești și Filipeni, i-am găsit în vechile documente. O dovadă constă în aceea că documentele citate nu erau scrise de preoți al căror nume era menționat în actele de vânzare-cumpărare. Preoții, ca și biserica, erau întreținuți de sat, dar nu știm cu precizie ce datora satul unui popă de la anul 1600, de exemplu. Preoții din Fruntești erau oamenii locului, răzeși, aveau proprietăți, vindeau, cumpărau părți din moșie, mergeau să țină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni. Pentru secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, atât în Filipeni, cât și în Fruntești întâlnim mai mulți localnici care știau scrisul și cititul, fiind prezenți în actele de vânzare-cumpărare, în cele de danie, de întăritură și de fixare a hotarelor. În afar de popa Andronică din Fruntești, amintit într-un zapisă din 1649, de popa Vasile, tot de acolo, ca să folosim o formulă specifică actelor de vânzare-cumpărare (ot tam
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
actele de vânzare-cumpărare, în cele de danie, de întăritură și de fixare a hotarelor. În afar de popa Andronică din Fruntești, amintit într-un zapisă din 1649, de popa Vasile, tot de acolo, ca să folosim o formulă specifică actelor de vânzare-cumpărare (ot tam - în limba slavonă), amintit la 25 iulie 1660, de popa Jova, Vasile și Simion (ot 250 tam!) care, oricât de puțin ar fi învățat, tot aveau cunoștințe de scrisă - citit, întâlnim la 9 iunie 1665 pe Vârlan din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Matei și de către Iacob Cazacu-Istrati, poet și publicist, vice-președinte al Worldwide Romanian Forum-Forumul Românilor de Pretutindeni cu reședința în Canada oaspeții s-au deplasat la Orhei, unde îi aștepta la Oficiul notarial și cadastral funcționarii, care au legiferat tranzacția de vânzare-cumpărare a clădirii-biserici. La Orhei oaspeții s-au întâlnit cu vice-președintele raionului Vasile Miron, care i-a mulțumit Domnului Neculai Popa pentru ajutorul enorm, cumpărarea clădirii pentru biserica din Peresecina. Domnia sa a vizitat lăcașul sfânt pentru, efectuând a doua tranșă de
DAR DIN DAR, LUMINĂ DIN LUMINĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362417_a_363746]
-
spuse Isabela. - Nicidecum! Prietenul său a fugit cu toți banii câștigați, iar colegul meu a rămas cu datorii de plătit, am lămurit-o eu imediat. ................................................................................................... Paul și Isabela se întorseseră să viziteze casa. A doua zi trebuiau încheiate actele de vânzare-cumpărare. - Isabela, trebuie să vorbim și cu vecinii, să vedem care este situația. Cu singura vecină pe care am văzut-o, nu putem discuta. Și proprietarii ne-au sfătuit să nu vorbim cu ea. Să vedem ce este cu ceilalți. Că
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
Isabela. - Bună ziua, doamna notar, suntem cei cu apartamentul din casă, programați pentru mâine. Am aflat că există uzufruct pe proprietate. Ce înseamnă acest lucru? Primul proprietar mai trăiește, deși a fost declarat mort, de către fiice. - Dacă există uzufruct, contractul de vânzare-cumpărare nu mai are nicio valoare. Dar cred că bătrânul este mort. Și dacă nu este, dacă ei au acte de deces, atunci ce mai contează? Oamenii sunt tari, cu multe proprietăți, rezolvă ei totul! Rămâne să ne întâlnim mâine să
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]