783 matches
-
o mărit cu feciorul lui Neculai Vodă Mavrocordat. — Uui! chiui prințul Ștefan. Surugiii, crezând că e un îndemn pentru ei, răspunseră cu chiote și biciuiră caii care, speriați, o porniră în trap năvalnic. Ce făcuși, or să fărâme caleașca, se văita doamna Stanca. — Într-un sfert de ceas ajungem la Mogoșoaia, râse Ștefan. Mateiaș, de emoție, se ridică în picioare. Râdea în hohote imitând gesturile surugiilor. Stanca își puse la loc în pungă monedele de aur și argint, amânând pentru altă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vreascurile în șopron înainte de ieșirea în primăvară. Băteau clopotele într-o dungă pentru doamna Stanca a lui Radu Vodă Iliaș, cel răpus de darul beției... Să fie semn rău? Aș, de unde, c-a răposat săraca chinuită de fierbințeli, țipând și văitându-se că n o lăsau vedeniile să se despartă de lumea asta. Doar când a venit popa cu sfânta împărtășanie, doar atunci s-a liniștit. A spus femeia ce avea pe suflet, a primit Sfânt Sângele și Trupul lui Hristos
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ne rugăm cu toții neîncetat. Întorcându-se doamna în sala cea mare, l-a chemat la sine pe Ștefan; în locul lui, în genunchi în fața voievodului său, ieromonahul Gherasim începu să curețe rănile de putreziciunea cărnii din jurul așchiilor rămase la scoaterea țepușelor. — Vaită-te, măria ta, când nu mai poți răbda, țipă! Moașele spun că, atunci când țipă, femeile în durerile facerii se ușurează și asta le ajută să rămână cu mintea întreagă. Zbiară, măria ta! — Cucernice, să-ți împărtășesc o taină, dar să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și se despart cele bune de cele rele și ai puterea să-ți vezi greșelile și să te rogi pentru iertare și îndreptare pe calea cea bună. Abia acum cred că o să încerc să adorm. — Dormi, măria ta, plângi, țipă, vaită-te, întoarce te în firesc. Nu ești singur. O să încerc să veghez în rugăciune alături de măria ta. Dăruiește-mi încrederea măriei tale. Așa să ne ajute Dumnezeu! Călugărul făcu asupra suferindului semnul binecuvântării și ieși. Din cadrul ușii mai aruncă o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spun. -O clipă slăvite. Rama fiind mare hierofant și maiestru al magiei, prin câteva mișcări ale brațelor, făcu ca cele două statui de aur să strălucească orbitor. Cambyse și celelalte căpetenii persane au orbit pe loc, având irisul ars, se văitau de durere, orbecăind prin palat. Atunci Rama adună toți famenii și servitorii palatului, care îl hăcuiră pe Cambyse și pe ceilalți persani, cu săbiile proprii, în plin festin. Psamenit, fica sa prințesa și curtenii, împreună cu cei două mii de tineri, au
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
materiale ci pe bogația și hrana spirituală, știu să-și trăiască viața În cumpătare și echilibru, În armonie cu cei din jur, sunt deciși și hotărâți În ceea ce fac. Pentru că, oricât de grea li s-ar părea viața nu se vaită, au demnitate și verticalitate, nu se vând pentru câțiva arginți, nu lingușesc, nu se umilesc.Pentru că nu bârfesc și nu râd În spate de necazurile altcuiva, nu iau În derâdere un om necăjit sau handicapat, nu sunt pârâcioși ca să
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
nu știa ce a vrut să spună cu statul ăla În „stand-by”, dar era mândră de fiul ei că știa rostul pe aici și nu era dat afară, să fie șomer ca alți copii din sat ale căror mame se văitau pe la biserică și dădeau acatiste să-și găsească copiii lor de lucru. Că ea auzise la radio Într-o zi :” guvernul român a promis că va asigura slujbe pentru șomeri pe perioada crizei financiare. Ele vor fi oficiate de preoți
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ai cui să o lași! - Unde să o găsesc tanti Jeny, dacă eu nu am un prieteni, serviciu, cunoștințe În anturajul cărora să mă Învârt și să-mi găsesc jumătatea? - Sunt atâtea modalități În ziua de astăzi, nu te mai văita ca o fată mare! Tot mătușa lui Îi dădu o idee: să se Înscrie pe siteuri matrimoniale și poate că acolo Îi va surâde norocul. Zis și făcut: Își cumpără un calculator pentru că nu avea până atunci- făcu niște cursuri
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
roșu; femeile pun de aceea pe prispă sau pe la răspântii mâncare și apă atât pentru babă, cât și pentru acel câine. Ca și ciuma, holera merge noaptea bocindu-se prin sat, bate din ușă în ușă și vine să se vaite în timp ce omul își dă sufletul. Singurul mijloc de a scăpa de urgia holerei este să încerci să o îmbunezi. Un vasluian sfătuiește: "Dacă te întîlnești cu holera trebuie să o întrebi cu ghinișorul, să te sfiești de dânsa, de voiești
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cât puteau de bine. - Închide ușa, urlă Marcel. Șoferul râse și se urcă în mașină. Luă pe îndelete câteva scule de sub tabloul de bord, apoi, fără să închidă ușa, dispăru din nou în ceață, undeva înspre botul mașinii. Marcel se văită: - Poți fi sigură că ăsta n-a văzut în viața lui un motor. - Liniștește-te! spuse Janine. Deodată tresări. Pe marginea drumului, chiar lângă mașină, se înălțau, neclintite, câteva forme înfășurate în veșminte largi. Pe sub gluga burnusului și de sub pavăza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
la jumătate, așa că nu comentează gestul lui Gicu. Dar rostește: De când e țara asta țară - și e de multă vreme, e milenară, nu minerală, Gicule! - toți ăștia care s-au pus În fruntea ei și au luat hățurile s-au văitat. Mai cu perdea, dar s-au văitat. Băi, dar de ce vor ei să fie acolo, pe capra trăsurii, zic eu, dacă e așa de greu? Că le place... Te păzește sepepeul, ești cu prima doamnă, vine și a doua doamnă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Gicu. Dar rostește: De când e țara asta țară - și e de multă vreme, e milenară, nu minerală, Gicule! - toți ăștia care s-au pus În fruntea ei și au luat hățurile s-au văitat. Mai cu perdea, dar s-au văitat. Băi, dar de ce vor ei să fie acolo, pe capra trăsurii, zic eu, dacă e așa de greu? Că le place... Te păzește sepepeul, ești cu prima doamnă, vine și a doua doamnă dacă e nevoie, poate vine și a
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cei care își depășesc epoca o așteaptă la răcoare. Aș vrea să am curajul martirilor, nu și destinul lor. Pot trece drept curajoși cei care nu au înțeles întrebarea. Luptă-te cu balaurii, nu cu șopârlele. Dacă te mai poți văita, încă nu e totul pierdut. Bunul-simț se învață mai ușor în bordei decât în palate. Sublimul e ca fulgerul. Nu poate fi conservat. Boema a adus în artă și cruci timpurii, dar și monumente eterne. Banalul senzor exterior al conștiinței
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de artă există și destui distribuitori de venin. Răul învinge pentru că este mai bine organizat și sprijinit. Țucălarii nu șomează niciodată. Ignoranța secretă răutate și indiferență. Nu - l cred pe cel care se laudă, dar nici pe cel care se vaită mereu. Ascundem timpul în veșminte, iar gândurile în vorbe. Suntem fascinați de murdăria care secretă plăcere. Cu mita lucrurile sunt simple : poți să nu iei, nu să nu dai. În artă, prostituție înseamnă promovarea nonvalorilor. Fanatismul nu este decât faza
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
-ți faci analiza sângelui, spune medicul unui pacient <îndrăgostit> peste măsură de vin. De ce? - întreabă acesta. Pentru că sângele dumitale se evaporă înainte de a-l analiza.” (Ioan Dan) “Ești un bețiv infect! Pardon, alcoolul dezinfectează!!!” (A. Poch) Unui băutor “Te-ai văitat cumplit aseară Că ți-i gura cam amară. De la ficat, spune-un vecin. Fii serios, de la Pelin!” (C.I. Florescu) “Amicul (medic) la mansardă Adeseori face de gardă. Ieri l-am văzut pe bulevard, Dar nu de gardă, ci de... gard
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ce-l înconjuraseră pe vrăjitor. Fericit că și-o regăsise pe Ntombi chiar în astfel de împrejurare cumplită, Mai-Baka era liniștit. Acum înțelegea urgia robiei și începea să bănuiască ce îl așteaptă, dar știa că nu se cade să se vaite tocmai omul cel mai voinic din toată oaza. Timpul era spre amiază. Numărătoarea și înscrierea noilor robi se sfîrșise: erau peste trei mii. Obosit de starea sufletească în care se afla, Auta s-a așezat la umbra unei colibe pustii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
dreptate? Când doctorul tace, înseamnă că nu are ce să-ți spună personal, ci numai familiei! ( Să se pregătească pentru ce-i mai rău!). Din nefericire, nimeni din familie nu era acasă. Îmi scosesem șnurul de la pantof, fără să mă vait de șale, pășisem pe linia imaginară, fără să mă clatin sau să mă scap alături, greșisem două „pietre” în capul caprei, deci, cam cât la sută eram bolnav și cam cât sănătos mental? Dar greșelile de pronunție ale crainicilor TV-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93057]
-
6) 10. Strălucire, luciu (6) 5. Cascadă, greutate de neînvins (5) 11. Organ al vederii (3) 6. Pisică cu pete din junglă (6) 12. Spunând gogoși (5) 13. Riguros (6) 14. Bere neagră (5) 15. Incompetent (7) 16. A se văita În gura mare (3) 16. Ghid din Himalaya (6) 18. A ponegri (6) 17. Grangur, demnitar (6) 20. Diviziuni ale piciorului metric (6) 19. Cerb cu coarne plate (5) 22. Următoarea zi după azi (8) 21. Golf din insula Naples
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
a umblat Ahile prin Troada, în lungul și în latul ei, ci după pradă. Pradă pe care o aduce, pe toată, în tabăra ahee, lăsând pentru a fi împărțită la bunul plac al regelui Agamemnon. De a cărui lăcomie se vaită, însă la sfârșitul poemului constatăm că își păstrase sau că îi reveniseră și lui destule bunuri, de toate felurile: arme, obiecte de preț, lucrate cu artă, aur și bronz brut, cai și vite, sclave, țesături, de toate. Ne aflăm, așadar
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
frivolitate îi repugnă. Zeiță a mării eterne, e mama unui foc sortit să ardă până la cer și să se mistuie curând în propria lui ardere. Dar, cum s-a văzut, nu se împotrivește niciodată voii copilului ei și nu se vaită zadarnic de excesele ei. Și, dacă tot știe că îl va pierde curând, îi spune că bine face să vină, oricare i-ar fi motivul, în ajutorul aheilor. Nu îl mustră niciodată. Și nu se arată niciodată ca mamă a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
frivolitate îi repugnă. Zeiță a mării eterne, e mama unui foc sortit să ardă până la cer și să se mistuie curând în propria lui ardere. Dar, cum s-a văzut, nu se împotrivește niciodată voii copilului ei și nu se vaită zadarnic de excesele ei. Și, dacă tot știe că îl va pierde curând, îi spune că bine face să vină, oricare i-ar fi motivul, în ajutorul aheilor. Nu îl mustră niciodată. Și nu se arată niciodată ca mamă a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Și el a mâncat pe drum pe tată... Ce fac eu acuma? Când a auzit toate astea Iusuf, i s-a-ntors inima pe dos; a-nceput și el să se bată cu pumnii-n cap și-n pântece, și să se vaite: M-a spurcat jidanul, efendi cadiu! Aman! M-a spurcat! Ce mă fac eu acuma? Tu de ce-ai mâncat? zbiară Aron. N-ai zis tu că sunt haine? Și parcă trebuia să le mănânci? De ce nu mi-ai spus
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nifilist", în neologisme neasimilate de tipul ,,adrisant", ,,bampir", ,,soțietate", intervin mutații fonetice cu efect ilar. Același efect e stârnit de folosirea improprie a unor termeni. Ghiță e ,,scrofulos" la datorie, Cațavencu înțelege prin ,,liber schimbist", elastic în concepții, Zița se vaită speriată că fostul soț a intenționat s-o "sinucidă", jupân Titircă Inimă Rea îl acuză pe același individ că: N-o mai maltrata, d-le, măcar c-o vorbă bună" și tot el înțelege că prin legea sufragiului universal ,,se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
împace“, cu care vrea să-l colăcească mama lui. - ...Da‟ inima ta, flăcăule, îi dată alteia... născută în lună de iarnă, și care-ți poartă nenorocul... Deodată, țiganca tresări și aproape că strigă... Flăcaule, flacăule... ai să mori, flăcaule.!.. se văită țiganca.. - Ei, lasă... lasă, toți murim când ne vine vremea! - Da, flăcaule... așa-i! ..da‟ vremea ta‟i aproape... tari aproapi!.. Era pentru prima dată, când Lisandru o privi fără să mai râdă batjocoritor. - ...Da, flăcăule, lupu îți curmă viața
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
hotelul ei din zona financiară a orașului; vorbea cu mândrie despre dezvoltarea orașului în ultimii ani și despre ce treabă bună făcuse guvernul în a-l menține curat, sigur și prosper. Darcey, obișnuită cu taximetriștii din țările europene, care se văitau de ineficiența birocrației guvernamentale, era amuzată de mulțumirea aparentă a șoferului. Și mai amuzată fu când acesta încetini ca să permită unei mașini de pe altă bandă de trafic să îi taie calea. Purtarea șoferului era cel mai clar semn al faptului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]