14,859 matches
-
Marele Canion Yarlung Tsangpo, cu o lungime de 504,6 km și o adâncime de 6.009 m. Fluviul Irtysh din Regiunea Xinjiang-Uigură curge spre nord și, trecând granița țării, se varsă în Oceanul Arctic. Suprafața bazinelor apelor interioare care se varsă în lacuri continentale sau se pierd în deșerturi și mlaștini sărate ocupă 36% din suprafața totală a părții continentale a Chinei. Yangtze este cel mai lung fluviu din China și din Asia, având o lungime totală de 6.300 km
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și tehnico-științific al Chinei. Municipiul Shanghai (Foto: Wang Zhi) Tianjin Denumirea prescurtată a Tianjinului este Jin. Se află în nord-estul Câmpiei Chinei de Nord. Este zona de confluență a celor cinci mari afluenți ai fluviului Haihe, după care acesta se varsă în Marea Bohai. În vremea dinastiilor Jin și Yuan, purta numele de Zhigu și reprezenta un important nod de transport fluvial al cerealelor în capitală. Ulterior, a fost înființată comuna Jinhai, iar de la începutul dinastiei Ming a început să poarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
reprezentând capete de taur, maimuță și tigru. Acestea făceau parte din grupul celor 12 reprezentări ale semnelor zodiacale chinezești de pe fântâna din fața clădirii Haiyan. Spectaculoasa fântână servea drept ceas. Potrivit înregistrărilor istorice, la ora exactă, una dintre cele 12 statui vărsa apă pe gură. La ora 12:00, toate cele 12 statui aruncau simultan apă. Datorită ingenioasei proiectări, această fântână-ceas era unul dintre cele mai prețioase obiecte din Palatul Yuanmingyuan. Misterul fosilelor de sinantrop Înainte de a fi pierdute, fosilele de sinantrop
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dintre care 2.800 kilometri navigabili. Este cel mai lung fluviu din Asia și al treilea din lume din punct de vedere al debitului de apă (după Amazon și Congo). Cursul lui se află în întregime pe teritoriul Chinei. Se varsă în Marea Chinei de Est la 23 km nord de orașul Shanghai. Prin Marele Canal Chinez este legat de Fluviul Galben. Fluviul are numeroase denumiri. Chinezii folosesc numele de "Yangtze" pentru a se referi exclusiv la cursul inferior al apei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pe stafiile, scuturându-și lanțurile prin castele de polistiren expandat. Ei cer guvernului să le dea slujbe într-o balivernă agatoană, într-un fals gigantic din care ministrul Agathon promite că ne umplem de bani. Nu știu câte miliarde de dolari poate vărsa Dracula Park, dar cu siguranță Roman, Tractorul și Rulmentul sunt în clipa de față tot atât de adevărate ca Dracula Park, numai că nu produc, ci înghit, de ani și ani, miliarde de dolari. Muncitorii brașoveni își cer transferul dintr-un fals
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de 19 noiembrie vom mânca cu toții cârnați de la Sechelariu și ne vom bucura. Unii vor linge marele ecran de pe care ne va privi, de la Praga, dl prim-ministru Adrian Năstase. Văzând cu satelitul atâta entuziasm popular, americanii or să ne verse deîndată niște miliarde de dolari... Gândul că acest nemernic cu studii pe nume Treptow va fi pedepsit, dacă va fi, doar în urma verdelui de la americani și nu pentru că ar fi triumfat dreptatea în România mă oprește să mai glumesc, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
i-a zgâriat cu unghiile pe față. Fifi a rămas în iarbă tărcată și speriată, eu mi-am turtit nasul de geamul portierei, l-am mânjit cu lacrimi și muci, pe urmă, tot ce-am mai putut să fac, am vărsat pe ceafa și pe haina unchiului, o vomă plină de jale și ură. Mama tăcea. Ar fi cazul, pe urmă, ca prietenii și amicii din Drumul Taberei, amintiți în treacăt la punctul A (Problema prieteniei și a singurătății), subpunctele d
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
o oliță), iar eu m-am limitat la mărunțișuri. Când telefona, mă prefăceam că n-aud nimic sau, schimbându-mi vocea, ziceam că e greșeală, câteodată mă împiedicam tocmai când țineam de toartă o ceașcă cu cacao, care, evident, se vărsa pe pantalonii ori pe pantofii lui. Serile, când luna pornea la plimbare peste uriașele antene colective și peste puzderia de antene rotunde orientate către Ruse și Vidin, în bucătăria noastră începeau să se audă pârâieli, țiuituri, sâsâieli și bâzâituri. Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
petrec alandala. Dezordinea e una, iar haosul e alta. Exemple: 1. pe Elena Ceaușescu o chema, de fapt, Ramona. Dar, pentru a afla asta, a fost nevoie ca un camion cu cabină albastră să intre în curtea grădiniței și să verse patru tone de cărbuni sub un plop, ca o sută de copii în șorțulețe să se strângă în jurul cărbunilor și să-și imagineze că a aterizat avionul prezidențial, ca eu și Ramona, după ce ne cocoțaserăm în vârful grămezii de sub plop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
declanșatorul le decupase din rola timpului, asemeni unei ghilotine. Mama și Luweena nu le acordaseră nici cea mai mică atenție. Porniseră țintă spre ușa cazinoului, pe care scria IEȘIRE, și acum erau ocupate să se Îndoape de zor cu floricelele vărsate de cineva. Luweena avea o Înclinație naturală pentru ciordeală și detectat gunoaie. De data asta, nici măcar n-am mai Încercat să mă alătur și eu. Am rămas acolo, holbîndu-mă la afișe, cu un picior ridicat În aer, uitînd să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
hîrtie În poală, iar veverițele se urcau pe el și-i luau alunele dintre degete. Lăcomia și degradarea vieții sălbatice din America. După un timp, a părut că s-a plictisit. A Întors sacul invers și toate alunele s-au vărsat pe bancă și pe jos. Bărbatul a plecat și veverițele au venit repede și au Început să Înhațe alunele și, cînd au crezut că n-a mai rămas nici una, au plecat și ele. Însă le scăpase una, o vedeam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fatidică, cu atît de mult timp În urmă. De atunci aflasem multe despre țevi și țevărie, grație tuturor cărților pe care le citisem, de la secțiunea BRICOLAJ. Știam, de pildă, că această țeavă neagră era țeava centrală, cea În care se vărsau toate chiuvetele și toaletele din clădire, și de-asta era atît de groasă, și că În partea de sus e legată de o altă țeavă de ventilație, aflată În acoperiș, care avea menirea de a nu lăsa să se creeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
dimineața aceea, dar că au fost prezentate la momentul oportun. — Crezi cumva că a fost timp suficient pentru a le fotografia? Întrebă Johns, ațîțat. Te deranjează dacă-mi aprind o țigară? Stai, dă-mi voie să-ți iau tava... Johns vărsă puțină cafea pe cuvertura patului. Știi? urmă el, s-a făcut o asemenea afirmație acum vreo trei luni. Îndată după sosirea dumitale... O să-ți caut ziarul de atunci. Doctorul Forester are o colecție din The Times. Se spune acolo că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fermitate subalternilor săi. N-are nici pe dracu! Dacă refuză să vorbească, Întoarceți-i casa pe dos! Părea stăpînit de ură - o ură amestecată, poate, cu deznădejde. Smulgînd ceașca, pe care doamna Bellairs se pregătea s-o ducă la buze, vărsă ceaiul pe covor. — Nu-aveți nici un drept! gemu doamna Bellairs. — E cel mai bun serviciu de ceai pe care-l ai, cucoană? o Întrebă el tăios, ațintindu-și ochii asupra ceștii de un albastru strident. — Lăsați jos ceașca: se milogi doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
spărgea suprafața fumurie ca o Afrodită născută din moarte, de fracturile multiple ale coapselor izbite de maneta frânei de mână și, mai mult decât orice, de rănile organelor genitale, uterul ei străpuns de ciocul heraldic al siglei producătorului, sperma lui vărsându-se peste cadranele luminoase ce înregistrau pentru totdeauna ultima temperatură și nivelul de benzină. Numai în aceste momente, atunci când îmi descria ultima lui ciocnire, Vaughan era calm. Vorbea despre aceste răni și coliziuni cu tandrețea erotică a unui amant demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
treburi nu cu mult mai nobile ca ale mele. Bănuiam că era un absolvent care se specializa la spitalul aeroportului în chirurgia cazurilor rezultate din accidente. Mâinile lui puternice duceau o servietă plină cu fotografii. Clefăind cu maxilarele ciupite de vărsat o bucată de gumă, aveam senzația că împărțea pe ascuns poze obscene prin saloane, foi de radiografii pornografice și analize de urină trecute pe lista neagră. Un medalion de alamă i se legăna pe pieptul gol la capătul unui șnur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
întoarse la mașină, ținând camera foto ca un pistol de mâner. Când ajunse la balcon, fața îi fu luminată de farurile mașinii de poliție. Mi-am dat seama că-i mai văzusem de multe ori până atunci chipul mușcat de vărsat, prezent într-o duzină de emisiuni televizate date uitării și-n articole din revistele informative - aceasta era Vaughan, doctorul Robert Vaughan, cândva un specialist în computere. În calitatea sa de cel dintâi savant TV de stil nou, Vaughan amestecase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fața adormită a lui Vaughan, abandonat pe bancheta din spate, cu gura desfigurată de cicatrice deschisă ca aceea a unui copil pe spătarul îmbibat de sudoare. Chipul lui părea golit de orice urmă de agresivitate, ca și când sperma pe care o vărsase în vulva lui Catherine atenuase momentul de criză. Catherine se așeză în față, îndepărtându-se de Vaughan. Îmi atinse umărul într-un gest de afecțiune domestică. În oglinda retrovizoare i-am văzut umflăturile de pe obraz și gât, gura învinețită care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
să fi fost punctul de plecare al vieților și morților noastre. Venind spre mine printre scaunele și mesele cromate, cu reflexia multiplicată în pereții de oglindă, Vaughan nu mi se păruse niciodată mai distrus și mai nesigur. Fața mușcată de vărsat și pasul vlăguit printre pasagerii care așteptau să fie chemați la bord îi confereau aspectul unui fanatic falit, care se agață cu încăpățânare de obsesiile sale zadarnice. Când m-am ridicat să-l salut, rămase în picioare lângă mine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu o triplă răsucire a gâtului, a umerilor și a scaunelor, în vreme ce clienții de la bar ridică ceșcuțele și suflă pe suprafața cafelei, cu buzele și ochii întredeschiși, sau sorb spuma halbelor de bere cu o atenție exagerată, ca să nu se verse. Pisica își arcuiește spinarea, casierița închide casa, care face cling. Toate aceste semne combinate ne informează că este vorba despre o mică gară de provincie, unde oricine sosește este imediat observat. Toate gările seamănă între ele; nu contează dacă lămpile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
-l aruncăm în râu (cu o clipă mai devreme, Podul Bercy ni se păruse pustiu), și imediat eu și Bernadette începusem sa-l batem cu palmele pe spinare pe Jojo, aplecat, cu capul și mâinile atârnând peste parapet, iar eu: - Varsă cât poftești, mon vieux, și ți se vor limpezi ideile! - exclam, și susținându-l, cu brațele lui pe spatele nostru, îl transportăm până la mașină. În acea clipă, gazele care se adună în stomacul cadavrelor au ieșit cu mare zgomot: cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
deschide către un al patrulea, și așa mai departe... Ești tulburat de tot felul de sentimente în timp ce răsfoiești scrisorile. Cartea a cărei continuare o gustai dinainte printr-un intermediar se-ntrerupe din nou... Ermes Marana îți apare ca un șarpe vărsându-și veninul în paradisul lecturii... În locul clarvăzătorului amerindian, care povestește toate romanele din lume, iată un roman-capcană, născocit de traducătorul infidel, cu începuturi de roman ce rămân suspendate... Așa cum rămâne suspendată revolta, în timp ce complotiștii așteaptă zadarnic să comunice cu ilustra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
aveam altă soluție, Voievoade, de unde dracu’ bani s-o refac...” Ce să-i spun? Eram și eu tot un pârlit, care se cârpea de pe-o zi pe alta. Când ești sărac, parcă ai furuncule gata să pocnească și să verse puroiul, chiar în mijlocul feței. Tragi bandajul ca leprosul, n-ai vrea să vadă nimeni cum se macină carnea, îți cad urechile, ți se scurg buzele. Am coborât în pivniță, fără să mai aprindem lumina, m-am bucurat să regăsesc adânciturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să scrieți ceva despre mine sau să mă evocați pe la televiziuni, că jur că mă-ntorc, vă bântui în fiecare seară, vă dau cu oglinda-n cap, cu lanțul de la bicicletă, vă dau foc cu bricheta la mustăți și bărbi, vărs aftershave-ul în ciulama, împing mobila prin casă și vă recit din proletcultiști când vreți și voi să v-o puneți. Scot fotografia clasică a „Voievozilor” și-i desenez o cruce deasupra capului și tipului în frac, cu mustață de d
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de-aceea neagră și nici covrigi rumeni, nu mai există nici podul de piatră, au făcut o hală de montaj care stă părăsită, era păzită de nea Mihai, a murit anul trecut, nu, n-am SIDA, am 0, am avut vărsat de vânt și rujeolă și oreion, am zăcut mult atunci, era iarnă și n-aveam lemne, am rupt gardul din spate, nu mi se mai vedeau ochii de umflătură, zăpada până la brâul casei, aruncam în sobă doar niște ciocălăi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]