3,596 matches
-
prin imaginea unui fluviu al cărui izvor se află în viața pământească a lui Isus. Malurile acestui fluviu imprimă istoriei omenirii un sens precis și ireversibil, pe măsură ce apele se apropie de gura de vărsare. Fluviul este același, de la izvor, până la vărsare, dar apele de la izvor, de exemplu, se află mult mai departe față de mare decât cele din mijloc sau cele din deltă. De aici aparentul paradox care face ca Augustin și Hesychius să fie în același timp contemporani ai apostolilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
între popoare, [pământul] va fi stăpânit de prinți însetați de avuții, dușmani ai adevărului, ucigași ai fraților lor, înșelători, vrăjmași ai celor credincioși, plini de mândrie și iubitori de arginți [...]. Oștirile lor vor aduce mari tulburări, fugă [în deșert] și vărsare de sânge” (cap. 4). Apoi, un rege aprig își va face apariția în Apus. Domnia sa va sta sub semnul jefuirilor, al nelegiuirilor și al crimelor nemaivăzute (cap. 5). Haosul va cuprinde întregul cosmos (cap. 6). Semne uluitoare vor preceda venirea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se sfârșesc înaintea părinților./ Acolo morții nu sunt plânși și nu se ține doliu ca la noi,/ Căci e nădejde în învierea de apoi./ Aceștia nu au vreodată carne la masa lor,/ Ci doar legume și tot rodul muncii fără vărsare de sânge./ Trăiesc în sfințenie, iar trupurile le sunt curate/ Nu sunt niciodată mânați de poftele pătimașe ale împreunării./ Nu cunosc nici arșița, nici gerul,/ Ascultători fiind în chip curat față de toate poruncile Legii./ Și noi ar trebui să le
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
deci, cumnat cu Grigore Ureche), și-a dat viața în lupta de la Cornul-lui-Sas pentru a-i sluji pe cei din neamul Movilă 179. Actele emise de Mihai Viteazul îi pomenesc deseori pe cei care l-au slujit cu credință și „vărsare de sânge” pe războinicul Domn (evidențierea fidelității este însoțită de recompense). „Cu sânge vărsat prin țări străine” - zic hrisoavele - l-a slujit pe Mihai Viteazul marele portar Anghelache (însurat cu Stana), cel pe care îl vor omorî tătarii când pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Singh, al panditului și ale celorlalți - a fost adus În capitală drept trofeu. Unui martor care a urmărit cu atenție cursul schimbărilor din acea perioadă nu-i poate scăpa faptul că, În disputa dintre grupările politice, o serie Întreagă de vărsări de sânge și nedreptăți ar fi putut fi evitate dacă sikhșii ar fi dat dovadă de mai multă putere de Înțelegere a evenimentelor și dacă, În loc să apere cauza lui Hira Singh, s-ar fi unit sub stindardul lui Ajit Singh
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
înnăscut. Există în cărțile sale un manierism vizibil, care trimite la filiera latino-americană, prin sudura perfectă a observației realiste și a închipuirii nestrunite. Cu excepția primului roman, celelalte se situează într-un teritoriu fabulos, cvasimitic (un comitat Yoknapatawpha sui-generis), localizat la vărsarea Dunării în mare. Metacomentariul lipsește aproape cu totul, deși ficțiunea nu este lipsită de o dimensiune autoreflectantă. Specularitatea cantonează însă în limitele exprimării cu mijloace simbolice, fără a se etala enunțiativ în materia epică, așa cum se întâmplă la ceilalți optzeciști
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
1906, Piața Teatrului Național din București, deciși să nu permită reprezentarea pe prima scenă românească a unei piese frivole în limba franceză. Demonstrația s-a soldat cu încăierări, intervenția forțelor de ordine și a armatei, în cele din urmă cu vărsare de sânge. Neorganizată, lipsită de eficiență, manifestația din Piața Teatrului a avut, totuși, darul să înspăimânte vârfurile conducătoare ale statului, care s-au grăbit să îl atragă pe N. Iorga în rândul celor ce dirijau sau aveau să dirijeze cursul
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
plecarea, ajungând să fie primit În audiență de către Rege la 20 august 1912, la Sinaia. În acel moment Regele Carol I și-a exprimat dorința ca relațiile româno-ruse să fie foarte strânse, „legături care În 1878 au fost legate prin vărsarea de sânge pe câmpul de bătălie” <ref id="112">112 N. Schebeko, Souvenirs. Essai historique sur les origines de la guerre de 1914, cu o prefață de Jules Cambon, Paris, 1936, p. 132-133. </ref>. Ajuns la București , diplomatul rus și-a
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
și Duhul Tău cel Sfânt nu‐l lua de la mine. Dă‐ mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța‐voi pe cei fărădelege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește‐mă de vărsarea sângelui, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucurase‐ va limba mea de dreptatea Ta. Doamne buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că, de‐ai fi voit jertfă Ți‐ aș fi dat; arderile de tot nu le vei
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
un mult mai opulent climat basarabean, dar integrabil și celui din literatura provinciei și a periferiei bucureștene (Mihail Sadoveanu, V. Demetrius, Cezar Petrescu, I. Peltz, G. M. Zamfirescu, Ion Călugăru ș.a.), pictat în culori pe alocuri mai apăsate. Orașul de la vărsarea Nistrului, de tip oriental, multietnic, promiscuu, trăiește parcă în afara timpului. Instalat în cea mai bună cameră ce se putea găsi în localitate, un inginer venit de la București, se vede nevoit să se acomodeze condițiilor locale. Viața curge uniform, monoton, cenușiu
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
o oarecare semnificație pentru viața celor implicați, sub aspectul locuirii, comunicațiilor și comerțului, mai ales oferind și informații prețioase în domeniul hidronimiei, așa cum am văzut mai sus, concret, în cazul Dunării. Se pot menționa astfel variațiile hidrografice în zona de vărsare a principalilor afluenți ai Dunării, din cursul său inferior. Începând cu Jiul, se observă în apropierea vărsării sale o lărgire a luncii și existența a două cursuri paralele. În prezent, la răsărit de cursul principal al râului, de la Sadova în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
informații prețioase în domeniul hidronimiei, așa cum am văzut mai sus, concret, în cazul Dunării. Se pot menționa astfel variațiile hidrografice în zona de vărsare a principalilor afluenți ai Dunării, din cursul său inferior. Începând cu Jiul, se observă în apropierea vărsării sale o lărgire a luncii și existența a două cursuri paralele. În prezent, la răsărit de cursul principal al râului, de la Sadova în jos, pe sub malul înalt de nisipuri, curge Jiețul - vechi curs părăsit prin înnisiparea gurii sale de vărsare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vărsării sale o lărgire a luncii și existența a două cursuri paralele. În prezent, la răsărit de cursul principal al râului, de la Sadova în jos, pe sub malul înalt de nisipuri, curge Jiețul - vechi curs părăsit prin înnisiparea gurii sale de vărsare, care se activează la apele mari ce umplu lunca. Un astfel de curs paralel în zona de vărsare a Oltului, pe sub malul înalt din stânga sa, este cunoscut sub numele de Siul. Vedea prezintă un foarte lung curs paralel cu Dunărea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
principal al râului, de la Sadova în jos, pe sub malul înalt de nisipuri, curge Jiețul - vechi curs părăsit prin înnisiparea gurii sale de vărsare, care se activează la apele mari ce umplu lunca. Un astfel de curs paralel în zona de vărsare a Oltului, pe sub malul înalt din stânga sa, este cunoscut sub numele de Siul. Vedea prezintă un foarte lung curs paralel cu Dunărea, către răsărit, în lunca comună. Iar Ialomița și-a măturat pur și simplu zona de vărsare prin oscilații
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
zona de vărsare a Oltului, pe sub malul înalt din stânga sa, este cunoscut sub numele de Siul. Vedea prezintă un foarte lung curs paralel cu Dunărea, către răsărit, în lunca comună. Iar Ialomița și-a măturat pur și simplu zona de vărsare prin oscilații periodice ale gurii sale, distrugând astfel vestigiile unui important oraș-port medieval, cu biserici, hanuri și o cetățuie la malul Dunării, Orașul de Floci. Sunt foarte edificatoare pentru reconstituirea istorică a acestor schimbări în primul rând hărțile militare austriece
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și formarea Deltei Dunării. Încă din primul stadiu de formare a acestei delte, către finele lui, adică între anii 6900 și 5200 î.e.n., se conturase, la contactul aluviunilor fluviale cu apa mării, marele cordon litoral închizînd perpendicular uriașul golf de la vărsarea Dunării, cordon ce se termina la capătul său sudic cu un martor de eroziune continental, viitoarea insulă. În stadiul II, dominat de activitatea brațului sudic al deltei, în secolul V î.e.n., se consolidează la extremitatea sudică a marelui cordon litoral
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe această insulă au locuit bastarnii din Basarabia, numiți și peucini. În secolul I e.n., poeții Martial și Valerius Flaccus redau legenda nimfei Peuca, pe care fluviul Ister o iubește și o urmărește, pe o insulă triunghiulară de lângă gura de vărsare Kalon stoma (Sulina de azi). Ptolemeu, în "Geografia" (secolul II e.n.), dă coordonatele Insulei Peuce, pe brațul Hieron sau Peuce. Cu forma sa caracteristică este identificată la nord de brațul Sf. Gheorghe, în portulanul de la începutul secolului XIV de către Marino
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
navigabil și aurifer și se numește Marissius, Maruse, mai aproape de numele actual. Dacă indoeuropeanul mari înseamnă apă stătătoare, legătura acestui sens cu Mureșul se poate explica prin marile revărsări și băltiri permanente, care se produceau în regiunea de câmpie de la vărsarea sa în Tisa, situație care a persistat până în secolul XVIII, când au început primele lucrări de asanare a zonei. Toți lingviștii noștri sunt de acord cu originea traco-dacică a numelui. Timișul apare și el la Herodot ca Tibisis, la Ptolemeu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și la Jiu o datorăm lui Ptolemeu, geograful alexandrin din secolul II e.n. care în "Îndreptarul Geografic" oglindește originea geto-dacică a hidronimiei spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic, dar și începutul influenței latine asupra acesteia. Găsim în acest îndreptar coordonatele geografice ale gurilor de vărsare în Dunăre atât pentru Rabos (Rhabosus Flu), cât și pentru Aluta (Alutes Flu). Cu oarecare aproximație, ele corespund cu cele ale Jiului și Oltului de astăzi (fig. 2). Fig. 2. Rabon și Aluta în harta lui Claudius Ptolemaios (sec. II
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
XIV). Obiecțiunea lui O. Iliescu 35, care identifică Ponssiona cu Rîmnicu Vâlcea, este fragilă: se bazează pe lipsa de corespondență latitudinală dintre Severin și Ponssiona, dar harta conține distorsiuni și mai grave, precum cursul liniar al Dunării între Severin și vărsare, sau contactul dintre Carpați și Dunăre în estul Munteniei. Se știe că astfel de distorsiuni pe latitudine sunt obișnuite în vechea cartografie. De fapt, orice posibilitate de discuție este tranșată dacă observăm că Ponssiona este traducerea latină a italianului Ponte
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Jitia, există desigur, dar harta aceasta nu marca podurile cu semne convenționale (fig. 6). Fig. 6. Jiul, de la Țînțăreni la Secui, în harta Schwantz (1723). Se observă că amplasamentul traversării Jiului era în harta Schwantz, în amonte de gura de vărsare în Jiu a pârâului Prodila și în amonte de traversarea prin podul modern cu structură metalică. În harta militară a lui Specht, din 1790-179145, ne apropiem mult de situația actuală în ceea ce privește traversarea Jiului de lângă Mânăstirea Schitian (fig. 7). Aici, podul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Traiană. Și Silius Italicus (sec. I e.n.) citează într-un vers "Istrul cu două nume". În secolul II e.n., Arrian precizează în "Periplu" distanțele între gurile Deltei. În același secol, geograful Ptolemeu, în "Îndreptarul Geografic", dă, pe lângă coordonatele gurilor de vărsare ale unor afluenți ai Dunării, și pe cele ale gurilor Deltei (tot 6 și cu aceleași nume ca și la Plinius cel Bătrîn). Ca și Strabon, dă Dunării numele Danubius până la Defileu și Istru în aval; numește Ekbolai Defileul, cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
luarea în considerare a unor caracteristici hidrografice ale acestui mare fluviu european, și mai ales ale paleohidrografiei sale. Grecii, ce l-au cunoscut venind din Pontul Euxin prin Delta sa și urcând prin cursul inferior dintre Porțile de Fier și vărsare, i-au consemnat acestui curs numele traco-dacic venind din indoeuropeanul sreu = acel ce curge, legat desigur de curgerea sa majestuoasă 52. Tot astfel, prima mențiune literară a numelui fluviului datează din secolul al VIII-lea î.e.n., în poemul "Theogonia", în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se pot face, mai puțin nete, astfel de apropieri: pentru Sanpaeus, cu latinul sanus = sănătos și pentru Calabaeus cu latinul calamus = trestie; acesta din urmă a fost identificat de unii cercetători cu Casimcea, un pârâu destul de puternic și care - spre vărsare în Lacul Tașaul, are o luncă mlăștinoasă. S-a arătat mai înainte că al cincilea, Gabranus, a fost considerat ca un hidronim din substrat; s-a făcut și o legătură între acest hidronim și toponimul modern Garvăn. În nord-vestul Dobrogei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Cadrele partidului din localitate cunosc chestiunea și au avut atâta răgaz ca să se convingă de adevăr. Ion Chelcea 8 iunie 1953 Autobiografie (Complectare) 1. Stagiul militar l’am făcut la Batalionul 1 Vânători de Munte. 2. Concentrat am fost (prin vărsare) la batalionul 24 Vânători de Munte în anul 1941. Am fost furier, cu gradul de soldat (în urma faptului că așa m’am eliberat, neavând studiile complecte la recrutare și făcând fără termen redus armata. 3. M-am căsătorit la 7
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]