16,787 matches
-
2) și (3) din Codul de procedură penală, judecătorul să treacă direct la etapa soluționării camerei preliminare și să dispună, prin încheiere, începerea judecății, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului. Aceasta, întrucât părțile și persoana vătămată nu au formulat nicio obiecție (cerere/excepție) cu privire la aspectele menționate ce ar rezulta din actul de sesizare și nici judecătorul nu a invocat, din oficiu, vreo excepție, astfel încât să fie necesar a se dezbate în fața judecătorului, în
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
nu a invocat, din oficiu, vreo excepție, astfel încât să fie necesar a se dezbate în fața judecătorului, în contradictoriu, pretenții, apărări, susțineri. Curtea a reținut însă că încheierea prin care se dispune începerea judecății va fi comunicată părților, persoanei vătămate și procurorului în vederea formulării contestației, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală (în acest sens fiind soluția și considerentele Deciziei nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
vederea asigurării unui control de legalitate al acesteia. Așadar, Curtea a reținut că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală condiționează atât prezența, în procedura de fond a camerei preliminare, în fața judecătorului, a părților și persoanei vătămate, cât și participarea procurorului, de conduita procesuală manifestată în etapa măsurilor premergătoare de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată sau de judecătorul de cameră preliminară. ... 19. Totodată, Curtea a observat că, potrivit art. 344 alin. (2) din Codul de
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
de procedură penală condiționează atât prezența, în procedura de fond a camerei preliminare, în fața judecătorului, a părților și persoanei vătămate, cât și participarea procurorului, de conduita procesuală manifestată în etapa măsurilor premergătoare de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată sau de judecătorul de cameră preliminară. ... 19. Totodată, Curtea a observat că, potrivit art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
20 de zile. ... 20. În aceste condiții Curtea a constatat că, drept urmare a comunicării actului de sesizare, așadar având posibilitatea de a analiza acest act, și, eventual, studiind dosarul de urmărire la arhiva instanței, inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată pot verifica regularitatea sesizării instanței, competența acesteia, legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Toate acestea constituie premise ale conduitei procesuale pe care inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată o vor manifesta în etapa măsurilor premergătoare din cadrul procedurii
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
de urmărire la arhiva instanței, inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată pot verifica regularitatea sesizării instanței, competența acesteia, legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Toate acestea constituie premise ale conduitei procesuale pe care inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată o vor manifesta în etapa măsurilor premergătoare din cadrul procedurii de cameră preliminară și în funcție de care se va declanșa ori nu etapa soluționării cererilor și excepțiilor invocate, așadar, „procedura în camera preliminară“, reglementată de art. 345 din Codul
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului.“ Cu alte cuvinte, Curtea a constatat că legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului.“ Cu alte cuvinte, Curtea a constatat că legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
observațiilor și să aibă posibilitatea veritabilă de a le comenta (Hotărârea din 28 august 1991, pronunțată în Cauza Brandstetter împotriva Austriei). ... 22. Așa încât, având în vedere cele arătate, Curtea a constatat că - în condițiile în care părților și persoanei vătămate li se comunică actul de sesizare a instanței, acestea având posibilitatea reală de a formula cereri și de a invoca excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia apreciază că dispozițiile art. 25 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt neclare și imprecise, determinând interpretarea sintagmei „instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă“ în sensul că „instanța respinge acțiunea civilă“, astfel că moștenitorii persoanei vătămate nu mai au dreptul de a continua în fața instanței civile demersul judiciar promovat de antecesorul lor la instanța penală. O asemenea interpretare interzice accesul moștenitorilor la o instanță care să judece acțiunea civilă, constituind și o sancțiune îndreptată împotriva
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
asemenea interpretare interzice accesul moștenitorilor la o instanță care să judece acțiunea civilă, constituind și o sancțiune îndreptată împotriva acelor moștenitori care au omis să ceară introducerea lor în cauza penală în termen de două luni de la decesul persoanei vătămate. Termenul prevăzut de dispozițiile de lege criticate este în vădită contradicție cu termenul de acceptare a succesiunii prevăzut de art. 1.103 din Codul civil. În continuare, arată că dispozițiile art. 27 alin. (2) din Codul de procedură penală trebuie interpretate
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
lichidatorii părții responsabile civilmente în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală. De asemenea, conform art. 27 din același cod, soluționarea acțiunii civile se face la instanța civilă în următoarele cazuri: dacă persoana vătămată sau succesorii acesteia nu s-au constituit parte civilă în procesul penal; dacă prin hotărâre definitivă, instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă; dacă procesul penal a fost suspendat; dacă punerea în mișcare a acțiunii penale a avut loc ulterior
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
silvic care asigură administrarea pădurilor sau controlul regimului silvic, în scopul: a) verificării stării limitelor și bornelor amenajistice; b) verificării suprafeței de pădure în scopul identificării, inventarierii și evaluării valorice a arborilor tăiați în delict, a semințișurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum și stabilirii cauzelor care le-au produs; c) verificării oportunității și calității lucrărilor silvice executate; d) identificării lucrărilor silvice necesare; e) verificării stării bunurilor mobile și imobile aferente pădurii respective; f) inventarierii stocurilor
DECIZIA nr. 560 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270765]
-
rămânerii definitive a sancțiunii, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, precum și că în cazul faptelor prevăzute la lit. d)-h) acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. ... 5. Din examinarea conținutului normativ al Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 în ansamblu, în forma preconizată, se observă, potrivit sesizării, că înlocuirea amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității este prevăzută distinct în cuprinsul următoarelor articole
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
altă parte, astfel cum anterior s-a arătat, constituirea statului ca parte civilă în procesele referitoare la infracțiunile de evaziune fiscală rămâne caracterizată de principiul disponibilității, instanța sau procurorul neputând limita acest aspect și neputându-se subroga în drepturile persoanei vătămate. Așa fiind, constituirea statului ca parte civilă rămâne o opțiune, pe care acesta o poate sau nu exercita. Or, în condițiile în care aplicarea cauzei de reducere a pedepselor prevăzute de lege în cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile de evaziune
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005 statul să se constituie parte civilă și să indice în mod clar, concret, explicit pretențiile pe care le are sub aspectul laturii civile. Or, se constată că persoana vătămată, constituită ca parte civilă în procesul penal, are interese contrare inculpatului, așa încât există posibilitatea ca aceasta să își exercite dreptul de a reclama reparații în mod abuziv, cu scopul de a exclude accesul inculpatului de la beneficiul cauzei de
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
militară de apel judecă în primă instanță: […] d) infracțiunile săvârșite de generali, mareșali și amirali; […]“; ... – Art. 345 alin. (2): „Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, prin încheiere, care se comunică de îndată procurorului, părților și persoanei vătămate. “ ... ... 11. În susținerea neconstituționalității prevederilor art. 39 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, autorul excepției invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 referitor la statul român și ale art. 21 privind accesul liber la justiție, iar, cât privește
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 noiembrie 2017, paragrafele 14-23, că aceste dispoziții sunt constituționale, în condițiile în care legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
sa privind contradictorialitatea, oralitatea și egalitatea armelor. Este firesc să fie așa, câtă vreme a fost regândită poziția instanței de judecată care, nemaiavând un rol activ, urmează modelul sistemului adversarial care consacră contradictorialitatea manifestă atât în raporturile dintre părți, persoana vătămată și procuror, cât și în cele ale acestora cu instanța. ... 22. De asemenea, în Decizia nr. 102 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 30 mai 2017, paragraful 23, referitor la critica
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
în mod expres că aceasta se realizează fără citarea părților. Curtea a reținut că prevederile art. 353 din Codul de procedură penală reglementează citarea la judecată, prevăzând la alin. (1) teza întâi că judecata poate avea loc numai dacă persoana vătămată și părțile sunt legal citate și procedura este îndeplinită; conform dispozițiilor aceleiași norme, inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente și, după caz, reprezentanții legali ai acestora se citează din oficiu de către instanță, care poate dispune și citarea altor subiecți
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil prin neasigurarea garanțiilor procesuale specifice acestui drept, respectiv contradictorialitatea, egalitatea armelor și oralitatea, deoarece judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului, în ipoteza în care nu s-au formulat cereri și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală și nici nu au fost ridicate din oficiu excepții. În
DECIZIA nr. 134 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257437]
-
Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că textul criticat reglementează o procedură specifică etapei camerei preliminare ce se desfășoară în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate, precum și fără participarea procurorului. Această procedură are însă în vedere situația în care, în urma sesizării instanței prin rechizitoriu, inculpatul, celelalte părți sau persoana vătămată nu formulează cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor
DECIZIA nr. 134 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257437]
-
preliminare ce se desfășoară în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate, precum și fără participarea procurorului. Această procedură are însă în vedere situația în care, în urma sesizării instanței prin rechizitoriu, inculpatul, celelalte părți sau persoana vătămată nu formulează cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în termenul prevăzut la art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală. Având în vedere
DECIZIA nr. 134 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257437]
-
continuarea procedurii în camera preliminară, prin constatarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și prin dispunerea începerii judecății. Se arată, de asemenea, că această procedură se realizează fără citarea părților și a persoanei vătămate, întrucât, conform dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, după sesizarea instanței prin rechizitoriu, inculpatului îi este comunicată o copie certificată a acestuia și, după caz, traducerea sa autorizată, fiindu-i adusă, astfel, la cunoștință acuzarea. Totodată
DECIZIA nr. 134 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257437]